Se modifica PFA-urile, IF si II!
11 minute • Adelina Voicu • 01 noiembrie 2016
La data de 19 octombrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 828 Legea nr. 182 din 17 octombrie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare.
Legea însă va intra în vigoare începând cu data de 17.01.2017, astfel că dispozițiile OUG nr. 44/ 2008, cu modificările și completările ulterioare vor continua să producă efecte până la acel moment. În cele ce urmează ne propunem să prezentăm principalele modificări aduse de către această lege ce vor opera din luna ianuarie a noului an.
– Domeniu de aplicare –
Legea nr. 182/2016 aduce o clarificare referitoare la prevederile aplicabile privind înregistrarea la oficiul registrului comerţului în cazul activităţilor economice a căror organizare şi autorizare sunt reglementate prin legi speciale.
31): „ În cazul activităţilor economice a căror organizare şi autorizare sunt reglementate prin legi speciale, dacă acestea nu prevăd altfel, sunt aplicabile numai prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă privind înregistrarea la oficiul registrului comerţului ca obligaţie prealabilă în vederea autorizării de către autorităţile competente stabilite de prevederile legilor speciale.”
Cu alte cuvinte, textul acestui articol instituie dreptul comun în ceea ce privește înregistrarea la oficiul registrului comerţului ca obligaţie prealabilă în vederea autorizării de către autorităţile competente, însă numai pentru acele activități economice pentru care legile speciale nu dispun altfel.
Concluzionând, pentru acele activități economice supuse dispozițiilor unor legi speciale, dispoziții care însă nu stabilesc o altă procedură sau alte norme de drept substanțial privind înregistrarea la oficiul registrului comerţului, se vor aplica numai prevederile acestei ordonanțe de urgență.
– Definiții –
În primul rând, este redefinită noțiunea de activitate economică într-o manieră mult mai generală și, în același timp, în acord cu dispozițiile Codului civil, încercând să se păstreze o unitate a reglementării (Exemplu: art. 3 alin. (3) din Codul civil).
Astfel, potrivit 2 lit.a), activitatea economică reprezintă acea „activitate cu scop lucrativ, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii”.
De asemenea, legiuitorul s-a aplecat și asupra definiției date persoanei fizice autorizate în art. 2 lit. i), astfel că persoana fizică autorizată este „întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce foloseşte, în principal, forţa sa de muncă”.
Prin această reglementare se urmărește să se accentueze că persoana fizică autorizată nu este altceva decât o întreprindere.
Ce este întreprinderea? Dacă ne folosim de definiția dată de art. 3 alin. (3) din Codul civil, vom ajunge la concluzia că întreprinderea este o activitate sistematică și organizată care denotă asumarea unui risc.
Și patrimoniul de afectațiune capătă o definiție mult mai apropiată de prevederile Codului civil în art. 2 lit. j) (Exemplu: art. 31 alin. (3), art. 33 din Codul civil) potrivit căruia acesta este o „masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate, prin declaraţie scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adiţional la acesta, exercitării unei activităţi economice”.
Este prevăzută constituirea masei patrimoniale afectate exercitării profesiei autorizate respectiv prin declarație scrisă/acord de constituire sau act adițional la acesta. Acest aspect nu se regăsește în textul de lege în vigoare, însă rezultă din normele Codului civil.
Un element de noutate este dat de introducerea noțiunii de sediu profesional în art. 2 lit. j1):
sediul principal/locaţia declarată la registrul comerţului, în vederea înregistrării şi autorizării funcţionării persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau familiale, reprezentând elementul de identificare al acesteia în raporturile juridice la care participă.
Sediul profesional reprezintă elementul de identificare al PFA în raporturile juridice la care participă.
– Înregistrarea și autorizarea funcționării –
S-a modificat termenul în care reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice, urmând să se mărească de la 7 zile, așa cum este în prezent, la 15 zile de la încheierea acordului de constituire (art. 7 alin. (2)).
Ca atare, și termenul de formulare a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării va fi mărit de la 15 zile la 20 zile de zile de la încheierea acordului de constituire (art. 7 alin. (3)).
Condiții
Condițiile prevăzute de lege (art. 8 alin. (1)) pe care vor trebui să le îndeplinească persoanele fizice pentru a desfășura activități economice ca PFA/ întreprindere individuală/ întreprindere familială:
- capacitate deplină de exerciţiu, cu excepţia membrilor întreprinderii familiale ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani;
La momentul de față se cere împlinirea vârstei de 18 ani iar nu cerința dobândirii capacității depline de exercițiu. => Acest lucru înseamnă că, pe viitor, vor putea fi incluse în această categorie și persoanele care au capacitate de exercițiu anticipată, astfel că nu va mai fi nevoie ca persoana în cauză să fi împlinit vârsta de 18 ani.
- persoanele fizice nu au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina financiar-fiscală;
- sediu profesional declarat potrivit legii=> o cerință suplimentară;
- persoanele fizice declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.
Tot cu titlu de noutate este reglementată și obligația PFA-ului/ titularului întreprinderii individuale/ membrului întreprinderii familiale care are dreptul de folosinţă asupra imobilului al cărui sediu profesional coincide cu imobilul având destinație de locuință, în situația în care nu desfășoară nicio activitate economică la acel sediu, să depună o declarație pe propria răspundere, sub semnătură privată, prin care atestă acest aspect. (art. 9 alin. (21)).
