Ce anume votezi pe 6 decembrie. Mic ghid electoral despre alegerile parlamentare
22 minute • Vlad Mustaca • 30 noiembrie 2020
Data de 6 decembrie a acestui an anunță alegerile parlamentare, așadar, scoatem iarăși buletinul de la naftalină și ne îndreptăm cu mic cu mare spre secția de votare. ”Ce se mai votează de data asta?” se întreabă majoritatea dintre voi. Ei bine, acest ghid încearcă să îți explice ce votăm și cum votăm, cuvântul cheie al acestor alegeri fiind ”Parlamentul”.
Ca și în cazul alegerilor locale, alegerile ”parlamentare” au loc la fiecare 4 ani.
Ce este Parlamentul?
Auzi deseori la vorbindu-se de Parlament, de deputați și senatori, de puterea legiuitoare a țării, dar te-ai întrebat vreodată ”ce este Parlamentul?” sau mai bine zis ”ce rol are Parlamentul?”
Dă-mi voie să îți explic pe scurt despre ce vorbesc prezentatorii de televiziune aproape zilnic.
Conform art. 61 din Constituția României, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Ați auzit probabil până acum de teoria separației puterilor în stat, aceea care spune, că puterea dintr-un stat trebuie divizată în mai multe compartimente de puteri separate și independente, încât toată puterea să nu se concentreze în mâinile unei singure autorități/persoane (spre exemplu, să ne amintim de monarhii absoluti, care însumau cele trei puteri, acest lucru ducând deseori la abuzuri).
Puterile în stat sunt trei la număr:
- puterea legislativă,
- puterea executivă,
- puterea judiciară.
Puterea legislativă este exercitată de către Parlament, tocmai de aceea acesta este caracterizat ca fiind organul legiuitor al țării. Cu alte cuvinte, Parlamentul se ocupă să facă legi. Asta înseamnă să fii legiuitor.
Așa cum probabil ați intuit, funcția legislativă presupune edictarea de norme juridice. Pe scurt, Parlamentul adoptă legi.
Parlamentul României este împărțit în Camera Deputaților și Senat. Această împărțire poartă numele de bicameralism (deoarece există două ”camere„). Membri ambelor camere se aleg de către popor prin vot egal, direct, secret și liber exprimat (adică exact ceea ce se votează pe 6 decembrie).
Așadar, parlamentari = senatori + deputați.
Activitatea Parlamentului
Dacă ai citit până aici, îți poți forma deja o imagine asupra Parlamentului, ai înțeles ce e cu el, cine face parte din el. Cum rămâne atunci cu activitatea sa? Cum începe Parlamentul să funcționeze, așa, din senin? Că așa îți dai seama și de ce sunt importante alegerile parlamentare.
După cum am menționat anterior, Parlamentul este ales prin votul poporului sau, mai bine spus, deputații și senatorii (membrii celor două camere ale Parlamentului) sunt cei votați.
Art. 63 din Constituția României prevede că mandatul Camerei Deputaților și Senatului este de 4 ani și că acest mandat se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Sunt sigură că poți înțelege rațiunea din spatele acestei ”prelungiri”. Dacă țara traversează orice fel de situație de criză, nu o să stea nimeni de organizat alegeri. Mai ții minte că pe timpul stării de urgență s-au prelungit niște mandate? Bingo!
Revenind la activitatea Parlamentului, după ”expirarea mandatului”, adică după trecerea celor 4 ani, este necesară organizarea unor alegeri parlamentare. Tot art. 63, alin. (2) din Constituție prevede faptul că aceste alegeri trebuie organizate în maxim 30 de zile de la expirarea mandatului fostului Parlament (sau de la dizolvarea acestuia, aspect pe care o să-l discutăm imediat).
Așadar, după ce membrii Parlamentului îmbătrânesc cu 4 ani, este timpul ca noii membrii să vină să continue munca acestora. Pentru a alege acești noi membri, se organizează alegeri prin care ei sunt votați de către popor, cunoscute și sub numele de ”parlamentare”. Aceste alegeri nu trebuie amânate prea mult timp, fiind necesară organizarea lor în maximum 30 de zile de la expirarea mandatului anterior.
