Arestarea preventivă

• Articole
• Penal & procedura penala

11 minute • Donna Danila • 18 martie 2018

Măsurile preventive și alte măsuri procesuale, prevăzute în Titlul V al Codului de procedură penală, au caracter de constrângere, fiind instituite în vederea prevenirii ori suprimării acelor situații de natură a împiedica buna desfășurare a activităților efectuate de către organele judiciare,  prin intermediul acestora fiind asigurată derularea normală a procesului penal și realizarea scopului acestuia.

În ce condiții pot fi dispuse măsurile preventive?

???? luarea măsurii să fie necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;
????măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară scopului urmărit prin dispunerea acesteia;
????să nu existe nicio cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.

Care sunt măsurile preventive prevăzute de Codul de procedură penală?

???? reținerea
???? controlul judiciar
???? controlul judiciar pe cauțiune
???? arestul la domiciliu
???? arestarea preventivă .
Dintre acestea, arestarea preventivă este cea mai severă măsură preventivă privativă de libertate, fiind dispusă în mod excepțional numai față de inculpat.
Noțiune. Arestarea preventivă – măsură privativă de libertate care constă în lipsirea de libertate a unei persoane, cu caracter provizoriu și în condiții strict prevăzute de lege, înainte de soluționarea definitivă a cauzei penale, astfel încât să fie asigurată o bună desfășurare a procesului penal ori să fie împiedicată sustragerea inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată.
Chiar dacă între principiile fundamentale ale procesului penal este prevăzută și prezumția de nevinovăție, recunoașterea acesteia nu exclude luarea unei măsuri preventive, ci garantează că nu va fi luată decât în cadrul și în condițiile riguros prevăzute de normele constituționale și de dispozițiile procedurii penale [Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, Decizia nr. 4284/2009].

Cine poate dispune luarea măsurii arestării preventive?

În ce condiții poate fi dispusă arestarea preventivă?

????din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și
????există una dintre următoarele situații:
1️⃣inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
2️⃣ inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
3️⃣inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
4️⃣există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.
De asemenea, arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă și atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
????există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni foarte grave, respectiv:

????pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care provine inculpatul, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la inculpat (inclusiv cu privire la starea sa de sănătate), trebuie să rezulte că privarea de libertate este necesară pentru a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică.
❕Așadar, pentru a putea fi dispusă măsura arestării preventive, trebuie să se facă o evaluare raportat la:
????gravitatea faptei;
????modul și circumstanțele de comitere a acesteia;
????anturajul și mediul din care inculpatul provine;
????antecedentele penale și alte împrejurări privitoare la persoana inculpatului.

Ce trebuie să cuprindă un mandat de arestare preventivă?

????instanța din care face parte judecătorul de drepturi și libertăți care a dispus luarea măsurii arestării preventive;
????data emiterii mandatului;
????numele, prenumele și calitatea judecătorului de drepturi și libertăți care a emis mandatul;
????datele de identitate ale inculpatului;
????durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, cu menționarea datei la care încetează;
????arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei și locului comiterii acesteia, încadrarea juridică, infracțiunea și pedeapsa prevăzută de lege;
????temeiurile concrete ce au determinat arestarea preventivă;
????ordinul de a fi arestat inculpatul;
????indicarea locului unde va fi deținut inculpatul arestat preventiv;
????semnătura judecătorului de drepturi și libertăți;
????semnătura inculpatului prezent. În cazul în care acesta refuză să semneze, se va face mențiune corespunzătoare în mandat.

Care este durata pentru care poate fi dispusă măsura arestării preventive?

