⬅ ÎNAPOI

Ce trebuie să știi dacă vrei să instalezi camere video la locul de muncă?

camere video la locul de muncă

Există situații în care angajatorii își manifestă dorința de a-și supraveghea angajații prin intermediul unor camere video la locul de muncă. De ce? Probabil pentru a vedea dacă aceștia își desfășoară activitatea în mod temeinic.

Este bine cunoscut că la data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul UE 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal, care impune un set unic de reguli în această materie.

Prima întrebare care se pune este: Ce înseamnă  „date cu caracter personal”? Această noțiune este definită în art. 4 pct. 1 din Regulament. 

Astfel, „date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;

Mai departe, putem afirma că orice monitorizare video trebuie să aibă la bază un temei juridic.Potrivit raportului DLA Piper pentru anul 2021, majoritatea amenzilor se dau pentru că nu există un temei juridic pentru prelucrare.

În plus, avem în vedere și art. 6 intitulat ”Legalitatea prelucrării” care are următorul conținut:

 (1)Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții

  1. persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
  2.  prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract; 
  3. prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului;
  4.  prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
  5.  prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
  6.  prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile şi libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

De reținut: Uneori, putem găsi și sintagma „sisteme de supraveghere CCTV”. 

CCTV înseamnă televiziune cu circuit închis, fiind cunoscută și sub denumirea de supraveghere video.

Art. 5. din Legea nr. 190/2018 – Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă prevede că:

 În cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:

a) interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;

b) angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;

c) angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;

d) alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența; 

e) durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

Astfel, supravegherea video este legală dacă este necesară pentru a îndeplini un interes legitim. Interesul legitim trebuie să prevaleze asupra drepturilor și libertăților salariaților, fiind temeinic justificat. 

În schimb, dacă angajatorul montează camere video la locul de muncă pentru motivul că acolo se desfășoară o activitate economică, acest fapt nu este suficient pentru a demonstra existența unui interes real pentru supravegherea persoanelor vizate.

Exemplu: În cazul în care o persoană dorește să deschidă un magazin și ia hotărârea de a monitoriza video spațiul printr-un sistem CCTV, cu scopul de a preveni acțiunile de vandalism sau distrugere poate folosi ca interes legitim experiența proprietarilor de magazin din vecinătate, criminalitatea crescută din zona magazinului, analiza zonală etc.

De asemenea, ICO din Marea Britanie oferă un exemplu relevant de prelucrare corectă și transparentă:

Atunci când o persoană intră într-un contract de telefon mobil, cunoaște scopul prelucrării datelor personale, acestea fiind prelucrate în scopuri de facturare. Acest lucru nu trebuie adus la cunoștința persoanei vizate, întrucât este evident. Cu toate acestea, dacă societatea dorește să utilizeze informațiile pentru alt scop, de exemplu, pentru a permite unei alte companii să facă o ofertă de vacanță, atunci acest lucru trebuie adus la cunoștința persoanei vizate.

Când și unde pot fi montate camere video la locul de muncă?

Uneori, angajatorul poate să-și supraveghere salariații, dar doar dacă reușește să demonstreze că are un interes legitim de a face acest lucru. Rezultă de aici că supravegherea video este o excepție și nu o regulă.

Trebuie să subliniem că angajatorului îi revine obligația de a informa în prealabil angajații cu privire la supravegherea video a acestora, aspect ce rezultă din cuprinsul art. 5 lit. b) din Legea nr. 190/2018. Informarea trebuie să fie realizată într-o manieră completă și clară. Mai mult, operatorul trebuie să facă dovadă că a informat persoanele (fie prin afișare, luare la cunoștință sub semnătură, trimitere e-mail cu obținere de read receipt, pus pe intranet cu link și comunicat etc), dar trebuie să existe o asemenea dovadă.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) aplică amenzi pentru lipsa corespunzătoare a informării persoanelor vizate atunci când sunt monitorizate prin intermediul CCTV.

Reținem: Este posibilă monitorizarea video cu camere ascunse dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative. Astfel,  salariații trebuie să fie informați chiar dacă acestea se află doar în locurile de acces pentru securitate, nu și în spațiul de muncă. Ei trebuie să știe pentru ce poate fi folosită respectiva înregistrare. De regulă, camerele video se montează doar în locuri vizibile. 

În plus, trebuie să existe indicii suficiente că ar putea exista o formă de activitate infracțională ce l-a determinat pe angajator să monteze camere ascunse.

Așadar, monitorizarea ascunsă trebuie efectuată numai în situații excepționale

Pentru mai multe detalii despre monitorizarea ascunsă a angajaților, vezi și articolul acesta.

Care este scopul urmărit prin acest demers?

Supravegherea video poate fi făcută doar în anumite scopuri

Concret, camerele video pot fi folosite pentru a asigura paza si protecția persoanelor, bunurilor și valorilor, a imobilelor și a instalațiilor de utilitate publică, dar și a împrejmuirilor acestora.

De cele mai multe ori, scopul camerelor de supraveghere se raportează la securitatea la locul de muncă, fiind montate pentru prevenirea și combaterea săvârșirii de infracțiuni. 

Camerele video pot fi instalate și în spații publice, dar numai în locuri vizibile. Cunoaștem faptul că pe anumite străzi se află camere de supraveghere pentru monitorizarea traficului rutier și nu numai.

Important ! Sunt situații în care supravegherea este utilizată, pe lângă scopul comunicat,  și pentru monitorizarea performanței sau conduitei angajaților. Acest demers însă, nu este conform cu dispozițiile legale.

