📒Ce elemente ale unei platforme de marketplace sunt protejate de drepturi de proprietate intelectuală?
14 minute • Gabriela Umbrărescu • 22 septembrie 2023
Aventura în e-commerce vine cu foarte multe oportunități, de aceea avem pentru tine un ghid pe care l-am împărțit într-o serie de articole pline de explicații și exemple utile. De la cum îți protejezi drepturile de proprietate intelectuală, ce trebuie să știi ca să fii conform și să nu iei amenzi, până la informațiile și instrumentele de care ai nevoie atunci când vrei să vinzi dincolo de granițele țării. Vezi aici primul articol din serie și desfășurătorul complet.
Mai ții minte când ți-am zis că dacă există pe internet nu este gratis?
Nu te-ai fi gândit, dar sunt multe elemente pe care nu le poți folosi tu cum vrei, chiar dacă, bineînțeles, devii partener Marketplace.
- sistemele de e-commerce, motoarele de căutare din cadrul acestora și alte instrumente online sunt protejate prin brevete și modele de utilitate.
- Software-ul din spatele platformei, incluzând codul HTML folosit de platforma de e-commerce este protejat prin drepturi de autor și în funcție de modul de integrare a acestuia poate fi protejat și prin brevet – art. 7, lit. a), Legea 8/1996
- Designul paginilor din cadrul platformei marketplace este de asemenea protejat prin drepturi de autor – art. 7, lit. g), Legea 8/1996
- Conținutul prezent pe site – descrieri text, materiale foto-video, fotografii sau materiale grafice – sunt protejate prin drepturi de autor – art. 7, Legea 8/1996
- Bazele de date ale companiilor de e-commerce sunt de asemenea protejate de drepturi de autor – art. 8, lit. b), Legea 8/1996
- Denumirea companiei, a produselor, a domeniului de site, logourile și alte asemenea semne distinctive sunt de asemenea protejate prin firme, mărci și embleme
Asta înseamnă că nu poți să iei elementele de pe site ca să te promovezi mai departe, cum nu poți nici să faci un site care să semene cu acest marketplace.
Poți crea un site cu numele de domeniu o marcă înregistrată aparținând altui comerciant?
➡️Luăm spre exemplu marca Milka. Să presupunem că o companie care vinde piese vestimentare, conștientă de succesul pe piață pe care-l are ciocolata Milka, creează un site de promovare și comercializare pentru produsele sale care poartă numele de domeniu „milka.com”. Această denumire încalcă dreptul de utilizare exclusivă a mărcii Milka și este utilizată și cu rea-credință în cazul nostru, deoarece se folosește de renumele mărcii Milka pentru a-și crește business-ul.
- Site-urile de acest profil au deseori elemente ascunse în spatele paginilor cu care interacționează celelalte persoane. De exemplu, aceste elemente pot consta în – descrieri tehnice, date privind traficul și/sau algoritmi și programe de redirecționare a traficului – toate acestea pot fi protejate prin secret comercial – art. 1, ind. 1, lit. e) Legea 11/1991
Ce pot face pentru a-mi proteja drepturile de proprietate intelectuală?
După cum ai văzut, drepturile de proprietate ridică mai multe probleme, atât online, cât și offline.
O să pornim cu partea offline, pentru că este foarte important să începi cu o bază solidă pe care să poți construi ulterior.
Acorduri de confidențialitate
Ca să protejezi secretele comerciale, know-how și alte informații sensibile, poți încheia acorduri de confidențialitate cu angajații tăi, cu partenerii de afaceri și cu orice alte persoane care au acces la respectivele informații.
Astfel, prin semnarea acestui acord, persoanele terțe nu vor putea dezvălui secretul publicului larg, și riscă să-ți plătească daune către comerciant.
