Ce sunt actele administrative normative? Dar actele administrative individuale?
8 minute • Florina Comîrzan • 12 martie 2022
În acest material voi remedia relația și atitudinea ta față de administrația publică. Întrebarea involuntară care îți vine în minte este cum voi face asta. Răspunsul este simplu! Îți voi răspunde întrebărilor pe care ți le-ai pus, poate, stând la coadă la ghișeu.
Ce este administrația publică?
Din capul locului trebuie să lămurim faptul că administrația publică este compusă din două subsisteme: administrația de stat și administrația locală. Acestea subsumează ansamblul autorităților și instituțiilor publice care au ca scop aplicarea în concret a legii sau, în limitele stabilite de lege, prestează servicii publice. Activitatea principală a acestor autorități și instituții publice îmbracă forma unor acte administrative.
Actele administrative pot proveni atât de la autoritățile administrative centrale precum Guvernul, ministerele sau de la autoritățile administrative locale – Consiliul Local, Consiliul Județean, Primar. De asemenea, la nivel central se regăsesc și autoritățile administrative autonome (Autoritatea Electorală Permanentă, ANAF, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) care nu se află în subordinea Guvernului și care, la rândul lor, pot emite acte administrative.
De ce avem nevoie de acte administrative? Simplu – pentru că dacă în familie mai merge cu reguli pe care ți le spune mama prin viu grai (cum ar fi să nu stai mai mult de 1 ore pe zi pe TikTok că îți ia telefonul), aici ai nevoie de reglementări clare, în scris. (și da, inclusiv statul mai mult de 1 o oră pe zi pe TikTok trebuie reglementat în scris).
Ce este actul administrativ?
Actele administrative sunt suportul material și mijlocul prin care diferitele autorități ale statului își exercită în concret competența. Prin urmare, forma scrisă este obligatorie. Denumirile concrete ale acestor acte administrative diferă în funcție de organul de la care provin.
La nivel central, Guvernul emite Hotărâri de Guvern, de exemplu, Președintele emite decrete, iar la nivel local, în cazul Consiliilor Locale sau Județene, se emit, de asemenea, hotărâri, în paralel cu activitatea Primarului a cărui competență se concretizează prin emiterea unor dispoziții.
Tu le numești în mod concret ”documente” sau ”hârtii”. Că vorbim de ordine, decizii, hotărâri sau alte asemenea, suntem în sfera documentelor.
Competența teritorială
Cam pompos, nu? Această competență teritorială ne ajută să ne dăm seama ce acte administrative ni se aplică în concret. Actele administrative ale administrației publice centrale se aplică pe întreg teritoriul statului, iar cele ale administrației publice locale își răsfrâng efectele doar la nivel local.
În ciuda faptului că autoritățile administrației publice locale se bucură de autonomie pe raza teritorială în care activează, acestea trebuie să respecte la rândul lor actele administrative ale autorităților centrale. De asemenea, serviciile deconcertate trebuie să respecte actele administrative ale autorităților centrale autonome. Ar fi bizar ca ANAF-ul să perceapă taxele diferențiat prin autoritățile deconcentrate sau combaterea discriminării să fie o chestiune de competență locală și prin urmare să decidă discreționar Primarul comunei X dacă ai fost discriminat sau nu în cazul CNCD.
Rațiunea din spate este simplă. Unitățile administrativ teritoriale nu sunt stat în stat, vreun fel de Vatican. Deciziile Primarului orașului Botoșani privind salubritatea trebuie să se bazeze pe actele administrative centrale (H.G.-uri) și, dat fiind că competența sa este una locală, respectiva decizie se va aplica doar la nivelul orașului Botoșani în funcție de interesele concrete ale comunității.
Cum se aplică în concret legile?
Simplu! Cuvântul cheie pe care îl reținem este organizare. ANAF-ul, de exemplu, este o autoritate administrativă autonomă, înființată prin lege, care își exercită activitatea la nivelul unităților administrativ teritoriale prin serviciile deconcentrate. În vederea organizării acestei activități, ANAF-ul emite acte administrative pe care personalul din respectiva instituție publică de la nivel local, aflată în subordinea sa, trebuie să le respecte în desfășurarea atribuțiilor. Deci doamna de la ghișeu nu poate să-ți perceapă taxele decât în limitele stabilite de lege și își poate exercita activitatea doar în limitele impuse prin actele administrative ale ANAF-ului care au ca fundament legea în definitiv.