Bine, bine, dar cine stă în Parlament până se organizează alegerile parlamentare?
Răspunsul ne este oferit de art. 63, alin. (4) din Constituție, care prevede că fostelor Camere li se va prelungi mandatul până la întrunirea legală a noului Parlament. Totuși, acesta va funcționa ”pe avarii”, același alineat prevăzând anumite restricții.
După ce se formează noul Parlament acesta urmează să fie convocat de Președintele României în maximum 20 de zile de la alegeri (art. 63, alin. (3) din Constituție). Adică vine Președintele României acolo, în Parlament, îmbrăcat în costumul ăla bun, ține un discurs, parlamentarii depun jurământul și cu asta Parlamentul își începe activitatea.
Cum lucrează Parlamentul?
Deci oficial noii parlamentari își încep activitatea. Dar cum? Ei bine, camerele parlamentare au o activitate periodică și lucrează în sesiuni. Te-am băgat în ceață probabil. Nicio grijă, urmează să-ți explic acești termeni.
Sesiunile parlamentare sunt un fel de perioade în care se strâng parlamentarii. Ele sunt de două feluri: sesiuni ordinare (art. 66, alin. (1) din Constituție ne spune că parlamentarii sunt obligați să se întrunească în sesiuni ordinare de două ori pe an,) și sesiuni extraordinare (da, ai intuit bine, acest fel de sesiuni pot exista de ori câte ori apare o situație ”extraordinară”).
Gândește-te la sesiuni ca la semestrele tale de la școală, cu o vacanță între ele.
Probabil te întrebi: când au loc acele sesiuni ordinare? Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
În aceste perioade, denumite sesiuni, Parlamentul lucrează în ședințe. Există două feluri de ședințe: ședințele comune (aici se întâlnesc și deputații și senatorii) și ședințe separate (aici se întâlnesc doar deputații cu deputații și senatorii cu senatorii).
Importanța legiferării. De ce este important să avem un Parlament competent?
Dacă nu ai fost foarte interesat până acum despre oamenii care ajung să ocupe un loc de deputat sau senator, află că dacă ei gândesc într-un anume fel cu privire la o problemă, va cam trebui să te conformezi. De ce?
După cum ți-am spus și mai sus, Parlamentul adoptă legi.
Ce este legea, pe înțelesul tuturor? Păi, o regulă. O regulă general valabilă și obligatorie pentru noi toți.
Codul penal e o lege, Codul rutier este o lege, Starea de alertă este tot o lege. Toate domeniile în care oamenii activează au o anumită lege specifică.
Poate că ai auzit de multe, multe, multe ori faptul că ”în România legile sunt proaste”. Nu pot să zic ca sunt de acord în totalitate, dar da, există destul de multe legi care au fost adoptate într-o formă ciudată, cu texte neclare, pe alocuri inaplicabile. Și de aici se ajunge la situații revoltătoare, exact cum vezi pe la televizor când se mai ivește câte un scandal.
Uite și un exemplu: nu se poate să fi uitat când un grup mare de ciobani autentici au împânzit Piața Constituției din București pentru faptul că erau nemulțumiți de o anumită lege care îi viza. Au stat acolo și au protestat până când problema a fost rezolvată.
Este de preferat să nu se ajungă la astfel de situații. Sigur, nu spune nimeni că nu pot fi greșeli, nu trebuie să fim absurzi. Dar este esențial ca aceste erori să fie cât mai rare și puține la număr.
Ca să fiu și mai convingător, îți dau un ultim exemplu care sigur te va interesa. De exemplu, salariile și pensiile funcționează și ele după anumite legi. Astfel, Parlamentul poate să stabilească dacă primești mai mulți bani la pensie și la salariu sau, dimpotrivă, dacă ele nu vor crește o anumită perioadă. Tot așa, alocațiile pentru copii tot prin lege sunt stabilite. Parlamentul le poate mări sau micșora. Tocmai problema asta se discută acum, pe fondul crizei cauzate de COVID-19: înghețăm salariile bugetarilor? La reducem? Impozităm pensiile?
Cam important…nu? De aceea e important să participi la alegerile parlamentare.