Hint: poți stabili în acest acord o sumă fixă pentru despăgubire, care poartă denumirea de „clauză penală”. Adică să zici că pentru fiecare încălcare, partea care a dezvăluit neautorizat trebuie să-ți dea, să zicem, 10.000 euro. Cum sună?, după cum au fost acestea stabilite în acord.
Partner/Joint Venture Agreements/ Asocierea în participație
O asociere în participațiune (JV) este un acord comercial prin care două sau mai multe părți convin să își pună în comun resursele în scopul îndeplinirii unei sarcini specifice. Această sarcină poate fi un nou proiect sau orice altă activitate comercială.
De exemplu, asocierea dintre Uber și Volvo pentru mașini care se conduc singure. Sau cea dintre Apple și Unicom ca să intre pe piața din China.
Îi găsești reglementarea în articolul 1.949 din Codul Civil. Fiecare dintre participanții la o asociere în participațiune este responsabil pentru profiturile, pierderile și costurile asociate acesteia. Cu toate acestea, întreprinderea este o entitate proprie, separată de celelalte interese de afaceri ale participanților, însă aceasta nu beneficiază de personalitate juridică.
Te interesează acest aspect pentru că, deși este „ceva separat” cu contabilitate proprie specifică, nu este ”ceva nou separat”, ci doar o modalitate prin care două sau mai mult persoane decid să-și pună resursele în comun ca să facă ceva.
Astfel, acest tip de contract este util atunci când se inserează clauze privind împărțirea cotelor din dreptul de proprietate intelectuală sau cine și cum folosește drepturile de proprietate intelectuală, cum se pot folosi în mod real fiecare din cotitulari șamd
Acordurile de colaborare
Am vorbit mai sus de acorduri de asociere în participațiune, dar dacă nu avem pe masă proiecte foarte mari, nu sunt cele mai bune variante ca să pornești la drum.
Dar avem apoi acordurile de colaborare, când vrei să faci ceva cu cineva și să împarți apoi din succes.
În cazul acesta, una din cele două entități va fi lider ”nenumit”, pentru că ea va fi cea care va factura vânzarea produselor, iar tu mai departe vei factura după ce aplici formula matematică de calcul.
➡️Uite un exemplu: ai o idee de haine cu anumite imprimeuri pe care să le pui la vânzare. Tu ai identitatea vizuală, logo-ul, conceptul, însă nu ai resursele necesare să pui pe picioare un atelier de producție. Îți găsești un atelier de croitorie ca partener și închei cu acesta un contract de colaborare – puneți practic resursele la comun, negociezi cu el să-i dai un procent și tu te ocupi de vânzarea propriu-zisă.
E foarte important ca și în acest gen de contracte să prevezi în mod clar cine și ce poate face cu drepturile de proprietate intelectuală. Pentru că doar nu vrei să te trezești că atelierul respectiv va folosi imaginile date de tine și către alți … parteneri.
Cesiuni și licențiere
Am spus mai sus că nu poate oricine oricum să se folosească de brand, de descrierea acestuia de pe site și de fotografiile acestuia pentru a le posta pe platforma de marketplace, ci este nevoie de o permisiune, o aprobare din partea titularului de drept în acest sens.
Cesiunea este o transmitere a unuia sau mai multor drepturi stabilite către o altă persoană. Poate fi asemănată cu o vânzare, pentru o înțelegere mai ușoară. Părțile în contractul de licență se numesc licențiator (cel care transmite licența) și licențiat (cel care beneficiază de licență).
Astfel, ca titular de marcă, poți încheia o cesiune totală – prin care transmiți “cu totul” marca și nu mai ai niciun drept cu privire la ea, dacă nu prevezi în contract altceva sau din împrejurări nu rezultă contrariul. Deoarece interesul tău ca producător este să distribui cât mai mult și să închei contracte cu mai mulți furnizori, te sfătuim să ai grijă dacă vrei să folosești această cesiune.
Cesiunea parțială înseamnă o transmitere parțială – transmiți dreptul asupra mărcii în legătură cu o parte din produse și/sau servicii.. Calitatea de titular de marcă este tot a ta.
