⬅ ÎNAPOI

Vrei să îți dai demisia de la locul de muncă în 2021? Tot ce trebuie să știi atunci când demisionezi în 12 întrebări.

cum îti dai demisia in 2021

Chiar dacă în contextul pandemiei de Covid-19 tot mai multe locuri de muncă se desființează zilnic și rata șomajului crește semnificativ, asta nu ar trebui să împiedice angajații nemulțumiți de locul de muncă actual să demisioneze și să caute noi oportunități de angajare. În cazul în care alegi să îți dai demisia în 2021, iată câteva întrebări la care ar trebui să te gândești înainte de a prezenta cererea de demisie:

1. Ce este demisia?

Potrivit art. 81 din Codul muncii demisia este un act unilateral de voință prin care angajatul anunță angajatorul încetarea contractului individual de muncă, fără să își motiveze decizia sau să solicite anterior vreo aprobare de la angajator.

”Actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz ”

Altfel spus, orice salariat poate demisiona în 2021 printr-o notificare scrisă, fără ca legea să prevadă alte condiții legate de formă. Important este ca demisia să nu fie făcută prin simpla declarație verbală, caz în care nu are nicio valoare juridică de încetare a contractului individual de muncă.

Demisia reprezintă un act formal, legea stipulând necesitatea redactării ei în formă scrisă, ceea ce înseamnă că o demisie tacită este inadmisibilă.

Angajatorul își poate manifesta dezacordul cu privire la demisia angajatului, însă nu o poate împiedica. Demisia nu se aprobă, ci, pur și simplu, angajatorul ia act de existența ei, fiind un act unilateral. 

În cazul în care angajatorul refuză primirea demisiei salariatului, acesta are dreptul de a face dovada demisiei prin orice alt mijloc de probă cum ar fi să-și înainteze demisia prin poștă sau  prin e-mail.

Cum legea nu distinge, demisia își produce efecte indiferent de tipul de contract de muncă, fie că este pe durată nedeterminată, determinată, temporar, fie că este contract cu timp parțial.

2. Ce situații ar putea duce la demisie? 

Burnout-ul Una dintre situațiile care determină angajații să demisioneze este sindromul de burnout. 

După cum menționează psihologul Herbert Freudenberger în cartea sa “Burnout: The High Cost of High Achievement” această afecțiune este asociată cu o stare de epuizare mentală și fizică, determinată de stresul zilnic la locul de muncă.

De asemenea, supraîncărcarea cu sarcini, regulile și procedurile rigide, lipsa de comunicare între diferitele departamente, lipsa clarității rolului la locul de muncă, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru sau lipsa aprecierii pentru munca depusă sunt doar câteva dintre cauzele epuizării.

Vestea bună este că burnout-ul nu este o condiție permanentă. Schimbarea anumitor factori de la locul de muncă sau dezvoltarea anumitor abilități de adaptare, determină de multe ori „dispersarea” epuizării. Gestionarea burnout-ului ține atât de companie, cât și de angajat.

Oportunitatea de promovare Unul dintre principalele motive pentru care cei mai buni angajați pleacă dintr-o companie este lipsa posibilității de avansare în carieră așa cum a fost planificată. Atunci când angajatul nu simte că îi sunt recunoscute meritele la locul de muncă în așa fel încât acesta să poată spera la o promovare în condițiile în care eforturile depuse zilnic sunt tot mai mari, apare dorința de a căuta această oportunitate, de a evolua și de a promova la un alt loc de muncă.

Lipsa unei promovări într-o perioada îndelungată de timp poate fi percepută de către angajat ca o lipsă de recunoaștere și apreciere a meritelor sale de către companie.

Salariul  Cei mai mulți oameni lucrează pentru că au nevoie de bani și de aceea sunt dispuși să renunțe la cea mai mare parte a vieții personale de dragul unei vieți profesionale care să le aducă treptat venituri cât mai mari. Atunci când câștigi un salariu care nu îți justifică munca depusă, poate fi timpul să renunți. 