Importanța acestor alegeri – formarea noului Guvern
Acum că am văzut ce face Parlamentul, în principal, mai este un important aspect care trebuie subliniat.
După cum se știe, în sistemul Românesc, cetățenii (adică noi) nu aleg și Guvernul.
Oare așa să fie? Hai să vedem.
Dacă analizăm Constituția României, aflăm la art. 103 faptul că Guvernul este învestit de Parlament, nu înainte ca Președintele să nominalizeze candidatul pentru funcția de prim – ministru. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, viitorul Guvern trebuie să primească un vot de încredere pentru a putea funcționa.
Cum și pe ce bază se acordă acest vot? Simplu! Pe baza unui program de guvernare.
Ca să nu te pierd după citirea acestor lucruri puțin SF pentru unul care nu urmărește și nu studiază politica și legea, îți voi explica de la început ce și cum este acest program de guvernare.
Programul de guvernare – vector de decizie pentru cetățeni
Află că orice partid politic cu intenții serioase de a forma un Guvern, își întocmește un program de guvernare. Practic, acesta este principalul obiect după care ar trebui să te ghidezi în momentul în care te decizi să votezi o anumită formațiune politică.
În acel program de guvernare, care este dezbătut în timpul campaniei electorale pentru alegerile Parlamentare, fiecare partid vine cu propuneri și cu idei pe care ei ”le vor aplica” dacă vor forma Guvernul. El, programul, este împărțit pe fiecare domeniu de activitate și prevede proiectele ce urmează a fi întreprinse.
Pe scurt, acolo se ia fiecare domeniu și se spune cam așa:
- Învățământ: mărim bursele elevilor, renovăm unitățile de învățământ, majorăm finanțarea sistemului, etc.
- Transporturi: vom face 3000 de km. de autostradă, vom moderniza CFR, vom facilita transportul de mărfuri, etc.
- Salarii și pensii: mărim/ tăiem pensiile, salariile, majorăm salariul minim pe economie, micșorăm taxele salariaților, etc.
Acum ai înțeles? Practic, ele, partidele, vin cu veșnicele promisiuni pentru cetățeni. Aceste programe de guvernare trebuie consultate înainte de tine, pentru a vedea cu care te identifici. Un partid poate să dorească ceva, altul altceva și în final tu nu vrei nimic din ce spun cele două partide. Te reorientezi și mai citești.
De ce este important acest program de guvernare?
Păi, la finalul celor 4 ani, când aleșii vin din nou în fața ta și îți cer votul, nu trebuie să le analizezi, pe bune, activitatea? Să vezi dacă au făcut ce au promis în urmă cu 4 ani și dacă mai merită sau nu votul tău? Așa ar fi ideal. Și nu, nu este greu de făcut.
Formarea Guvernului
Ca în orice competiție, și la alegerile Parlamentare, în urma votului, avem un câștigător. Sau poate mai mulți :). Îți explic acum și de ce.
După cum am spus, Guvernul este votat de către Parlament. Pentru ca Parlamentul să ia o astfel de decizie este nevoie de o majoritate de voturi. Bingo! Doar e democrație, nu?
Dar ce facem când nu avem un câștigător absolut, care să aibă 50%+1 din locurile din Parlament?
Oare ai mai auzit sintagma aceea sofisticată și pe alocuri ciudată numită „coaliție de guvernare”? Poate că da, poate că nu, ea este o realitate.
Ce este această coaliție de guvernare?
Păi, dacă nu există niciun partid câștigător înseamnă că nu poate obține o majoritate de voturi pentru a fi numit. Și atunci ce face partidul? Se aliază cu un alt partid.
Partidul X + Partidul Y = coaliția de guvernare. Pe scurt, este un Guvern format din două partide. Simplu, nu?
Deci, când un partid nu poate să obțină majoritate, se aliază cu încă un partid (sau cu mai multe partide) și așa, obțin majoritatea.
Totodată, este posibil ca în urma alegerilor, un singur partid să obțină 50%+1 din locuri. Asta înseamnă majoritate ABSOLUTĂ. Practic, ei nu au nevoie de nimeni pentru a ajunge la Guvernare, deoarece îndeplinesc pragul pentru a fi votați.
