⬅ ÎNAPOI

8 chestii interesante pe care le-am aflat după ce am studiat dreptul canonic

Yes, it’s a thing! O materie opțională la drept în anul 3 de studiu. ⛪

  1. Cum avem noi (juristii – yes, boring) codurile noastre (civil, penal și mai nou, administrativ) si Bisericile au codurile lor care cuprind legile fundamentale. De exemplu, Biserica Catolică are Codex Juris Canonici din 1983, care l-a înlocuit pe cel din 1917. Acesta este codul Bisericii Catolice de rit latin; cel Oriental având un cod din 1990, Codul Canonic al Bisericelor Orientale.
  2. În condiții excepționale, chiar și mama își poate boteza copilul. Acesta este ulterior completat de episcop/preot. Biserica Catolică merge și mai departe, precizând că și un non-creștin poate boteza dacă are intenția de a face ceea ce face Biserica.
  3. Să rămânem la botez. Codul de drept canonic prevede că și fetușii avortați vor fi botezați dacă este posibil. Explicația pentru această faptă bizară? Biserica Catolică condamnă ferm avortul, și consideră fătul o ființă umană.
  4. Similar dreptului pozitiv și dreptul canonic recunoaște viciile de consimțământ în legătură cu căsătoria. De exemplu eroarea. Dacă tu te-ai căsătorit cu X crezând că e milionar din Dubai, daar afli că până la urmă este un avocat din Craiova, tu nu poți cere anularea căsătoriei pe acest temei. Cum ar zice domnul Iohannis: “ghinion”. Pe lângă aceste vicii, Biserica Catolică a mai prevăzut trei vicii, cel mai important fiind neînțelegerea drepturilor și obligațiilor esențiale ale căsătoriei.
  5. Vârsta matrimonială. Conform legii civile și persoanele care au împlinit 16 ani se pot căsători (au nevoie de aviz medical, acordul părinților și mai ales de motive temeinice). Dar Biserica Catolică prevede că vârsta matrimonială este de 16 ani la băieți și 14 la fete. Biserica ortodoxă are o abordare mai conservativă, având o limită de 18 ani.
  6. Există trei categorii de persoane în ochii Bisericii. Laicii, adică toți credincioșii care nu sunt preoți. Clericii, totalitatea preoților. Iar cea mai interesantă categorie este a monahilor, care sunt un fel de călugări. Își schimbă numele, depun votul sărăciei și al fecioriei, iar au o trăire religioasă intensă.
  7. Bunurile sacre (bunuri prețioase, casa parohială, cimitirele) sunt inalienabile precum bogățiile solului și izvoarele de energia naturală.
  8. În Biserica Ortodoxă, persoanele fizice nu pot stăpâni bunuri sacre, acestea fiind în proprietatea exclusivă a Bisericii. În comparație, bunurile sfințite pot aparține și unei persoane fizice, doar dacă sunt tratate cu respect și nu sunt folosite pentru scopuri profane. Conform Bisericii Catolice, acestea își pierd sacralitatea dacă sunt folosite în acest fel.

So there you have it, cunoscând aceste lucruri probabil ai primi sfântul 5️⃣ la examenul de drept canonic.

Ah, si nu uita sa te abonezi la newsletter mai jos.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code