pexels cottonbro 3951901 1 scaled 1

Se elimină obligativitatea purtării măștii în aer liber? Iată explicația controversatei decizii a CCR

8 minute • Amalia Serea • 20 februarie 2022


Cu siguranță ai auzit de una dintre cele mai recente decizii ale Curții Constituționale a României. Ordonanța de urgență a Guvernului. nr. 192 din 2020 care reglementa unele măsuri pentru combaterea pandemiei de COVID-19, printre care și purtarea măștii de protecție în aer liber, a fost declarată neconstituțională în ansamblul său. Probabil ai citit în fugă, în drum spre job un titlu de articol care vorbea despre această bombă și te simți indignat, crezi că statul ți-a încălcat libertatea de a alege în ultimii doi ani și trăiești într-o mare bătaie de joc. Iată de ce nu ești singurul care a interpretat greșit această decizie – disclaimer: nu e deloc vina ta.

Ce fel de act juridic este această ordonanță de urgență?

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 este un act legislativ în strânsă legătură cu legea, act emis de Parlament, care a introdus anumite schimbări la regimul impus de starea de alertă din momentul respectiv, printre care și obligativitatea purtării măștii în aer liber.

Ca orice act normativ, pentru a putea fi valabil și introdus în circuitul juridic, acesta trebuie să fie elaborat ținând cont de anumite tehnici legislative. Practic, este nevoie să se aibă în vedere niște condiții în ceea ce privește forma și conținutul actului, tocmai pentru a-i oferi credibilitate în fața cetățenilor, iar autoritățile se pot asigura mai ușor de respectarea dispozițiilor acestuia. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative explică pe larg tot ceea ce trebuie să știi dacă vrei să înțelegi cum lucrează legiuitorul și care sunt mecanismele prin care se adoptă actele normative, însă din această ecuație trebuie să reții următorul lucru: baza unui act normativ sunt condițiile de formă și condițiile de fond ale sale, fără de care este inexistent.

În regulă, și ce relevanță are?

Hai să îți explicăm cum stă treaba cu relația dintre cele două condiții. Probabil ai dedus singur la ce se referă noțiunile de mai sus. Condițiile de formă ale unui act normativ reprezintă acele reguli pragmatice de redactare de care trebuie să țină cont legiuitorul. Există o structură logico-juridică pe care trebuie să o îmbrace forma actului, și anume trebuie să aibă un titlu, o formulă introductivă, un preambul, o parte care cuprinde dispoziții generale, de fond și tranzitorii și o parte care cuprinde dispoziții finale, plus anexe. Pe de altă parte, condițiile de fond sunt partea aia ușor mai bizară: ceea ce dorește să reglementeze legiuitorul prin actul respectiv, adică conținutul efectiv al legii/ordonanței/hotărârii etc. Definiția legală o găsești în articolul 51 al Legii 24/2000: Dispoziţiile de fond cuprind reglementarea propriu-zisă a relaţiilor sociale ce fac obiectul actului normativ.

Destul de simplu până aici, nu? Ei bine, în cazul condițiilor de formă intervin și anumite chichițe procedurale, pentru că nu totul poate fi lapte și miere. Așadar, este oarecum mai complicat decât crezi până când un act normativ ajunge să fie emis și intră în vigoare pentru a-și produce efecte asupra destinatarilor săi. De cele mai multe ori, procedurile despre care vorbim vizează obținerea unor avize din partea altor instituții sau autorități, fapt care probează cooperarea eficientă și asigurarea că actul ce urmează să fie emis este conform normelor în vigoare și realității sociale în care e pe cale să își producă efecte. Un exemplu practic este reprezentat de Consiliul Legislativ.

Și care e rolul Consiliului Legislativ în problema asta?

