no unicorns allowed

Start-up Nation sau despre cum unicornii nu sunt intotdeauna ceea ce par

8 minute • Ana-Maria Udriste • 04 iulie 2017


Cand au inceput discutiile pentru programul Start-UP Nation, undeva pe la finalul anului 2016 (prin OUG nr. 10/2017 s-a proclamat in mod oficial) subsemnata, ca pui de incepator in ale antreprenoriatului, am zis “ba, ia sa vad cum e treaba cu aia 44.000 euro, ca prea pica ei din cer“.

Primele norme au fost greoaie, apoi au mai taiat din ele, le-au bagat iarasi in consultare publica si au ajuns la un numitor mai mult sau mai putin comun. Sa zicem ca intr-un final, puteam vorbi de o procedura care sa fie ok-ish (nici prea prea, nici foarte foarte, ceva care sa placa la toata lumea si sa mearga impins de la spate).

Ce m-a frapat pe mine in schimb a fost promovarea pe care a avut-o proiectului asta – eu nu stiu sa mai fi fost un alt proiect guvernamental la fel de promovat precum Start-Up Nation: cred ca au fost pe putin 40 conferinte si mese rotunde oficiale prin toate colturile tarii cu reprezentati ai Ministerului – cel putin Ilan Laufer, secretar de stat la momentul respectiv a facut turul Romaniei cu promovarea programului, lucru mai mult decat onorabil pentru un politician, mai ales PSD-ist.

Desi pesimista din fire (prietenii imi zic ca o realistica analitica), dupa atatea prezentari, pana si eu am crezut ca acest program o sa aiba succes si ca se vor bate ca la gura turcilor sa prinda lozul norocos cu cei 44.000 euro. Pana la urma, nici nu trebuia sa faci mare lucru – o firma, sa ai o idee si sa iti scrie una din firmele aparute ca ciupercile dupa ploaie planul.

Si … unde s-a gresit?

Ce-i prea mult strica

Cand promovezi un proiect prea mult prin toate canalele de comunicare (mai ales pe social media), sansele sa devina un fail sunt destul de mari.

Stiti voi cum e, ca atunci cand pui ochii pe un tip si incepi sa il agasezi din 30 in 30 minute cu intrebari existentiale. Oricat de misto ati fi voi, isi baga picioarele.

Cam asa si cu programul Start-UP Nation: nu mai puteam deschide o pagina de Facebook unde sa vad un video contra-productiv cu o pisica pentru ca dadeam de Start-UP Nation: daca nu era de la Guvern, era de la un site, daca nu de la un site, de la paginile firmelor de consultanta, daca nu de acolo, sigur venea Facebook, iti batea usor pe umar si te intreba: Auzi, dar chiar nu vrei sa aplici pentru Start-Up Nation?

Pentru mine, ca wanna-be antreprenor ce face “bootstrapping” (cand te invarti in cercuri elevate you learn things) chestia asta a fost un major turn-off. Da, ok, inteleg sa fii oriunde, oricand, oricum – dar deja mi s-a parut ceva fishy.

Cad 44.000 euro din cer?

Da si nu, dar mai mult nu. Oricat de prolifica ar putea parea ideea ca pica bani din cer, pana acum nu au existat dovezi concrete in acest sens, in oricare din religiile lumii asteia.

Cred ca una din marile probleme ale programului a fost propovaduirea de “pomana” a acestuia. Un fel de “vrei sa deschizi covrigarie? ia bani. vrei sa faci femei gonflabile? ia bani. vrei sa respiri pamantul toxi al patriei? ia bani“. Cunosc multe persoane care au mers pe ideea ca “domle, doar ma duc si io acolo cu o firma si imi vin niste bani acasa cu care vad eu ce fac”. Ei bine, nu e ca vezi tu ce faci cu ei – trebuie sa vezi de dinainte ce faci cu ei, pe ce ii cheltui, ce cumperi cu ei samd.

Pusi in fata faptului implinit multi oameni nu voiau musai sa faca ceva – ah, daca mergea de o ciupeala de pe undeva, da. Dar chiar sa si faci ceva, deja a devenit complicat.

Cu toate astea, data fiind ca s-a introdus posibilitatea obtinerii unor cereri de plata de 3 ori pe an. Asta inseamna ca un patron trebuie sa stranga din partea dorsala primele 4 luni de zile + inca 2 de garantie pana va lua primii bani.  Ceea ce iarasi inseamna ca trebuie sa pornesti la inceput de drum cu o investitie a ta personala de minim 10% din valoarea proiectului, ca sa fii sustenabil. Ceea ce schimba datele problemei in timpul jocului, ca nu mai ploua cu bani.