Ceea ce interesează aici este că operează un transfer cu privire la o parte din produsele și serviciile pentru care e înregistrată marca la OSIM. Să presupunem că tu ai înregistrată marca Lipici pentru băuturi și pentru încălțăminte. Alegi să cesionezi marca doar pentru încălțăminte, astfel că tu vei continua să utilizezi marca pe băuturi, iar partea cu care ai contractat (cesionarul) va putea aplica și comercializa încălțăminte folosind marca Lipici.
❗ Marca poate fi folosită la nivel teritorial în cazul ambelor cesiuni. Astfel, în cazul cesiunii parțiale, cesionarul poate utiliza marca pe produse și/sau servicii pe întreg teritoriul României; nu i s-ar putea restrânge libertatea de folosire a acesteia, spre exemplu, numai la județul Galați.
Pe de altă parte, licența funcționează ca o închiriere.
Trebuie să știi că:
- tu rămâi titular al mărcii și îl poți trage la răspundere pe licențiat dacă nu respectă condițiile prevăzute în contract
- în contractul de licență este clar stabilit pentru ce produse poate folosi licențiatul marca
- licențiatul este obligat să indice că nu el este titularul, ci se folosește de marcă în baza unei licențe
Diferența între licența exclusivă și cea neexclusivă este dată de numărul de terți cu care poți contracta. Astfel:
- Licență exclusivă – poți acorda licențe mai multor terți
- Licență neexclusivă – poți acorda licență unui singur terț
Ne interesează această clasificare prin raportare la e-commerce în ceea ce privește acțiunea în contrafacere.
Când cineva pune pe un site de marketplace produse originale sau chiar fake, dar care poartă pe ele marca ta fără acordul tău, ai dreptul în calitate de titular să-l tragi la răspundere printr-o acțiune în contrafacere.
Acțiunea în contrafacere este modalitatea de a trage la răspundere juridică pe cel care utilizează marca ta fără drept. Este prevăzută de legea 84/1998 înseamnă că vei cere instanței ca cei care îți folosesc marca în mod ilegal să nu o mai facă.
Astfel:
- indiferent de tipul de licență acordat, licențiatul nu poate introduce o acțiune în contrafacere fără acordul tău ca titular de drept. Astfel, vigilența trebuie să fie a ta, în primul rând, ca titular de drept
- în cazul licenței exclusive, licențiatul poate introduce acțiunea însă numai după notificarea ta prealabilă
- nu poți trage la răspundere contractuală pe niciunul dintre licențiați pentru faptul că nu te-a anunțat de contrafacerea care a avut sau are încă loc, în lipsă de stipulație contrară
Acorduri de creație și cine deține drepturile când opera/designul a fost creat de un angajat?
Companiile angajează frecvent designeri, fotografi, web designeri și alte persoane pentru producerea de conținut destinat online. Deoarece activitatea de creație prestată de aceștia este contra cost, comercianții presupun că rezultatul acelei activități le aparține pur și simplu. Mai mult ca sigur că și tu ai crezut că ceea ce face un angajat îți aparține, așa-i?
Însă, art. 45, alin. 1) din Legea 8/1996 ne spune că „În lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu precizate în contractul individual de muncă, drepturile patrimoniale aparţin autorului operei create.”. În cazul nostru, angajatul este autorul operei, deci drepturile de proprietate intelectuală îi vor aparține tot lui.
Totuși, același articol îți oferă și un anumit grad de protecție și comerciantului angajator, pentru că angajatul trebuie să îți ceară acordul și să te compenseze pentru contribuția sa proprie ori de câte ori angajatul autor dorește să autorizeze alte persoane pentru utilizarea creației. De asemenea, în calitate de angajator ai dreptul de a folosi creația angajatului în cadrul obiectului de activitate fără a fi necesar acordul angajatului autor.