???? În cursul urmăririi penale, durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăși 30 de zile [termenul începe să curgă de la data punerii în executare a mandatului], în afară de cazul când este prelungită în condițiile legii.
Măsura arestării preventive poate fi prelungită doar în cursul urmării penale, atunci când fie temeiurile ce au determinat arestarea inițială impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, fie există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.
Prelungirea arestării preventive a inculpatului se poate dispune pentru o durată de cel mult 30 de zile, putând fi acordate și alte prelungiri, fiecare cu o durată ce nu poate depăși 30 de zile. Durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de 180 de zile.
❕Pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale, se va lua în considerare și durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu.
???? În cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară în fața căruia se află cauza poate dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile.
???? În cursul judecății, măsura arestării preventive poate fi dispusă de către instanța de judecată în compunerea prevăzută de lege pentru o perioadă de cel mult 30 de zile [durata arestării preventive începe să curgă de la data sesizării instanței de judecată], în acest caz, mandatul de arestare preventivă fiind emis de către președintele completului.
În cursul judecății în primă instanță, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării instanței de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani.
‼Dacă pe durata arestării preventive, inculpatul suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, el va executa măsura în rețeaua medicală civilă sub pază permanentă, ipoteză în care această perioadă intră în durata arestării preventive.

Când încetează de drept măsura arestării preventive?

Încetarea de drept a măsurii arestării preventive reprezintă încetarea efectelor pe care aceasta le produce, în urma intervenției unor cauze care nu îi mai permit menținerea, respectiv:
❌expirarea termenelor prevăzute de lege (în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive trebuie verificate în termen de cel mult 60 de zile, iar expirarea acestui termen fără ca judecătorul să fi realizat verificarea atrage încetarea de drept la împlinirea termenului) sau stabilite de organele judiciare (deși măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale se poate lua pentru cel mult 30 de zile, judecătorul de drepturi și libertăți nu este împiedicat să dispună măsura pentru 10 sau 20 de zile, expirarea acestor termene, în absența unei prelungiri, atrăgând încetarea de drept a măsurii);
❌împlinirea duratei maxime prevăzute de lege, în cursul urmăririi penale sau al judecății în primă instanță;
❌procurorul dispune o soluție de netrimitere în judecată (clasarea sau renunțarea la urmărirea penală) – arestarea preventivă încetează de drept, întrucât procesul penal ia sfârșit la finalul urmăririi penale;
❌instanța de judecată pronunță o hotărâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei ori o pedeapsă cu amendă, care nu însoțește pedeapsa închisorii, chiar nedefinitivă;
❌la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare – arestarea preventivă, prin esență fiind o măsură procesuală, încetează de drept, întrucât s-a finalizat însuși procesul penal (privarea de libertate se menține, însă nu în baza arestării preventive, ci în baza pedepsei stabilite de către instanța de judecată – închisoarea cu executare în regim de detenție);
❌alte cazuri prevăzute de lege, respectiv:
❌măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autoritățile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare [Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, art. 43 alin. (7)];
❌la pronunțarea în primă instanță a unei hotărâri de condamnare la o pedeapsă cu închisoarea, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere sau la o pedeapsă cu închisoarea cel mult egală cu durata arestării preventive ori, după caz, a unei hotărâri de condamnare prin care s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate;
❌în calea de atac a apelului, atunci când durata arestării a atins durata pedepsei pronunțate în hotărârea de condamnare (prima instanță a pronunțat condamnarea la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, iar la momentul pronunțării inculpatul era arestat preventiv de 1 an; în apel, arestarea preventivă încetează de drept atunci când durata sa atinge un an și 6 luni, devenind astfel egală cu durata pedepsei aplicate de prima instanță).
Încetarea de drept a măsurii arestării preventive atrage și punerea de îndată în libertate a celui arestat preventiv, dacă nu este reținut sau arestat într-o altă cauză.

Când este revocată măsura arestării preventive?

Revocarea arestării preventive presupune o analiză și evaluare asupra menținerii în timp a motivelor de de drept (legalitatea) sau de fapt (temeinicia) care au stat la baza luării acesteia, din partea organului judiciar care a dispus măsura.
Revocarea se dispune atunci când:
⛔au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii;
⛔au încetat temeiurile avute în vedere la luarea, prelungirea sau menținerea măsurii.
❕Revocarea măsurii arestării preventive presupune punerea în libertate a inculpatului, dacă acesta nu este arestat în altă cauză.
BIBLIOGRAFIE
Codul de procedură penală, art. 223 – art. 240;
Bogdan Micu, Radu Slăvoiu, Alina-Gabriela Păun, Procedură penală. Curs pentru admiterea în magistratură și avocatură. Teste-grilă, ediția a 3-a, Editura Hamangiu, București, 2017, pp. 199-230;
www.scj.ro.