Ce facem cu emoji-urile în instanţă?
8 minute • Oana-Gabriela Stan • 13 martie 2023
Cu toţii folosim emoji-uri în conversaţii online sau în postări pe social media. Nu le acordăm mare atenţie şi le folosim doar pentru a purta o conversaţie mai degajată. Totuşi, tendinţele jurisprudenţiale din lume ne arată că emoji-urile pot fi valorificate juridic, în scop probatoriu, iar în unele situaţii pot răsturna cu totul situaţia de fapt.
Ce sunt emoji-urile şi la ce ne ajută?
Emoji-urile sunt pictograme digitale care descriu anumite stări, emoţii sau obiecte. Le folosim ca să stabilim un cadru informal al comunicării, să nuanțăm anumite mesaje (asemănător cu ce am face prin gesturi sau intonaţie într-o conversaţie faţă în faţă), ne ajută să codificăm anumite informaţii şi, în mod abstract, să contextualizăm informaţiile transmise în format text. Referitor la contextualizare, modul în care interpretăm un anumit emoji depinde de împrejurările în care îl trimitem şi de tendinţele sociale contemporane (ex. astăzi 🔥 poate fi interpretat ca un compliment).
Juridic vorbind…
Pe plan probatoriu, se poate observa o creștere seminficativă a menţiunilor despre emoji-uri în hotărârile judecătoreşti. Conform unui studiu efectuat de Eric Goldman, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Santa Clara, din anul 2004 până în anul 2021 se poate observa o ascensiune bruscă a menţiunilor „emoji” şi „emoticon” (emoticonul este o secvenţă de caractere care, privite împreună, înfăţişează o figură, un obiect – :-), <3 ; totuşi, în jurisprudenţa naţională aceste două noţiuni se confundă). Chiar între anii 2020 şi 2021 există o creştere de 23%, astfel este clar că aceste elemente de comunicare devin o realitate socială şi juridică implicit, iar nevoia de o interpretare clară, general acceptată a acestora este mai evidentă ca niciodată.
Penal
Cele mai multe menţiuni ale emoji-urilor din jurisprudenţă se găsesc în materia dreptului penal. De obicei, sunt regăsite în cazurile unde s-a produs un schimb de replici între persoanele implicate, ceea ce poate demonstra scopul, motivul sau chiar o stare de premeditare în săvârşirea infracţiunii de către inculpat. Acelaşi studiu menţionat anterior arată că sunt cele mai întâlnite în cazurile de racolare a minorilor în scopuri sexuale şi omor.
Există situaţii în care aceste simboluri au reprezentat elementul decisiv în unele acţiuni în instanţă. Spre exemplu, în hotărârea nr. 227/2021 din 07.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, unul dintre inculpaţi a fost condamnat pentru mărturie mincionasă după ce a declarat că a cumpărat 3 pastile de Xanax de la un alt inculpat, când de fapt schimbul de mesaje dintre cei doi arăta că ❤ se referea la o pastilă de ecstasy (cele vândute de inculpat aveau un aspect asemănător cu emoji-ul).
Tot ❤ a fost luată în considerare ca făcând parte din cumulul de acţiuni tipice, repetate care determină reţinerea infracţiunii de hărţuire – hotărârea nr. 1543/2021 din 04.11.2021 pronunţată de Judecătoria Brăila; sau a fost interpretată ca un mod de atenţionare folosit de cei care doreau să cumpere droguri- prin ❤ semnalau că au ajuns la punctul de întâlnire, după ce pe platforma online se purta un schimb de 👍 pentru a stabili dacă se puteau întâlni – hotărârea nr. 432/2020 din 05.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.
Defăimarea
În sistemul de drept român, Codul Penal din 2009 nu mai incriminează defăimarea, dar aceasta se poate sancţiona pe temei delictual. Defăimarea este acţiunea prin care o persoană emite anumite păreri despre o alta în spaţiul public care îi aduc atingere onoarei, demnităţii şi reputaţiei acesteia din urmă (Da, şi social media este spaţiu public cum a fost demonstrat aici 😃 ).
Mai multe instanţe naţionale au respins pretenţiile reclamanţilor prin care solicitau repararea prejudiciului moral adus prin postări pe Facebook prin care pârâtul se referă la reclamant cu 🐷 (hotarârea nr. 3130/2020 din 16.12.2020 pronunțată de Tribunalul București), sau chiar react-uri cu 😂 la pozele reclamantei (hotarârea nr. 2007/2022 din 01.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației). În motivarea ambelor hotărâri s-a făcut referire la dreptul la liberă exprimare şi s-a considerat că acest drept constituţional a fost exercitat în limitele normale ale acestuia.
