Tot ce trebuie sa stii despre ordinul european de protectie
12 minute • Bianca Gabriela Hadarag • 10 octombrie 2016
ORDIN EUROPEAN DE PROTECŢIE (OEP)[1] = o decizie adoptată de o autoritate judiciară sau echivalentă, a unui stat membru, în legătură cu o măsură de protecţie[2], pe baza căreia o autoritate judiciară sau echivalentă a altui stat membru dispune măsura sau măsurile corespunzătoare, în temeiul propriei legislaţii naţionale, în vederea continuării asigurării protecţiei persoanei protejate.
! poate fi emis sau, după caz, recunoscut şi pus în executare în situaţia în care persoana protejată şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa ori locuieşte pentru o perioadă de timp sau urmează să îşi stabilească domiciliul, reşedinţa ori să locuiască pentru o perioadă de timp pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene decât cel în care a fost dispusă măsura de protecţie.
Competenţa privind OEP
? România – stat emitent: autoritatea competentă pentru emiterea OEP:
✍ regula → organul judiciar pe rolul căruia se află cauza în care s-a dispus măsura de protecţie pe baza căreia se solicită emiterea ordinului;
✍ excepţii:
- în cauza în care s-a dispus măsura de protecţie pe baza căreia se solicită emiterea OEP s-a pronunţat o hotărâre de condamnare → judecătorul delegat cu executarea;
- în cauza în care s-a dispus măsura de protecţie pe baza căreia se solicită OEP s-a dispus amânarea aplicării pedepsei → instanţa care a pronunţat în primă instanţă amânarea aplicării pedepsei.
? România – stat de executare: autoritatea competentă pentru recunoaşterea OEP, dispunerea măsurilor pentru executarea acestuia şi dispunerea înlocuirii ori încetării acestor măsuri → tribunalul în a cărei circumscripţie locuieşte sau va locui ori şi-a stabilit sau urmează să îşi stabilească domiciliul ori reşedinţa persoana protejată.
Procedura privind OEP
România – stat emitent
Condiţiile emiterii:
- persoana protejată locuieşte sau va locui ori şi-a stabilit sau urmează să îşi stabilească domiciliul ori reşedinţa într-un alt stat membru din Uniunea Europeană, căruia i se solicită recunoaşterea şi executarea OEP;
- persoana protejată are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal aflat în curs de desfăşurare sau în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare ori de amânare a aplicării pedepsei sau este un membru de familie al persoanei vătămate, beneficiar al uneia dintre măsurile prevăzute la lit. c);
- persoana care reprezintă un pericol are calitatea de inculpat, condamnat sau persoană faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei în cadrul procesului penal prevăzut la lit. b), iar împotriva sa a fost dispusă cel puţin una dintre următoarele măsuri:
- una dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. b) sau d) din Codul de procedură penală, impuse odată cu luarea măsurii controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune;
- obligaţia prevăzută la art. 221 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală, impusă pe durata arestului la domiciliul;
- una dintre obligaţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e) sau f) din Codul de procedură penală, impusă inculpatului cu ocazia pronunţării amânării aplicării pedepsei;
- una dintre obligaţiile prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. d) sau e) din Codul penal, impusă persoanei condamnate cu ocazia dispunerii liberării condiţionate;
- una dintre obligaţiile prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. c) sau d) din Codul penal, impusă inculpatului cu ocazia aplicării unei măsuri educative neprivative de libertate;
- interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l) – o) din Codul penal, stabilită de instanţă odată cu aplicarea pedepsei accesorii sau a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi;
- emiterea OEP este necesară pentru înlăturarea unui pericol la care este sau va fi expusă persoana protejată.
?! Pentru luarea unei decizii privind emiterea OEP se ţine cont:
✓ de perioada sau perioadele în care persoana protejată îşi va avea domiciliul, reşedinţa ori va locui în statul de executare;
✓ de proporţionalitatea măsurii;
✓ de pericolul efectiv pentru persoana protejată;
✓ de orice alte circumstanţe relevante.
Emiterea OEP
! Se face la solicitarea persoanei protejate → cererea de emitere a OEP se depune personal sau prin reprezentant, la organul judiciar competent; cererea greşit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Organul judiciar competent decide asupra cererii prin încheiere sau, după caz, ordonanţă motivată:
? încheierea sau ordonanţa prin care se admite cererea de emitere a OEP NU este atacabilă;
? încheierea sau ordonanţa prin care se respinge cererea de emitere a OEP poate fi atacată cu contestaţie[3] în termen de 3 zile de la comunicare.