- Revenind la Guvern. Cum se formează el de fapt?
După cum am spus și mai sus, avem 2 factori implicați în formarea Guvernului. Președintele României și Parlamentul.
Schema de jos te va ajuta cu siguranță să înțelegi mai bine cum stau lucrurile:
Putem să spunem, teoretic, că odată cu votul pe care îl acordăm pentru alegerile Parlamentare, influențăm destul de puternic formarea noului Guvern.
Cum votează Parlamentul legile? De ce durează atât de mult până când o lege este adoptată?
Fără alte introduceri, o să îți prezint cât se poate de scurt modul în care o idee devine lege și de ce durează atât de mult acest proces.
Ei bine, când o problemă socială capătă o anume anvergură, se naște necesitatea prevederii acesteia în lege. Să luăm un exemplu simplu: trotinetele electrice. La început au apărut peste tot în Capitală, apoi s-au răspândit cam în toate locurile din țară. Cine credea că vor căpăta o asemenea anvergură? Ei bine, pentru că deja foarte multă lume le utiliza, a intervenit necesitatea adoptării unei legi prin care să se explice ce sunt aceste trotinete: vehicul, moped, transport verde, etc. Totodată a fost stabilit și un regim de circulație pentru ele, evitând astfel eventuale probleme.
Ei bine, această necesitate de a adopta o lege are mai mulți pași.
Inițiativa legislativă
Ce faci tu când vrei să faci o acțiune de strângere a deșeurilor de pe plaja? Exact! Iei inițiativă!
Asta este și prima etapă din viitoarea viață a unei legi: inițiativa legislativă. Pe scurt, se strânge un număr de parlamentari, gândesc asupra problemei care trebuie să ajungă lege și vin cu un draft. Draftul este însăși legea scrisă, care urmează a fi dezbătută.
După ce acest draft este scris, parlamentarii depun proiectul la Consiliul Legislativ al României (care verifică modul în care legea este scrisă și dacă se înțelege ceea ce vrea de la noi). În unele cazuri, când este o lege care presupune o finanțare mare din banii publici, proiectul trebuie să fie avizat și de Consiliul Economic și Social.
Se obțin aceste avize și proiectul pleacă din nou spre Parlament. Așa cum ați aflat de mai sus, Parlamentul României este împărțit în două Camere: Camera Deputaților și Senatul. Da, poate ai anticipat bine. Dacă or fi două, fac ambele câte ceva, nu?
Da! Proiectul de lege trebuie să fie dezbătut în fiecare cameră și adoptată în plen.
Și de aici începe distracția. Este sesizată prima cameră a Parlamentului. Se numește și ”cameră de reflecție”.
Fun fact: nu există nicio lege care se prevadă faptul că prima dată este sesizat Senatul sau Camera Deputaților. Repartizarea este aleatorie, deci nu știu să îți spun care va fi sesizată prima pe o anume lege.
Până la Plen te mănâncă Comisiile
Ooo da. Comisiile. Ce sunt comisiile?
Fiecare cameră a parlamentului are comisii de specialitate. De exemplu:
- comisia de educație
- comisia juridică
- comisia drepturilor omului
- comisia de sănătate
După cum se poate observa, comisiile acestea vizează aproape toate domeniile în care există legi.
După ce proiectul ajunge la prima cameră sesizată, până să ajungă să fie votat trebuie sp treacă prin aceste comisii de specialitate. În cadrul lor proiectul poate să fie modificat sau să rămână în forma lui. Practic, în aceste comisii, parlamentarii din cadrul lor dezbat cu privire la proiect și la ce prevede el.
Sigur că nu trebuie să treacă proiectul prin toate comisiile. Doar prin acelea de interes. De exemplu, în cazul anterior amintit cu trotinetele, comisia care l-a dezbătut a fost comisia de transport și infrastructură. Poate totuși să treacă fie printr una singură, fie prin mai multe, în funcție de complexitate.
Am identificat deci prima pierdere de timp majoră. Dezbaterea în comisii.