Toate acestea fiind spuse, această situație poate fi evitată prin introducerea unei clauze în contractul individual de muncă prin care angajatul autor cesionează drepturile de autor în favoarea angajatorului.
Trebuie să acorzi o atenție deosebită termenului acestei cesiuni. În cazul în care acest termen nu este prevăzut în cuprinsul clauzei, art. 45 alin. 2) din lege ne spune că se va prezuma automat că cesiunea are un „termen de trei ani de la data predării operei”, la finalul căruia drepturile de autor se întorc la angajat.
Totodată, vezi că această cesiune nu poate fi gratis, ci trebuie să prevezi o anumită sumă pentru ea, respectiv să faci o defalcare în acel salariu.
Ce faci atunci când ești fondator și tu centrezi, tu dai cu capul?
Atunci când ești la început de afacere, tu ca fondator ești persoana cea mai probabilă să realizezi materialele de creație destinate mediului online. Acestea rămân totuși proprietatea ta și nu a persoanei juridice, chiar și în cazul în care acesta ești unicul asociat. Această separare poate aduce probleme în cazul în care ulterior fondatorul părăsește afacerea sau în cazul în care compania este vândută sau transferată unei alte persoane.
Pentru a evita o astfel de situație, tu ca fondator în calitate de autor al operei (logo, fotografie, etc.) poți încheia un contract de cesiune al drepturilor de proprietate intelectuală cu SRL-ul respectiv.
Da, exact, dacă ai o firmă cu asociat unic în care mai ești și administrator, eventual și angajat, tot va trebui să închei un contract de cesiune între tine și firma ta ca să transferi drepturile respective.
Ce faci în momentul în care cineva vezi că-ți încalcă drepturile de autor?
Prima dată identifici cine le încalcă. Din fericire, platformele online dezvoltă constant metode pentru a face acest proces mai ușor.
Platformele marketplace precum Amazon, Alibaba, eBay și Facebook Marketplace au înțeles importanța protejării vânzătorilor și a produselor lor. Astfel, acestea au integrate în platformă secțiuni în care vânzătorul poate reclama orice încălcare a drepturilor sale printr-un ticket.
Amazon a dezvoltat „Project Zero”. Acesta se folosește de inteligență artificială pentru a identifica mărcile din anunțuri, alertând titularii drepturilor de proprietate și scoțând de pe platformă anunțurile neconforme. Facebook Marketplace a făcut disponibil vânzătorilor instrumentul „Rights Manager” ce funcționează asemănător, permițând acestora să încarce pe platformă marca sau firma pe care vor să o protejeze și să identifice rapid orice potriviri de imagine și eventuale încălcări ale drepturilor lor. În același trend, Alibaba a pus în funcțiune numeroase tehnologii de identificare proactivă a astfel de incidente prin automatizarea indentificării vizuale, scanarea denumirilor și descrierilor de produs și dezvoltarea de date de baze privind produsele.
Orice fel de canal de vânzare ai alege, trebuie să urmezi mereu pașii următori în momentul în care cineva îți încalcă drepturile de proprietate:
1/ să identifici persoana respectivă (când vorbim de persoane juridice ne referim la datele de identificare ca persoană juridică – denumire, CUI, număr înregistrare la Registrul Comerțului, sediul social)
2/ să faci imediat print-screen în ceea ce privește respectivele presupuse încălcări (atât print screen, cât și să salvezi pagina sau să faci un WebArchive)
3/ să anunți platforma pe care comercializezi produsele ca să ia toate măsurile necesare
4/ să contactezi, acolo unde este posibil, comerciantul care-ți încalcă drepturile
😉 Ține minte: chiar dacă platforma va lua toată măsurile necesare în acest caz și elimină respectiva încălcare, tu poți în continuare să-ți recuperezi prejudiciul de la respectivul comerciant.
Articol redactat de Gabriela Umbrărescu și Andreea Speianu
Fotografie de Campaign Creators pe Unsplash