Înainte de a renunța, încearcă să negociezi un salariu mai mare. Este foarte posibil ca șeful tău să nu-și dea seama cât de puțin câștigi sau că intenționezi să renunți din cauza salariului tău mic. Nu ai nimic de pierdut dacă ceri o mărire salarială înainte de a pleca. Cercetează cât valorează poziția ta pe baza ratei de piață și solicită mărirea pe baza contribuției și valorii tale profesionale.

Management deficitar În timp ce salariul este susținut constant ca fiind un motiv semnificativ pentru care angajații renunță la locul de muncă, cel mai frecvent, nu banii sunt cei care îi determină pe tot mai mulți angajați să renunțe la job, ci un management slab. Managerii sunt lideri și trebuie să fie mereu la curent cu tot ce se întâmplă în echipă, știind CE trebuie făcut, CUM trebuie făcut și CINE ar trebui să o facă. 

Un manager este priceput și își merită funcția ocupată, atunci când mediul de la locul de muncă este plăcut, organizat, optimist, iar angajații  își pot finaliza munca fără frustrări și fără nemulțumiri.

Caracteristicile unui manager nepriceput sunt haosul la locul de muncă, lipsa de ordine și un mediu frustrant, cu tot mai mulți angajați nemulțumiți, lucru ce poate face ca și cei mai buni angajați să își dorească să plece.

3. Pot sa îmi dau demisia când vreau?

Bineînțeles că da, mai ales dacă simți că motivele menționate mai sus sunt definitorii și nu mai vrei să continui la actualul loc de muncă. 

Bine, personal, ți-aș recomanda să începi căutările pentru un nou loc de muncă de îndată, pentru liniștea ta financiară și personală. Sau, dacă simți nevoia unei pauze, ia-ți o mică vacanță și pune-ți ordine în gânduri.

Codul muncii nu specifică un anumit moment în care trebuie să demisionezi.

Nu este indicată demisionarea fără un motiv temeinic și fără a citi cu atenție prevederile contractului individual de muncă, a actelor adiționale și a regulamentului de ordine interioară care definesc cel mai bine drepturile și obligațiile angajaților și ale angajatorului.

Deși angajatul poate demisiona în 2021 când vrea, încetarea efectivă a contractului are loc doar după respectarea termenului de preaviz, așa cum se menționează și în art. 81 din Codul muncii.

4. Ce este preavizul și cum lucrez pe durata acestuia?

Preavizul este o formă de protecție  atât pentru angajatul care demisionează, timp în care își poate găsi un nou loc de muncă, cât şi pentru angajatorul că i se acordă timp pentru a găsi un înlocuitor.

Potrivit reglementărilor, durata preavizului și condiţiile de acordare a preavizului reprezintă un element obligatoriu ce trebuie să se regăsească în conţinutul contractului de muncă, angajatul fiind informat la încheierea contractului individual de muncă despre importanța acestuia. 

Termenul de preaviz este cel convenit de părţi la momentul încheierii contractul individual de muncă sau cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de:

  • 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie;
  • 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

Pe toată durata preavizului, vei avea aceleași drepturi și obligații prevăzute în contractul individual de muncă ca până la prezentarea cererii de demisie.

Astfel, angajatul va avea același program de lucru, va putea beneficia de concediu medical și concediu de odihnă ca și până atunci, cu mențiunea că termenul de preaviz se suspendă pe durata concediului și se va relua după întoarcerea din concediu a angajatului. 

Termenul de preaviz se suspendă pe durata concediului și se va relua după întoarcerea din concediu a angajatului.

Dacă nu soliciți concediul de odihnă care a rămas neefectuat, angajatorul are obligația să-ți acorde perioada de preaviz, iar pentru zilele de concediu neefectuate, suma de bani corespunzătoare.