Victorie! Am ajuns la Plen
După ce trece de comisie, proiectul ajunge în Plenul camerei sesizate. Ce este plenul? Este sala aia mare pe care o vezi la televizor, în care toți parlamentarii din camera respectivă stau pe scaune și ridică mână să voteze (bine, mai nou votează cu o cartelă, electronic. Na, ne-am ”europenizat” și noi).
În plen, proiectul poate să fie adoptat sau respins. În această primă cameră, care după cum am spus se mai numește și ”cameră de reflecție” nu contează dacă este proiectul adoptat sau respins. Indiferent de rezultat, proiectul trebuie să meargă la vot și la a doua cameră, pentru că așa prevede procedura.
Ca să vezi ce condiții faine de muncă are un parlamentar, uite aici imagini cu cele două Camere:
Și apoi mergem la cealaltă cameră
După votul în prima cameră, ajungem în cea de a doua cameră. Aceasta se numește ”cameră decizională”
După ce proiectul nostru vine de la prima cameră, ajunge la cea de a doua. Trece prin aceleași comisii ca și la prima cameră (pentru că și Camera deputaților și Senatul au aceste comisii) și în final ajunge la vot final.
Aici intervine elementul nou. De ce îi spune cameră decizională? Pentru că practic ea este cea care decide ce se întâmplă în final cu proiectul de lege.
Dacă prima cameră a adoptat proiectul de lege și cea de a doua cameră îl adoptă și el, proiectul devine lege.
Dacă prima cameră îl respinge și este respins și de cea de a doua cameră, proiectul își încetează existența.
Deja anticipez și întrebarea ta. Ce facem când o cameră îl adoptă și o cameră îl respinge?
Aici ne întoarcem la denumirile populare ale celor două camere. Prima cameră sesizată se numește de ”reflecție” pentru că ea are un anume punct de vede și reflectează doar asupra subiectului. A doua cameră se numește cameră ”decizională” tocmai pentru aici stă adevărata putere. Camera decizională poate să treacă peste cuvântul primei camere și astfel să adopte legea.
După ce proiectul trece prin acest lung și greu proces de legiferare, acesta devine lege și pleacă spre Președintele României, la promulgare (adică președintele semnează ca să intre legea în vigoare).
Mic ghid electoral pentru alegerile parlamentare din luna decembrie 2020
Data pentru alegerile parlamentare din anul 2020 a fost stabilită pe 06 decembrie.
Are loc un singur tur și câștigă partidul care obține cele mai multe voturi. De aceea este foarte important să vii la vot.
Având în vedere contextul pandemic, desfășurarea procesului electoral va fi una cu totul specială.
Prin Hotărârea nr. 967/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020 se reglementează, în Anexa 2, un set de măsuri ce vor fi luate pentru limitarea răspândirii infecției cu noul tip de coronavirus, în contextul desfășurării alegerilor:
- persoanele vârstnice și cele cu boli cronice vor putea să voteze într-un anumit interval orar special, exact cum s-a întâmplat în perioada stării de urgență în privința accesului în magazinele alimentare
- păstrarea distanței până la accesul în secția de vot de 1,5m/4 metri pătrați pentru fiecare persoană
- triaj observațional însoțit de măsurarea temperaturii
- temperatura care va permite accesul în secția de vot rămâne de 37,3 grade celsius.
- persoanele care depășesc acest prag al temperaturii sau care prezintă simptome specifice virusului SARS-CoV2 vor fi îndrumate către o secție de vot amplasată separat de restul secțiilor de votare.
- accesul în incinta secțiilor de votare se va realiza cu purtarea, obligatoriu, a măștii de protecție, care se va poziționa astfel încât să acopere nasul și gura pe toată perioada necesară exercitării dreptului la vot
- înainte de intrarea în secția de vot, alegătorii se vor dezinfecta obligatoriu pe mâini
- membrii comisiei de vot vor fi despărțiți de publicul alegător prin panouri de plexiglas
- ștampilele și cabinele de vot vor fi dezinfectate după fiecare folosire
- la fiecare două ore se vor lua pauze de câte 10-15 minute pentru aerisirea spațiilor din cadrul unității de învățământ (secții de vot, toalete, spații comune)
Situațiii speciale:
- persoanele suspecte sau infectate cu virusul SARS-CoV2 vor putea solicita urna mobilă de vot – alegătorul și membrii comisiei de vot care se deplasează la domiciliul persoanei ori în unitatea spitalicească vor fi echipați cu mască, mănuși și vizieră
- o altă situație specială va fi pentru persoanele aflate la terapie intensivă care doresc să își exercite dreptul la vot – personalul delegat al secției de vot va fi echipat special cu combinezon, mască de protectie FFP2, mănuși și vizieră.