Ei bine, Consiliul Legislativ este printre puținele instituții consacrate în mod direct la nivel constituțional. Conform articolului 79 din Legea fundamentală, acesta este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Mai mult, el ține evidența oficială a legislației României. Practic, Consiliul este împuternicit să verifice anumite aspecte procedurale și de conținut pe care trebuie să le respecte actul normativ pentru a fi în concordanță cu celelalte norme în vigoare. Am putea foarte bine să spunem că membrii Consiliului exercită un control indirect al activității legiuitorului, întrucât avizul concretizează activitatea de legiferare într-o manieră obiectivă, protejată la nivel constituțional. Așadar, neobținerea avizului Consiliului Legislativ înainte de intrarea în vigoare a actului normativ respectiv presupune o încălcare directă de către legiuitor a dispozițiilor legii fundamentale, fapt care poate fi contestat la Curtea Constituțională a României.

Citește și: Ce înseamnă că un articol de lege este declarat neconstituțional? Tot ce trebuie să știi despre controlul de constituționalitate în România

Ce a decis CCR prin declararea neconstituționalității Ordonanței de urgență 192/2020?

Acum că am lămurit cuvintele-cheie și am enumerat o parte din teoria practică, rămâne să o aplicăm situației de fapt. În cazul OUG 192/2020, condițiile de fond sau conținutul reglementării îl constituie, printre alte norme coercitive relevante contextului pandemic actual, și purtarea măștii în spațiile publice. În același timp, condițiile de formă ale actului de față presupun, pe lângă structura logico-juridică pe care am explicat-o mai sus, și obținerea avizului conform din partea Consiliului Legislativ, lucru care lipsește.

Mai precis, timp de aproape 2 ani OUG 192/2020 și-a produs efecte juridice conținând un viciu procedural consacrat la nivel supralegem, iar CCR s-a pronunțat asupra acestei erori materiale în data de 15 februarie. Curtea susține că actul normativ în cauză nu a fost emis cu respectarea dispozițiilor art. 79 alin. (1) din Constituția României pe care l-am amintit mai sus, așadar ordonanța este neconstituțională în ansamblul său. Însă instanța nu s-a pronunțat asupra fondului reglementării respective, întrucât nu a fost sesizată în acest sens. Prin urmare, purtarea măștii rămâne în continuare constituțională, cel puțin la nivel teoretic. Multe publicații s-au folosit de această nuanță tehnică pentru a crea vâlvă în jurul cetățenilor când, la nivel juridic, lucrurile nu s-au schimbat mai deloc, așa că poți răsufla ușurat.

Ce se va întâmpla cu OUG 192/2020 după acest verdict? Mai purtăm sau nu mască în locurile publice?

Știm că actul normativ în cauză a fost declarat neconstituțional doar din punct de vedere procedural, însă, așa cum am spus și mai devreme, acest lucru presupune încetarea efectelor actului în ansamblul său. Sperăm că nu te-am amețit prea tare, așa că reluăm: multă lume se gândește dacă purtarea măștii în spațiile publice rămâne în aer au nu. Pentru a răspunde la această dilemă, ne reîntoarcem la dispozițiile constituționale, și anume la articolul 147 din legea fundamentală referitor la deciziile Curții Constituționale a României. Alin. (1) ne precizează că dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR. Desigur, în acest termen, Parlamentul sau Guvernul, în cazul nostru, au posibilitatea de punere în acord a prevederilor neconstituționale cu legea supremă. Dacă vrei să aprofundezi subiectul, ai mai multe detalii despre ce se întâmplă când o lege sau ordonanță este declarată neconstituțională chiar aici.

De această dată, decizia referitoare la neconstituționalitatea OUG 192/2020 nici măcar nu a fost publicată în Monitorul Oficial încă, așadar există timp de răgaz pentru Guvern în sensul conformării sale cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Până atunci, purtarea măștii de protecție în spațiile publice rămâne obligatorie, doar că se va face respectând un act de trebuie modificat sub aspect procedural. Nimic mai simplu.

Ca să încheiem:

Curtea Constituțională a decis că Ordonanța de urgență nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care instituia și obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice este neconstituțională în ansamblul său, dar nu pentru faptul că instituie această normă, ci pentru faptul că ordonanța nu a fost emisă cu avizul Consiliului Legislativ, lucru care era obligatoriu pentru intrarea în vigoare acesteia. Trebuie să porți mască de protecție în continuare, fără doar și poate.

Forografie de cottonbro pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.