Ministerul a venit cu o solutie salvatoare si anume creditul punte, care trebuia implementat, la nivel national de catre bancile partenere. Ei, ia ghiciti? Pe 3 luni, AGENTIA PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTELOR SI PROGRAMELOR PENTRU IMM-URI o zis ca mai amana cu cateva zile depunerea ofertelor de catre bancile partenere pentru ca, sa ghicim pentru 2 zile in plus, nu s-au inscris bancile. Iar daca nici bancile, aceste forme de camata legala nu se baga la din astea, ce facem acilisea?

Inovam cu totii? Inovam Maria Ta.

Tocmai pentru a stimula dezvoltarea unui mediu de afaceri antrepenorial sanatos, Guvernul a fortat punctajul pe IT si inovatie.

Nu stiu daca efectul a fost neaparat cel scontat, insa majoritatea consultantilor si aplicantilor au mizat pe cele doua aspecte mentionate anterior – covrigaria care inoveaza prin posibilitatea de a comanda covrigi printr-o aplicatie fiind doar un exemplu care mi-a fost dat sa-l vad personal.

Initial, in ceea ce priveste eligibilitatea CAEN-urilor pentru aplicabilitate, a fost propusa o lista de Guvern, insa pana la discutiile finale au ajuns ca aproape toate codurile CAEN sa fie eligibile, mai putin producerea/comercializarea de alcool si tutun sau armament.

Inovare … dar cu acte.

Acum sa-mi fie cu iertare, dar eu nu prea inteleg cum se demonstreaza inovarea asta prin Start-Up Nation. La nivel de drept pot sa zic ca vorbim de patent/brevet/inventie, ceva recunoscut care sa placa la toata lumea ca scrie pe foaie.

Cu toate astea, Ministerul a zis ca bagam la inovare echipamentele care nu sunt fabricate cu tehnologie mai veche de … 3 ani pentru care furnizorul da o declaratie in acest sens. Hai nu zau?  🙄 Ma gandesc ca in cazul asta mai greu de exemplu cu inovarea pe IT unde folosesti masini car poate se fabrica cu aceleasi masini ca acum 3 ani si 1 zi. Avand in vedere ca este declaratie pe proprie raspundere, tare sunt curiosa cum vor verifica cei de la Agentie tehnologia, ca vorba aia, hartia suporta orice.

Unde ne aflam acum?

Intr-un mare fiasco. Ferice de firmele de consultanta care au apucat sa ia proiecte chiar si pe 6-7000 RON pentru scriere in prima faza, fara a pune cheltuielile de dupa, cu implementarea.

La momentul scrierii acestui articol [4 iulie 2017, 22:30] erau inscrise 4011 proiecte, conform site-ului oficial. Din care bineinteles nu toti sunt eligibili – numai eu am vazut trecator PFA, II sau IF, care nu sunt eligibile pe schema, pe langa problemele care vor aparea efectiv la evaluarea proiectelor (chiar, tot la 80 evaluatori pe toata tara pentru 10.000 proiecte am ramas?).

Ilan Laufer a declarat, pentru start-up.ro ca nu vor mai prelungi perioada pentru depunerea proiectelor in cadrul proiectului Start-Up Nation pentru ca deja sunt inscrisi peste 10k aplicanti, iar el are incredere in atingerea cifrei magice.

Sa fie asa oare? Statistic vorbind, cele mai mari inscrieri se fac in primele zile – erau 2028 de planuri de afaceri trimise prin intermediul aplicatiei (23.06.2017 – potrivit fostului ministru Alexandru Petrescu) ceea ne face sa vedem ca 10 zile mai intarziu numarul lor nici macar nu este dublu, ci in continua descrestere. Daca ar continua in acelasi ritm, cel mai probabil la finalul perioadei depunerii proiectelor vom avea cam 8000 proiecte depuse (pe un ton extrem de optimist), din care 1000 sigur nu ar trebui sa fie eligibile.

Ce invatam de aici?

Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in traista, zice o vorba veche din popor.

Proiectul Start-Up Nation, dincolo de dificultatile sale de ordin tehnic, era un proiect care promitea si in care multi oameni au investit timp si energie (pentru care nu pot face nimic altceva decat sa-i felicit sincer). Chiar daca se va atinge limita de 10k inscrisi, greul abia incepe si, prin carcoteala-mi caracteristica, tare mi-e ca scopul va fi ocolit.

Dar poate invatam ca a incepe o afacere pe cont propriu inseamna mai mult decat a muta angajati de pe o firma pe alta, a-mi fi in acelasi timp pater familias si sclav, a incerca sa faci ceva doar de dragul de a o face.

La finalul zilei, se pare ca ramanem subjugati de fatalismul mioritic caracteristic noua – Dumnezeu ne-a dat, dar de ce nu ne baga si-n traista?

Pentru ca fie n-ai traista, fie are o gaura.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.