Actele administrative normative
Dacă tot veni vorba de actele administrative ale ANAF-ului de la nivel central, găsesc oportun să lămuresc faptul că… Bingo! Acestea sunt un tip de acte administrative normative. Actele administrative care organizează activitatea serviciilor deconcentrate cuprind reglementări generale și impersonale, fapt ce, practic, înseamnă că se aplică unui număr nedeterminat de persoane. Prin urmare, are facultatea de a se aplica oricărei persoane care la un moment dat se află sub incidența normelor respective. Simplificând, se aplică unui număr nedeterminat de persoane în cazuri concrete.
Cazul concret poți fi tu…
Când ai nevoie să-ți înregistrezi SRL-ul la ANAF, de un permis de conducere sau de o autorizație de construire. Acum parcă am ajuns cu picioarele pe pământ, nu? Dacă te-ai gândit la doamna de la ghișeu gata-gata să te ajute cu orice problemă te confrunți, atunci am ajuns unde trebuie!
Acesta este fundația administrației publice, nivelul de bază pe care, oricât de mult am dori, nu-l putem evita. La acest nivel resimțim și prezența minunatei birocrații și a copilului său: dosarul cu șină.
Dumnezeule, la ce ne folosește birocrația?!
Știu, știu… Te înțeleg perfect! Cu toate neajunsurile, așa funcționează administrația publică în România. Adeverința pentru care ai stat la coadă minute bune pentru că îți trebuie la dosar este indispensabilă, printre multe altele, scopului tău final. Trebuie să existe o motivație puternică în spatele plăcerii de a sta la coadă. Propun să o numim:
Emiterea actului administrativ individual
A venit momentul mult așteptat! Dosarul e complet, ai înfruntat brav sistemul și ai obținut ceea ce doreai. Nimic nu-ți mai poate sta în cale! Bine, asta doar până data viitoare. După cum sigur ai dedus, lupta se dădea pentru a obține un act administrativ individual. Acesta, față de actul administrativ normativ, are o natură mai personală, ți se adresează și-și răsfrânge efectele doar asupra ta sau, alteori, anumitor persoane determinate.
Cine pot fi aceste persoane determinate? Oricine care, la un moment dat, se regăsește pe teritoriul României. Fie că e cetățean, apatrid, rezident, student străin, persoană juridică română sau străină. De exemplu, unui student străin care studiază la o instituție de învățământ din România i se va aplica același tratament juridic în ceea ce privește emiterea diplomei de licență. În același sens, contravenient poate fi oricine. Bine, mai puțin minorii până la 14 ani. De asemenea, impozitul pe profit se va colecta nediferențiat în ceea ce privește persoanele juridice străine sau române.
Bonus!
Prin urmare, tot act administrativ individual este și un proces-verbal de constatare a unei contravenții, diploma de licență, permisul de conducere, autorizația privind exercitarea unei anumite activități sau profesii, numirea într-o funcție publică. Unele dintre ele se obțin mai ușor, fără stat la coadă – amenzile – pentru altele, stai la coadă 3-4 ani – facultate.
De ținut minte.
Atât actele administrative individuale cât și actele administrative normative pot fi atacate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri în cadrul instanțelor de contencios administrativ.
De asemenea, se pot adresa instanței și persoanele vătămate de un act administrativ individual adresat altui subiect de drept. Prin urmare, dacă obții cu multă muncă autorizația aia de construire și, prin construcția ta, furi priveliștea vecinului, acesta ar putea să te acționeze în instanță. Măcar nu mai stai la coadă, nu?
Concluzie
Actele administrative pot lua forma concretă a actelor administrative normative sau a actelor administrative individuale și reprezintă forma principală de manifestare expresă a voinței diferitelor autorități și instituții publice. Actul administrativ normativ se aplică unui număr nedeterminat de persoane, conținând dispoziții impersonale și generale, cărora trebuie să li se conformeze oricine ajunge sub incidența normei respective. Vs. actele administrative individuale, care se aplică la cazuri individuale, concrete, de aplicare a dispozițiilor din actele administrative normative.
Ambele tipuri de acte pot fi atacate în contencios administrativ, indiferent de persoana -fizică, juridică, juridică de drept public – care a vătămat dreptul sau interesul legitim al altei persoane.
Fotografie creată de Sam Jean, de la Pexels.