Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen
4 minute • Andreea Georgiana Ion • 11 aprilie 2018
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România
EXPUNERE DE MOTIVE
A. Context
1. În conformitate cu art. 4 alin. (2) primul paragraf din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și României, dispozițiile acquis-ului Schengen (altele decât cele menționate în anexa II la respectivul act), la care aderă Republica Bulgaria și România, urmează să se aplice în Bulgaria și în România în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea îndeplinirii condițiilor aplicării acquis-ului Schengen.
2. La 9 iunie 2011, Consiliul a concluzionat că Bulgaria și România au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen cu privire la frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, SIS, frontierele maritime și vizele.
3. În ciuda apelurilor repetate din partea Parlamentului European pentru ca aceste țări să adere la spațiul Schengen, Consiliul încă nu a luat o decizie finală, aceasta fiind supusă unui vot în unanimitate de către toate statele membre ale spațiului Schengen.
4. Dispozițiile acquis-ului Schengen legate de Sistemul de Informații Schengen (,,SIS”) au început să se aplice Bulgariei și României de la 15 octombrie 2010, cu excepția obligației de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul său a resortisanților țărilor terțe pentru care a fost emisă o semnalare de către un alt stat membru și a obligației de a se abține de la emiterea de semnalări SIS și introducerea de informații suplimentare privind resortisanții țărilor terțe în scopul refuzului intrării sau șederii acestora.
5. Prezentul proiect de decizie a Consiliului urmărește să elimine restricțiile rămase referitoare la utilizarea SIS de către Bulgaria și România. Verificările efectuate de Bulgaria și România la frontierele externe și pe teritoriul lor ar trebui să devină mai eficace, în special dacă acestea se bazează pe o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
B. Poziția raportoarei
Raportoarea Monica Macovei reamintește că, în iunie 2011, Parlamentul European a aprobat aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen.
Începând din 2011, Parlamentul European a solicitat în numeroase rânduri extinderea spațiului Schengen și includerea acestor două țări, solicitând Consiliului să ia decizia finală care să permită eliminarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România.
În octombrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2017/1908 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele (,,VIS”), permițând Bulgariei și României să acceseze datele din VIS în scopul consultării și înlesnind combaterea formelor grave de criminalitate și terorism. Bulgaria și România joacă un rol esențial în operatiunile legate de supraveghere în Marea Neagră, precum și pe Dunăre, ambele fiind coridoare strategice deschise traficului naval internațional și reprezentând obiectul unor vulnerabilități la punctele de frontieră.
Bulgaria și România au frontiere comune cu Turcia, Maldova, Ucraina, Serbia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. România a fost un timp îndelungat principalul contribuitor la operațiunile logistice ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.
Actuala decizie a Consiliului având drept obiectiv eliminarea ultimelor restricții referitoare la utilizarea SIS de către Bulgaria și România reprezintă o evoluție pentru participarea acestor două țări la acquis-ul Schengen, ducând la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și la o mai mare eficacitate în combaterea formelor grave de criminalitate și terorism.
Prin eliminarea restricțiilor privind utilizarea SIS, România și Bulgaria vor fi capabile să asigure același nivel de protecție a frontierelor externe ale Uniunii ca și alte state membre ale spațiului Schengen.
Raportoarea recomandă că Parlamentul să aprobe proiectul de text al Consiliului fără amendamente, încurajând statele membre să adopte decizia fără întârziere.