Există situații când nu pot fi montate camere video la locul de muncă? Care sunt acelea?

Menționăm că imaginile obținute prin utilizarea sistemelor de supraveghere video reprezintă date cu caracter personal. 

Dacă nu există obligații legale exprese sau interes legitim, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților prin mijloace de supraveghere video nu se poate efectua decât pe baza consimțământului expres și liber exprimat al acestora

Totodată, nu este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților prin mijloace de supraveghere video în interiorul birourilor unde aceștia își desfășoară activitatea la locul de muncă, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege sau a avizului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Astfel, se consideră că instalarea camerelor video în birouri este o măsură disproporționată, prin care a fost încălcat dreptul la viață privată al salariaților și s-a creat un disconfort prin monitorizarea continuă a acestora.

Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video în spații în care se impune asigurarea intimității persoanelor, cum ar fi: cabine de probă, vestiare, cabine de duș, toalete și alte locații similare. 

Este posibil ca salariații să fie supravegheați în mod excesiv. Ce facem în acest caz?

Supravegherea excesivă se referă la montarea camerelor video în vestiarele unde angajații își depozitează hainele sau în birourile acestora. Dacă ne confruntăm cu o situație similară în practică, angajatorul va trebui să demonstreze că a avut un interes legitim care justifică instalarea lor în locurile menționate, precum și că a informat persoanele vizate despre prelucrarea datelor cu caracter personal. 

Acest aspect a fost subliniat și de Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți (CNIL) din Franța în decizia sa referitoare la supravegherea permanentă a angajaților dintr-o companie care se ocupă cu servicii de traducere. Autoritatea a relatat că supravegherea permanentă a angajaților reprezintă o intruziune în viața lor privată și poate fi efectuată numai în circumstanțe excepționale.

De asemenea, camerele pentru supravegherea angajaților nu ar trebui să meargă încontinuu și să fie restrânse la o perioadă de 30 de zile. Nu de alta, dar în Germania tocmai a fost acordată o amendă de 10 milioane de euro pentru că nu au respectat aceste elemente.

Retailerul german de electronice notebooksbilliger.de a încălcat Regulamentul general privind protecția datelor din 2018, legea privind confidențialitatea din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, deoarece supravegherea video nu era necesară pentru a monitoriza angajații. Acesta a fost amendat cu 10,4 milioane de euro pentru utilizarea camerelor de supraveghere video pentru a monitoriza angajații. Compania a declarat că nu utilizează camere pentru a monitoriza performanța angajaților, ci doar pentru a  urmări modul în care sunt stocate și vândute mărfurile și dacă acestea sunt deteriorate sau dispar.

Luna trecută, autoritatea de reglementare albaneză pentru protecția datelor a recomandat companiei franceze Teleperformance SE, care operează servicii de asistență pentru clienți, să nu mai folosească camere web pentru a monitoriza angajații care lucrează de acasă. 

Ca o concluzie, observăm că supravegherea angajaților este frecventă în sectoarele de servicii.

Așadar, ce îți trebuie ca să instalezi camere?

În primul rând, reprezentantul societății poate monta camere video la locul de muncă dacă are licență de funcționare, care este eliberată în cazul în care s-a obținut avizul favorabil din partea Serviciului Român de Informații. În prealabil, va depune documentele necesare pentru obținerea autorizației pentru montare a sistemelor de supraveghere. Mai multe detalii despre documentația necesară puteți consulta aici

De regulă, persoanele interesate apelează la o firmă autorizată pentru asemenea activități. Dacă ești în căutarea unei firme care se ocupă de montarea camerelor video trebuie să știi că în spațiile publice, camerele de supraveghere pot fi montate doar de către firmele care au licență acordată de Inspectoratul General al Poliției Române.

În anumite situații, pentru instalarea camerelor de supraveghere este nevoie de o DPIA, adică de o analiză de impact asupra protecției datelor cu caracter personal. Astfel, evaluarea impactului asupra protecției datelor cu caracter personal pe care o are o anumită prelucrare a acestor date este obligatorie atunci când prelucrarea este susceptibilă să genereze un risc ridicat pentru drepturile și libertățile persoanelor fizice.

Lista operațiunilor pentru care analiza de impact este obligatorie este cuprinsă în Decizia nr. 174 din 18 octombrie 2018, iar dintre acestea exemplificăm:

  1. prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea realizării unei evaluări sistematice şi cuprinzătoare a aspectelor personale referitoare la persoane fizice, care se bazează pe prelucrarea automată, inclusiv crearea de profiluri, şi care stă la baza unor decizii care produc efecte juridice privind persoana fizică sau care o afectează în mod similar într-o măsură semnificativă;
  2. prelucrarea pe scară largă a datelor cu caracter personal privind originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenenţa la sindicate, a datelor genetice, a datelor biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, a datelor privind sănătatea, viaţa sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice sau a datelor cu caracter personal referitoare la condamnări penale şi infracţiuni;
  3. prelucrarea datelor cu caracter personal având ca scop monitorizarea sistematică pe scară largă a unei zone accesibile publicului, cum ar fi supravegherea video în centre comerciale, stadioane, pieţe, parcuri sau alte asemenea spaţii;
  4. prelucrarea pe scară largă a datelor cu caracter personal ale persoanelor vulnerabile, în special ale minorilor şi ale angajaţilor, prin mijloace automate de monitorizare şi/sau înregistrare sistematică a comportamentului, inclusiv în vederea desfăşurării activităţilor de reclamă, marketing şi publicitate.

Poză de Karolina Grabowska pe Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.