În urma introducerii cererii de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării, dacă documentele depuse în susţinerea cererii sunt incomplete i se va acorda celui în cauză un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora (ca și în forma actuală) + posibilitatea prelungirii o singură dată a termenului inițial cu încă 15 zile, la cererea motivată a solicitantului (art. 9 alin. (3)).
– Regimul juridic al PFA–
Obiectul de activitate – se introduce o limită maximă – cel mult 5 clase de activități prevăzute de Codul CAEN (art. 16 alin. (1)).
Deși este reținută și la momentul actual, cu titlu general, posibilitatea ca PFA să își desfășoare activitatea împreună cu terțe persoane cu contract individual de muncă, noua reglementare limitează numărul persoanelor împreună cu care PFA își poate desfășura activitatea la cel mult 3, angajate de acesta, cu contract individual de muncă.
În art. 20 alin. (1) regăsim din nou încercarea de apropiere față de prescripțiile Codului civil în vederea menținerii unei unități, astfel că titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune.
- O primă observație este aceea în sensul că textul de lege are în vedere obligațiile ce rezultă din exploatarea întreprinderii economice iar nu alte obligații ale titularului PFA privit ca simplu particular- persoană fizică, ce intră în raporturi juridice cu alți subiecți de drept, dobândind, cu acest prilej, drepturi și obligații ce nu sunt în legătură și nici nu își au izvorul în exploatarea întreprinderii. Din aceste dispoziţii legale se apreciază că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanei fizice şi că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectaţiune distinct de cel al persoanei fizice.
O astfel de mențiune se impune, de vreme ce din prevederile curente nu reiese în mod clar această distincție- „PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi, în completare, cu întreg patrimoniul său…”
Din sintagma „obligațiile sale” nu rezultă în mod neîndoielnic că este vorba de obligațiile PFA asumate în exploatarea întreprinderii economice. Cu toate acestea, interpretarea se realizează în aceeași manieră ca cea prezentată anterior, potrivit art. 2324 din Codul civil, însă o reglementare clară și coerentă care să nu lase loc de aplicare și interpretare neunitară este binevenită.
2. În al doilea rând, sunt conturate clar cele două ipoteze, respectiv:
Regula – „Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune”. => Se vor valorifica mai întâi bunurile din patrimoniul de afectațiune.
Excepția – „Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.” => Numai în măsura în care bunurile din patrimoniul de afectațiune nu sunt îndestulătoare pentru acoperirea creanțelor se va recurge la celelalte bunuri ale debitorului, respectiv bunurile sale personale.
Prin aceasta, se poate observa răspunderea nelimitată, atât sub aspect valoric, cât și în timp a celui care este obligat.
– Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale –
- Obiectul de activitate – se introduce o limită maximă – cel mult 10 clase de activități prevăzute de Codul CAEN ( 24 alin. (1)).
- Deși era prevăzută și în prezent, cu titlu general, posibilitatea ca întreprinzătorul persoană fizică să își desfășoare activitatea împreună cu terțe persoane cu contract individual de muncă, noua reglementare limitează numărul persoanelor împreună cu care întreprinderea individuală își poate desfășura activitatea la cel mult 8, angajate de acesta, cu contract individual de muncă.
- Aceleași mențiuni de la PFA se cuvin a fi făcute și în cazul persoanei fizice titulară a întreprinderii individuale în ceea ce privește patrimoniul de afectațiune, obligațiile izvorâte în legătură cu patrimoniul de afectațiune, precum și satisfacerea creditorilor ale căror creanțe s-au născut din exploatarea întreprinderii individuale (art. 26).
– Regimul juridic al întreprinderii familiale –
- La 30 alin. (2) este făcută o clarificare a textului de lege astfel: „Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, fiecare membru al acesteia poate stipula constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de afectaţiune, pentru exercitarea activităţii economice a întreprinderii familiale.”
Față de reglementarea inițială care prevede faptul că membrii întreprinderii familiale pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, această modificare are în vedere constituirea unei mase patrimoniale de afectațiune în vederea exploatării întreprinderii familiale, masă patrimonială ce este integrată în patrimoniul fiecărui membru al întreprinderii familiale.
- Tot cu privire la patrimoniul de afectațiune 32 alin. (3) vorbește despre bunurile dobândite în scopul exercitării activității economice a întreprinderii familiale. Potrivit tezei a doua a acestui articol, pe lângă faptul că bunurile dobândite sunt în coproprietatea membrilor ce formează întreprinderea familială, reiterează ideea conform căreia această categorie de bunuri vor face parte din patrimoniul de afectațiune, dacă acesta a fost constituit.
– Alte prevederi –
Cu titlu de noutate, este oferită posibilitatea studenților care își doresc să înființeze o afacere proprie de a fi scutiți de la plata următoarelor categorii de taxe:
- taxele pentru operaţiunile de înregistrare şi autorizare a unui PFA/ întreprinderi individuale prin oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale;
- tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de aceste oficii.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească studentul pentru a beneficia de această scutire sunt:
- să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate în România;
- să fie cel puţin în anul II de studiu şi să fi promovat, integral, la data solicitării, toate cerinţele programei de învăţământ prevăzute de senatul instituţiei;
- nu a împlinit vârsta de 30 de ani.