! OEP
? se emite în 4 exemplare originale:
- unul se păstrează la dosarul cauzei;
- unul se comunică autorităţii competente din statul de executare;
- unul se comunică persoanei protejate;
- unul se comunică persoanei care reprezintă un pericol.
? are o formă prestabilită prin lege (a se vedea Anexa nr. 1 din L. nr. 151/2016);
? se emite pentru durata în care persoana protejată locuieşte sau va locui ori şi-a stabilit sau urmează să îşi stabilească domiciliul ori reşedinţa într-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără a putea depăşi durata pentru care a fost dispusă măsura care a stat la baza emiterii acestuia;
?se transmite de către organul judiciar competent prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă, pe cale directă, autorităţii competente din statul de executare.
Prelungirea, modificarea şi revocarea OEP:
✂ ori de câte ori organul judiciar se pronunţă asupra măsurii de protecţie care a stat la baza unui OEP, acesta se va pronunţa şi cu privire la OEP;
✂ OEP se revocă dacă măsura de protecţie pe baza căreia a fost emis încetează sau este revocată;
✂ dacă măsura de protecţie pe baza căreia a fost emis OEP este înlocuită cu altă măsură de protecţie având conţinut diferit, autoritatea competentă poate emite un nou OEP;
✂ OEP se menţine dacă măsura de protecţie pe baza căreia a fost emis este înlocuită cu altă măsură cu acelaşi conţinut;
✂ OEP poate fi prelungit dacă măsura care a stat la baza emiterii acestuia este prelungită.
! Orice decizie privind prelungirea, modificarea sau revocarea OEP se comunică organului judiciar competent pentru punerea în aplicare, cu excepţia deciziei privind menţinerea OEP, care nu se comunică statului de executare.
Obligaţia de informare. Organul judiciar pe rolul căruia ajunge cauza în legătură cu care a fost emis OEP, altul decât organul judiciar emitent, informează de îndată, prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă, autoritatea competentă din statul de executare asupra competenţei sale privind primirea oricărei informaţii în legătură cu executarea OEP.
România – stat de executare
Recunoaşterea OEP
Autoritatea care primeşte o solicitare de recunoaştere şi executare a OEP verifică de îndată dacă este competentă[4].
La primirea unui OEP, instanţa:
? verifică dacă acesta este tradus în limba română, în caz contrar solicitând autorităţii competente din statul emitent transmiterea traducerii şi fixând pentru aceasta un termen care nu poate depăşi 5 zile;
? verifică dacă OEP este complet, în caz contrar putând să respingă solicitarea sau să solicite autorităţii competente din statul emitent transmiterea datelor necesare într-un termen care nu poate fi mai mare de 10 zile, în funcţie de împrejurările cauzei; în cazul în care completările nu sunt primite în termenul fixat de instanţă, instanţa poate refuza recunoaşterea OEP;
? verifică dacă OEP a fost emis în baza uneia sau mai multora dintre măsurile de protecţie şi dacă nu este incident vreunul dintre motivele de respingere.
Instanţa constată că toate condiţiile sunt îndeplinite → recunoaşte OEP.
Odată cu recunoaşterea OEP, instanţa impune persoanei care reprezintă un pericol una sau mai multe dintre următoarele interdicţii[5]:
× interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi sau locuri stabilite de instanţă;
× interzicerea dreptului de a comunica cu persoana protejată ori de a se apropia de aceasta;
× interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde persoana protejată desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată.
Motivele de respingere a solicitării de recunoaştere şi executare a OEP:
? OEP nu este complet sau nu a fost completat în termenul stabilit de către instanţă;
? OEP nu a fost emis în baza unei măsuri de protecţie;
?măsura de protecţie se referă la un act care nu constituie o infracţiune în conformitate cu legislaţia României;
? protecţia are la bază executarea unei pedepse sau a unei măsuri pentru care este aplicabilă jurisdicţia României şi care face obiectul unei amnistii în România;
? persoana care reprezintă un pericol beneficiază de imunitate în România, ceea ce face imposibilă dispunerea măsurilor de protecţie pe baza OEP;
? fapta în legătură cu care s-a dispus măsura de protecţie ce a stat la baza emiterii OEP intră şi sub jurisdicţia României şi a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru aceasta;
? recunoaşterea OEP ar contraveni principiului ne bis in idem;
? persoana care reprezintă un pericol nu răspunde penal, conform art.113 din Codul penal;
? măsura de protecţie care a stat la baza emiterii OEP este în legătură cu o infracţiune care intră sub incidenţa art. 8 din Codul penal.