5. Ce se întâmplă dacă sunt în perioada de probă? Mai respect termenul de preaviz sau pot pleca oricând?

Potrivit art. 31 din Codul Muncii, odată cu încheierea contractului individual de muncă, angajatorul poate verifica aptitudinile angajatului într-o perioadă de probă cel mult 90 de zile calendaristice, pentru funcțiile de execuție și cel mult 120 de zile calendaristice pentru cele de conducere. Această regulă se aplică numai în cazul încheierii unui contract individual de muncă pe perioada nedeterminată .

Tot în Codul muncii se menționează și faptul că, încetarea contractului de muncă pe durata perioadei de probă se poate realiza printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricărei părți.

Lipsa preavizului pe durata perioadei de probă este avantajoasă în special angajatorului, fiind suficientă o simplă notificare pentru încetarea contractului.

Din punctul de vedere al angajatului, încetarea contractului individual de muncă prezintă marele avantaj al încetării raportului de muncă în aceeași zi, fără a mai fi nevoie de respectarea unui preaviz, ca în cazul demisiei. 

6. Ce se întâmplă dacă nu respect preavizul?

Conform art. 81, alin. (5) din Codul muncii, pe toată durata de preaviz contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele. Astfel, angajatul trebuie să se prezinte la locul de muncă și să își îndeplinească sarcinile în mod obișnuit.

Dacă angajatul nu își respectă atribuțiile pe durata preavizului, angajatorul are dreptul de a sancționa angajatul în cauză, prin:

  • atragerea răspunderii disciplinare a  angajatului prin deschiderea unui proces în cazul în care, prin nerespectarea preavizului, acesta a adus daune materiale sau a afectat activitatea angajatorului.
  • pontarea angajatului cu absențe nemotivate, ceea ce poate duce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă;

Cu alte cuvinte, pe durata preavizului, salariatul are obligația de a continua să-și desfășoare activitatea potrivit contractului individual de muncă și a fișei postului

Nerespectarea de către angajat a termenului de preaviz, fără a avea vreun motiv întemeiat, poate echivala cu absentarea nemotivată de la locul de muncă.

Este important de reținut și faptul că angajatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de munca.

7. Poate angajatorul să mă oblige să îmi dau demisia?

Nu, nu poate, demisia fiind actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. 

Prin însăși definiția ei, demisia nu poate fi impusă de angajator care nu are niciun temei legal prin care să poată forța salariatul să demisioneze.

Dacă angajatorul solicită sau impune angajatului să demisioneze, în acest caz demisia este nelegală, iar consimțământul angajatului este viciat.

Demisia forțată de angajator reprezintă o concediere indirectă a angajatului pe baza acțiunilor frauduloase ale angajatorului.

În cazul în care nu ați avut nicio intenție de a demisiona, poți merge în fața instanței și solicita desființarea demisiei forțate formulând astfel:

  • reintegrarea în funcția deținută anterior solicitând și plata retroactivă a drepturilor salariale
  • anularea demisiei cu motivarea că demisia forțată nu este valabilă şi trebuie anulată, consimțământul fiind viciat 
  • acordarea de daune morale

Demisia forțată nefiind legală, angajatorul poate concedia un angajat, potrivit art.58 din Codul muncii, fie din motive subiective care țin de angajat, precum abateri grave sau repetate de la prevederile din contractul individual de muncă, fie din motive obiective independente de angajator, precum desființarea locului actual de muncă.

8.Pot să plec de la locul de muncă fără să-mi dau demisia?

În cazul în care angajatul pleacă de la locul de muncă fără a demisiona, fără a fi concediat de angajator sau fără a prezenta motive temeinice, se va găsi în situația unor absentări nemotivate.

În temeiul art. 51 alin. (2) din Codul muncii atunci când angajatul pleacă de la locul de muncă și lipsește nemotivat una sau mai multe zile la rând fără acordul angajatorului, acesta are posibilitatea să dispună suspendarea contractului individual de muncă.

Pe toată durata suspendării contractului, angajatul nu beneficiază de salariul ce i-ar reveni perioadei în care a lipsit nemotivat.