Alte decizii
Totuşi, Curtea Supremă din Italia ar spune altceva:
Prin decizia nr. 2251/2023 a anulat decizia Curţii de Apel din Milano care a considerat că nu există defăimare. În speţă este vorba despre un comentariu de pe Facebook în care se lua în derâdere deficienţa de vedere a unei persoane urmată de 😂😂. Aici se face diferenţa între insultă (care este dezincriminată în sistemul italian de drept) şi defăimare (considerată infracţiune conform art. 595 din Codul Penal Italian). Curtea Supremă statuează faptul că nu se poate crea un context de simultaneitate prin adresarea unui comentariu la o postare (în sensul de comentariu şi replică), iar el era de natură a putea fi văzut de mai multe persoane, de aceea a fost considerat ca fiind un caz de defăimare şi nu o insultă. Bineînţeles că emoji-urile au fost un element ajutător în determinarea intenţiei şi pentru a sublinia faptul că se doreşte şi este posibilă lezarea drepturilor la demnitate şi reputaţie prin intermediul acestora.
Contractual
Dar dacă am folosi emoji-urile pentru a încheia un contract?
Contractul reprezintă întâlnirea voinţelor juridice a părţilor contractante în vederea încheierii unui act juridic bilateral (spre exemplu, în cazul vânzării cumpărătorul şi vânzătorul îşi exprimă amândoi dorinţa de a cumpăra, respectiv de a vinde acelaşi bun). Aceste voinţe juridice nu sunt exprimate simultan şi se recurge la mecanismul de ofertă şi acceptare:
- A vrea să vândă un telefon la preţul de 100 de lei şi îi trimite lui B un mesaj cu „Vrei să cumperi acest telefon la preţul de 100 de lei?”
- B îi răspunde cu “Da.”
➡ Asta înseamnă că din acel moment s-a încheiat un contract de vânzare al telefonului la preţul de 100 de lei şi A va trebui să predea telefonul, iar B să plătească preţul.
De la acest mecanism de bază se poate ajunge la concluzia că replicile celor două părţi ar putea fi înlocuite cu emoji-uri:
- A îi trimite un mesaj lui B prin care se oferă să îi vânda un telefon la preţul de 100 de lei
- B îi trimite 👍
➡ Din modul în care interpretăm acest emoji, orice observator al acestei conversaţii ar înţelege că B acceptă oferta de vânzare a lui A şi că astfel s-a încheiat un contract de vânzare între cei doi. Aceasta este şi opinia promovată de profesorul Eric Goldman, cel care a studiat îndeaproape fenomenul emoji-urilor raportat la sistemul de drept din Statele Unite ale Americii, dar se poate aplica fără probleme şi la sistemul nostru de drept. Important este ca părţile să aibă reprezentarea că intre ele s-a încheiat un contract, indiferent de modul de exprimare al ofertei sau al acceptării.
Dar nu în toate cazurile…
Hotărârea din 25.08.2022 Lightstone RE LLC v Zinntex LLC pronunţată de Curtea Supremă din Comitatul Kings a analizat formarea unui contract dintre două societăţi comerciale referitor la modalitatea de restituire a unei sume de aproape 1,5 milioane de dolari. Disputa a avut loc în urma desfiinţării unui contract de furnizare a unor echipamente de protecţie pentru neexecutarea parţială a obligaţiei de predare a acestora de către Zinntex. Prin mesaje, cele două societăţi nu s-au înţeles asupra modului de restituire a banilor, Zinntex a menţionat expres că nu va semna nimic, ca la scurt timp după să răspundă cu 👍 după o negociere a condiţiilor de plată.
Ce vrea să însemne asta? Curtea Supremă din Comitatul Kings susţine că nu este de ajuns să se raporteze la acel emoji pentru a stabili încheierea unui contract între cele două societăţi pentru plata sumei, deoarece nu reiese clar intenţia pârâtului de a se obliga. A fost nevoie să se găsească alt temei pentru a putea constrănge societatea Zinntex la plata unui milion de dolari (plătise după schimbul de mesaje o treime).
Cu ce rămânem de aici?
Desigur că nu o să ne oprim din folosit emoji-uri sau emoticoane în interacţiunile noastre digitale. Acest fenomen a prins amploare cu ocazia universalizării telefoanelor mobile şi accesului la internet, mai ales că ne ajută să ne exprimăm mai precis şi să transmitem anumite emoţii pe care le-am putea arăta doar face to face. Totuşi, este foarte important să folosim aceste simboluri cu un gram de prudenţă, lucru pe care, de altfel, trebuie să îl avem în vedere în orice tip de comunicare online, pentru că poţi fi tras la răspundere şi pentru ce împărtăşeşti pe internet. 😁
Fotografie de Marcos Paulo Prado pe Unsplash