Unde votezi pe data de 6 decembrie 2020?
Este important de precizat că la alegerile parlamentare se poate vota doar în localitatea de domiciliu sau doar în localitatea în care ai reședința. Nu există posibilitatea să votezi în alte localități.
Pentru a afla care este secția de votare, consultați portalul Autorității Electorale Permanente/Registru electoral (https://www.registrulelectoral.ro/). După introducerea datelor necesare, vei afla secția de vot pe ale cărei liste te afli înscris.
Pot să votez și în altă localitate la alegerile parlamentare, așa cum am făcut la Președinte?
Ei bine, da….cu o mică condiție! Localitatea respectivă să fie din județul în care locuiești.
De exemplu, dacă ești din municipiul Oradea, poți merge oriunde în județ să votezi. Este foarte important județul aici, pentru că fiecare județ reprezintă o circumscripție electorală….mda. Chestii grele, cuvinte complicate. Mai pe românește, fiecare parlamentar trebuie să provină dintr-un anumit județ. Cred că ai mai auzit la televizor de sintagma ”deputat de Constanța” sau ”deputat de Sibiu”. Ei bine, așa se explică și locul unde votezi.
Să fii totuși atent la un lucru! Dacă alegi să votezi în orașul tău/ localitatea ta, trebuie să știi că poți să votezi doar la secția la care ești arondat.
Și ce fac dacă stau în București? Pot să merg în alt sector?
Hai că deja cred că știi răspunsul. Și știi și că Bucureștiu este ca un prinț firav, mereu cu situații speciale.
Din păcate, nu poți să mergi să votezi în alte sectoare. Poți vota în București, în tot Bucureștiul, doar la secția ta.
Cum votez la alegerile parlamentare și cum arată buletinul de vot?
Procedura de vot este una cât se poate de simplă.
La fel ca la alegerile locale, ajungi în respectiva secție de vot, dai buletinul operatorului de tabletă și te duci să iei ștampilele și cele două buletine de vot.
Când ajungi efectiv în cabina de vot, vei observa faptul că ai în față 2 buletine. Unul dintre ele este pentru Camera Deputaților, cel de al doilea este pentru Senat. Două Camere în parlament, două buletine de vot. Simplu, nu?
Votul pentru alegerile parlamentare sunt pe listă. Ce înseamnă asta? Mai știi cum arătau buletinele pentru consiliul local și pentru Consiliul Județean?
Bingo!
Așa arată și cele de parlamentare. Ai câteva cadrane mari, cu multe nume în ele. Fiecare cadran înseamnă un partid. Acel partid are mai mulți candidați care sunt înșiruiți pe acolo.
Tu vei pune ștampila de vot doar pe un singur cadran, asta dacă vrei ca votul tău să fie valabil exprimat. Nu pe două, nu pe mai multe. Pe unul singur.
Fun fact: Vrei să lași un mesaj celor din secție pe buletinul de vot? Fă-o! Să știi că nu te oprește nimeni să scrii ceva pe buletinul de vot, atâta timp cât ștampila este pusă în mod corect pe cadranul care trebuie.
Trebuie să mai știi că dacă vrei și îți place atât de mult de candidații pe care îi votezi, poți să pui câte ștampile vrei pe cadranul unde este partidul.
Uite aici un exemplu:
În schimb, dacă pui ștampila și în alt cadran, buletinul de vot va fi invalidat. Uite un exemplu:
Pentru o perspectivă oficială asupra aspectului buletinului de vot, poți să consulți aici decizia Autorității Electorale Permanente.
La avocatoo.ro traducem legaleza pentru tine și o facem în mod informat. Vrei să scrii despre un anumit subiect? Contactează-ne 🙂