În condițiile art. 247 din Codul muncii, în caz de absentare a angajatului fără a solicita demisia și  fără a respecta termenul de preaviz, va fi declanșată procedura cercetării disciplinare. Ulterior cercetării disciplinare se va concluziona dacă salariatul a avut motive obiective pentru absențele sale precum afecțiuni medicale, probleme familiale grave, accidente sau a absentat nemotivat de la locul de muncă, situație în care poate fi sancționat disciplinar, inclusiv cu desfacerea contractului individual de muncă.

Așadar, dacă pleci de la locul de muncă fără a demisiona, poți fi sancționat disciplinar, cu încetarea contractului individual de muncă, pe motiv de absențe nemotivate.

9. Pot sa închei un alt CIM în aceeași zi în care mi-a încetat efectiv primul CIM?

Conform art. 34 alin. (7) din Legea nr 53/2003, fiecare angajator din România are obligația de a înființa un registru general de evidență a salariaților, cunoscut sub numele de REVISAL.

De asemenea, art. 2 alin. (1) din HG 905/2017  prevede faptul că în REVISAL se înregistrează, anterior începerii activității, persoanele care vor desfășura  activitate în baza unui contract individual de muncă.

Astfel, în cazul unui nou contract de muncă, datele esențiale ale contractului individual de muncă se transmit în REVISAL de către angajator  cel târziu în ziua anterioară începerii activității noului salariat.

În ceea ce privește încetarea unui contract individual de muncă, data și temeiul legal al încetării se transmit în REVISAL cel târziu la data încetării contractului individual de muncă/la data luării la cunoștință a evenimentului ce a determinat, în condițiile legii, încetarea contractului individual de muncă potrivit art. 4 din Hotărârea nr.905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților

În concluzie, prin prisma înregistrării în REVISAL încetarea unui contract individual de muncă și înregistrarea unui nou contract de muncă pentru aceeași persoană la angajatori diferiți nu poate avea loc la aceeași dată.

10. Cum sunt plătit pentru perioada de concediu rămasă după ce demisionez? 

Potrivit art.145 din Codul muncii concediul de odihnă este un drept al angajatului și are o durată de cel puțin 20 de zile lucrătoare pe an. Se acordă separat de zilele de sărbătoare, de zilele de repaus săptămânal și de zilele libere luate pentru evenimente familiale deosebite. 

Dacă negociază cu angajatorul său, salariatul poate avea un concediu mai mare de 20 de zile anual.

În situația în care angajatul mai are zile de concediu de odihnă neefectuate la momentul demisiei, acesta va solicită angajatorului compensarea în bani a concediului.

Plata zilelor de concediu rămase se va face proporțional cu lunile lucrate până la momentul încetării contractului prin demisie.

Spre exemplu, dacă, potrivit contractului individual de muncă, un angajat are dreptul la 24 de zile de concediu pe an, iar acesta demisionează în luna mai a anului, fără să fi efectuat nicio zi de concediu, el va avea dreptul la 2 zile de concediu pe lună plătite pentru lunile lucrate până în momentul demisiei. În total el va beneficia de 10 zile de concediu plătite

În cazul în care angajatul mai are, la momentul lichidării în urma demisiei, concediul de odihnă rămas din anii anteriori, neefectuat din motive justificate, parțial sau integral, acesta trebuie recuperat. De regulă, angajatorul are la dispoziție 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediu să acorde angajatului concediul de odihnă rămas. 

Concediul de odihnă neefectuat poate fi compensat în bani la momentul încetării contractului individual de muncă și nu poate constitui obiectul vreunei limitări sau renunțări. 

Așadar, dacă un angajat își dă demisia și mai are zile de concediu neefectuate din anii anteriori, acestea nu se prescriu. Astfel, angajatorul este obligat să le plătească calculat la media zilnică a drepturilor bănești din ultimele 3 luni lucrate, chiar dacă sunt zile de concediu neefectuate din ani diferiți. 

11. Pot să păstrez bunuri ale companiei dacă mi-am dat demisia, dar angajatorul nu mi-a dat ultimele salarii? 

Potrivit legislației muncii angajatul are dreptul la plata salariului în bani cel puțin o dată pe lună, inclusiv prin virament bancar.