! Sentinţa poate fi atacată cu apel în termen de 48 de ore de la comunicare. Apelul nu este suspensiv de executare.
! Hotărârea instanţei se comunică după cum urmează:
- hotărârea de recunoaştere a OEP → persoanei protejate, persoanei care reprezintă un pericol, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie locuieşte sau urmează să locuiască ori să îşi aibă reşedinţa persoana protejată, precum şi, dacă este cazul, în a cărui circumscripţie locuieşte sau urmează să locuiască ori să îşi aibă reşedinţa persoana care reprezintă un pericol sau în a căror circumscripţie se află locurile vizate de interdicţie, precum şi autorităţii emitente;
- hotărârea prin care solicitarea de recunoaştere a OEP este respinsă → de îndată, autorităţii emitente şi persoanei protejate.
Executarea OEP
! Încălcarea obligaţiilor stabilite prin măsura dispusă pentru executarea OEP → instanţa de executare competentă informează de îndată autoritatea competentă din statul emitent sau din statul de supraveghere.
Schimbări în executarea OEP → în cazul în care statul emitent notifică modificarea OEP, instanţa competentă cu recunoaşterea şi executarea OEP poate:
- să modifice măsurile de protecţie în mod corespunzător, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în acest sens;
- să respingă recunoaşterea OEP modificat, dacă sunt incidente motivele de respingere.
Încetarea executării OEP → se poate dispune de instanţă în următoarele cazuri:
- există dovezi clare că persoana protejată nu îşi are reşedinţa sau nu locuieşte pe teritoriul României ori a părăsit definitiv acest teritoriu;
- durata maximă pentru care a fost recunoscut OEP a expirat;
- ulterior recunoaşterii şi punerii în executare a OEP, a fost recunoscută de către România o măsură de supraveghere, o măsură de probaţiune sau o sancţiune alternativă, cu privire la persoana care reprezintă un pericol, în legătură cu care a fost emis OEP, în sensul art. 1701 (2) lit. a) şi art. 17020din Legea nr. 302/2004;
- instanţa a primit o notificare privind revocarea sau retragerea OEP de către statul emitent.
În aceste cazuri, instanţa va informa de îndată atât autoritatea competentă din statul emitent, cât şi, dacă acest lucru este posibil, persoana protejată.
! Acest document reprezintă o sinteză privind Ordinul european de protecţie. Pentru alte detalii privind OEP, a se consulta Legea nr. 151 din 13 iulie 2016, publicată în M. Of. nr. 545 din 20 iulie 2016.
[1] În continuare, OEP.
[2] = o decizie în materie penală, adoptată de statul emitent, prin care sunt impuse persoanei care reprezintă un pericol una sau mai multe dintre următoarele interdicţii sau restricţii, pentru a preveni săvârşirea asupra persoanei protejate a unei fapte penale care i-ar putea pune în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihologică, demnitatea, libertatea personală sau integritatea sexuală, respectiv:
- interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi, locuri sau zone definite în care îşi are reşedinţa persoana protejată sau pe care le vizitează;
- o interdicţie sau o reglementare a contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv la telefon, prin mijloace electronice, prin poştă, prin fax sau orice alte mijloace;
- o interdicţie sau o reglementare a apropierii de persoana protejată la o anumită distanţă.
[3] Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea persoanei protejate, a persoanei care reprezintă un pericol şi a procurorului, în termen de 3 zile. Neprezentarea persoanelor citate nu împiedică judecarea cauzei. Contestaţia se soluţionează de instanţa superioară sau, după caz, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de cameră preliminară de la instanţa superioară ori de către procurorul ierarhic superior.
[4] În cazul în care constată că nu este competentă, transmite de îndată OEP tribunalului competent, prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă, informând despre aceasta şi autoritatea emitentă de îndată, prin orice mijloc sigur care lasă o urmă scrisă.
[5] Se dispun pe durata prevăzută în OEP, fără a putea depăşi maximul prevăzut de legea română pentru măsurile similare ca natură şi conţinut celor care au stat la baza emiterii OEP. Dacă nu poate fi identificată o măsură similară, maximul pentru care poate fi dispusă măsura este de 180 de zile.
