Un nou plan de măsuri fiscal-bugetare: ce schimbări ne așteaptă?
6 minute • Andreea Capatana • 21 septembrie 2023
Guvernul României a lansat un pachet de măsuri fiscal-bugetare. De la majorări de taxe, la dispariția unor beneficii acordate anumitor sectoare, acest proiect le include pe toate. Planul se remarcă prin multiple modificări, iar unele dintre ele vor avea un impact imediat asupra noastră. Hai să trecem în revistă cele mai notabile schimbări propuse:
Creșteri de TVA și accize
În traducere liberă, vom plăti (și) mai mult pentru anumite categorii de produse. Schimbări majore vor fi resimțite în ceea ce privește livrarea de locuințe sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, precum și livrarea alimentelor de înaltă calitate, în cazul cărora TVA crește de la 5% la 9%. Și alimentele cu zahăr adăugat ne vor costa mai mult, TVA ajungând la pragul de 19%, față de 9% cât este în prezent, dar și țigările și alcoolul, pe fondul creșterii accizelor.
Adio (parțial) beneficiilor acordate angajaților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară
Vor mai beneficia de scutirea impozitului pe venit doar angajații din aceste sectoare care au un salariu brut mai mic de 10.000 lei. Se va impune astfel plata impozitului pentru sumele care depășesc această limită. Totodată, sectoarele construcției, agriculturii și industriei alimentare nu vor mai beneficia de scutire de la contribuția la sănătate.
Nici opulența nu scapă netaxată
Dacă te lauzi cu o casă sau o mașină de lux, va trebuie să știi că statul a pregătit un impozit special pentru cei cu gusturi rafinate. Astfel, persoanele fizice care dețin în proprietate imobile mai scumpe de 500.000 euro sau mașini mai scumpe de 75.000 de euro vor plăti un impozit suplimentar de 0,3% din valoare ce trece de acest prag.
Impozit de 70% pentru veniturile „misterioase”
De la 1 iulie 2024, conform planului, se va aplica o cotă de impozitare de 70% pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită. Scopul? Să-i facă pe contribuabili mai cooperanți, fiind totodată și un boost binevenit pentru finanțele publice.
Microîntreprinderi cu macro-bătăi de cap
Dacă până acum, Codul Fiscal reglementa ca primă condiție esențială a constituirii microîntreprinderilor realizarea veniturilor ce nu depășesc 500.000 de euro, de la 1 ianuarie 2024, conform planului de măsuri, microîntreprinderile ce vor realiza venituri de până la 60.000 de euro vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri, iar cu 3% pentru veniturile ce depășesc 60.000 €. Nici companiile mai mari nu scapă de noile impozite, astfel că cele care înregistrează afaceri de peste 50 de milioane de euro, dar și băncile, vor fi obligate să achite un impozit minim de 1% din cifra de afaceri.
😉 Să nu uităm și de avantajele pe care le aduce acest plan de măsuri fiscal-bugetare…dacă tot dăm, să vedem și ce primim în schimb: mai mulți bani pentru vacanță! Voucherele de vacanță vor fi majorate la 1.600 lei în perioada 1 ianuarie 2024- 31 decembrie 2026… dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate… și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
Draftul legislativ include și anumite măsuri economico-financiare referitoare de autoritățile/instituțiile publice, în vederea diminuării cheltuielilor de personal, astfel se propune:
- Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
- Desființarea posturilor vacante;
- Desființarea funcției de șef birou;
- Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei.
Sancțiuni pentru organele fiscale?
Și cum sancțiunile reprezintă o parte importantă din structura unei norme juridice, proiectul include o serie de represalii chiar pentru organele fiscale. Astfel, se propune sancționarea organelor fiscale locale pentru netransmiterea, transmiterea cu întârziere, transmiterea incorectă și/sau incompletă a informaţiilor cu privire la bunurile imobile deţinute în proprietate de rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul respectivei unităţi administrativ-teritoriale.
De asemenea, se intenționează impunerea de sancțiuni asupra autorităților fiscale locale în situația în care nu furnizează, furnizează cu întârziere, sau furnizează incorect sau incomplet informații către organul fiscal central cu privire la proprietățile imobiliare și vehiculele deținute de contribuabili, în conformitate cu cerințele Codului Fiscal.
Astfel de încălcări vor fi considerate contravenții și vor atrage sancțiuni sub forma unor amenzi cu valori cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei.
Asumarea răspunderii Guvernului
Acum că am trecut pe listă principalele modificări, mai trebuie menționat faptul că Guvernul dorește să își asume răspunderea pe acest proiect de lege în fața Parlamentului.
Totuși, ce înseamnă asta?
După atâtea reforme fiscale explicate, hai să facem și o mică incursiune în dreptul constituțional.
Conform art. 114 alin. (1 )din Constituție:
„(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.”
Angajarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege este o acțiune extremă pe care Guvernul o poate folosi atunci când trebuie să adopte rapid un proiect de lege și nu mai există alternative procedurale viabile. Această metodă permite adoptarea rapidă a legii în circumstanțe excepționale, evitând procedurile legislative obișnuite.
Angajarea răspunderii Guvernului are loc în fața ambelor Camere ale Parlamentului, într-o ședință comună, ceea ce arată că este o procedură excepțională.
Dacă în termen de 3 zile de la prezentarea programului sau a unui proiect de lege, nu se depune și nu se aprobă o moțiune de cenzură cu votul majorității deputaților și senatorilor, atunci proiectul de lege devine lege, urmând a fi transmis spre promulgare Președintelui României.
Pe scurt, atunci când Guvernul își asumă răspunderea, Parlamentul are două opțiuni: fie susține proiectul, fie îl respinge, iar cel de-al doilea scenariu duce la demiterea Guvernului.
Concluzie
În concluzie, este evident că aceste măsuri vor avea un impact considerabil asupra fiecărui cetățean și asupra economiei în ansamblu. Modul în care percepem și ne adaptăm la aceste schimbări va fi esențial pentru gestionarea eficientă a finanțelor personale și pentru modelarea direcției viitoare a situației noastre financiare.
Fotografie de Clayton Robbins pe Unsplash