În cazul în care angajatorul nu plătește salariile restante, angajatul poate să depună o sesizare la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia angajatorul își are sediu social.

Pe lângă cererea făcută la ITM, angajatul se poate duce în instanță și îl poate da în judecată pe angajator. Acesta va depune acțiunea solicitând plata salariilor restante la Tribunalul în raza căruia salariatul își are domiciliul sau locul de muncă, în termen de 3 ani de la data la care angajatorul ar fi trebuit să achite salariul.

În cazul litigiilor de muncă nu se plătesc taxe de timbru și nici nu se aplică timbru judiciar.

Chiar dacă nu ai primit ultimele salarii, procedura demisiei presupune returnarea echipamentelor de lucru în cazul furnizării acestora de către angajator odată cu încheierea contractului.

După finalizarea procesului de demisionare, angajatul va putea apela fie la Inspectoratul teritorial de muncă, fie direct în instanță pentru soluționarea litigiului și plata salariilor.

12. Cum faci o cerere de demisie în 2021?

În primul rând, anunți angajatorul că demisionezi fără a fi obligat să motivezi alegerea de a părăsi locul de muncă actual după cum prevede și Codul muncii demisia fiind actul unilateral, de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului.

Apoi, redactezi cererea de demisie care poate avea și aspectul unei scrisori cu menționarea numelui, prenumelui, poziției deținute în companie, anunțul propriu-zis al demisiei și data solicitată pentru încetarea contractului individual de muncă.

De asemenea, poți insera în cuprinsul cererii formule specifice care să  exprime poziția ta cu privire la perioada de colaborarea pe care o închei cu respectivul angajator și poți chiar solicita referințe pentru noul loc de muncă.

Nr. Înregistrare: ……………../……………….. 

CERERE DE DEMISIE 

Subsemnatul/a……………….….………………., domiciliat/ă în …………………., strada………………………………………………………, posesor/oare a CI seria…………… nr………….., identificat/ă prin CNP ………………….…, având funcția de ………………., la …………………..…SRL, prin prezenta vă rog să îmi aprobați încetarea raporturilor de muncă prin demisie începând cu data de……….…………, în conformitate cu art. 81 Codul Muncii. Menționez că termenul de preaviz este cel prevăzut în contractul de muncă, și anume………… zile lucrătoare. 

Vă mulțumesc. 

Data                                                                                                                Semnătura

13. Ce documente trebuie sa primesc de la angajator în caz de demisie?

Conform art. 34 alin.5 din Codul muncii la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate. 

Practic, angajatorul îți va oferi documentul prevăzut mai sus doar dacă angajatorul solicită.

În cazul DEMISIEI CU PREAVIZ angajatul va primi:

Fișa de lichidare este necesara atât foștilor angajați, cât și angajatorului. Astfel, pentru foștii angajați, fișa de lichidare este o dovada ca aceștia nu au datorii față de fostul angajator. 

De asemenea, aceasta reprezintă, pentru unele companii angajatoare, o dovada a faptului că noii lor angajați nu au sume restanțe la foștii angajatori.

Potrivit Hotărârii nr. 905/2019 adeverința de muncă este eliberată de angajator la data încetării contractului individual de muncă, însoțită de un extras din Revisal, datat și certificat pentru conformitate. Adeverința de vechime este eliberată oricând de către angajator, la cererea salariatului.

ÎN CONCLUZIE, pragul psihologic de a părăsi un loc de muncă în pandemie poate părea greu de trecut mai ales când observi  în jur o mulțime de oameni fără venituri salariale, cu rate la bancă la fel ca tine, chirii de plătit și familii de întreținut.

Totuși, alternative încă există și companiile încă fac angajări în diverse domenii spre care te poți orienta și evolua atunci când mediul de lucru actual, salariu deloc motivant, schimbările survenite în echipă, volumul de muncă crescut sau managementul deficitar te determină să iei în calcul demisia.

Fotografie creată de Andrea Piacquadio, de la Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.