pexels lara jameson 8828587

Ce este spațiul Schengen și ce implicații juridice ar exista după aderarea României la el?

7 minute • Anca-Teodora Hrițcu • 15 noiembrie 2022


Având în vedere că în ultimul timp se tot vorbește despre aderarea României la spațiul Schengen probabil te-ai întrebat ce înseamnă de fapt acest lucru și ce implicații juridice ar avea aderarea României la acesta. Prezentul articol îți va răspunde la toate întrebările pe care le-ai putea avea cu privire la aderarea la spațiul Schengen.

Ce este spațiul Schengen?

Spațiul Schengen și cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene se întemeiază pe Acordul Schengen privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune, semnat la data de 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda. Prin Acordul Schengen, statele semnatare au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți cetățenii acestor state, ai altor state membre ale UE și ai unor state din afara UE.

Convenția Schengen completează acordul și prevede regimurile și condițiile de salvgardare pentru instituirea unui spațiu fără controale la frontierele interne. Aceasta a fost semnată de aceleași 5 țări la 19 iunie 1990 și a intrat în vigoare în 1995. Acordul și convenția constituie, împreună cu acordurile și normele conexe, „acquis-ul Schengen”, care a fost integrat în cadrul UE în 1999 și a devenit legislație a UE. Tratatul de la Lisabona a făcut ca „zona […] fără frontiere interne, în care este asigurată libera circulație a persoanelor” să fie un obiectiv al UE.

Spațiul Schengen este un bun exemplu al aplicării dreptului la liberă circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce.

🌎Care sunt statele membre ale spațiului Schengen?

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor formată din 26 de state, respectiv 22 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum și patru state din afara UE: Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Așadar, avem și câteva situații speciale:

  • există 4 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein
  • Irlanda este singurul stat membru care nu face parte din spațiul Schengen, dar care participă la cooperarea polițienească Schengen și la cooperarea judiciară în materie penală; aceasta nu face parte din zona fără controale la frontierele interne și își menține controalele la frontierele cu țările Schengen.

În plus, există și 3 viitoare state membre ale spațiului Schengen, și anume: România, Bulgaria și Cipru.

❓Ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen?

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen, și anume:

  • Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • Un set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
  • Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau cu o carte de identitate valabilă. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.

Reînchiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica traficul transfrontalier pentru 1,7 milioane de persoane.

Ce prevăd normele Schengen?

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. După intrarea în Spațiul Schengen, ca regulă generală, vei putea călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supus controalelor la frontieră. Totuși, autoritățile naționale competente pot să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

De exemplu, după aderarea României la Spațiul Schengen, vei putea călători liber în țările vecine, Bulgaria și Ungaria, fără a fi supus controalelor la frontieră.

Bineînțeles că, dacă autoritățile din aceste state consideră necesar, pot institui obligativitatea de a prezenta un document de identitate atunci când te afli pe teritoriul lor.

În plus, există și cazuri când poate fi refuzat dreptul de intrare într-o țară UE din motive ce țin de ordinea, siguranța și sănătatea publică. De exemplu, situația în care ne-am aflat la începutul pandemiei de COVID-19, atunci când au fost instituite o serie de măsuri pentru a preveni răspândirea virusului.

👉Ce presupune aderarea României la spațiul Schengen?

Aderarea României la Spațiul Schengen este, pentru România, atât un drept cât și o obligație:  un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, dar şi o obligație izvorâtă din însuși Actul de Aderare la Uniunea Europeană.

Aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un proces complex, etapizat, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative și operaționale. Procesul va permite în final luarea deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne maritime, aeriene și terestre.

Până în prezent România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare, iar evaluarea celor șapte domenii de interes (cooperare polițienească, protecția datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE) a concluzionat că România îndeplinește condițiile de aderare la Spațiul Schengen.

Finalizarea procesului de aderare la Spațiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

✅Avantaje

Pentru România, cele mai importante avantaje ca urmare a aderării la Spațiul Schengen vor fi următoarele:

  • Vor dispărea timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și cu Bulgaria, care, știm cu toții, pot fi exagerat de mari în special în perioada concediilor;
  • Nu se va mai pierde mult timp cu controlul documentelor, iar trecerea frontierei se va putea realiza la orice oră, prin orice loc și în orice perioadă a anului. După ce România va adera la Spațiul Schengen, cetățenii români care vor călători în Spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil;
  • La frontiera aeriană se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. În același timp, deplasările către/dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România;
  • Comerțul va fi mai profitabil după aderarea României la Spațiul Schengen, având în vedere faptul că mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.

În concluzie, sperăm ca aderarea României la Spațiul Schengen și eliminarea controalelor la frontiere să se realizeze cât mai curând. Astfel, ne vom bucura într-adevăr de dreptul la liberă circulație în cadrul Uniunii Europene.


Fotografie de la Lara Jameson, pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *