⬅ ÎNAPOI

Cum poți proteja codul-sursă al aplicațiilor la nivel UE/RO?

protejare cod sursă avocatoo

Au participat la scrierea acestui articol:Oana Trifan, Emanuela Dombi.

Titlu pompos? Hai să aflăm care este nivelul la care a ajuns domeniul IT în prezent. Totul e controlat și protejat de IT-ști 🤓, iar în egală măsură au și ei nevoie de protecție.

Ne-am propus să lansăm o serie de articole în domeniul IP (proprietate intelectuală), iar unul dintre subiectele care ne-a atras atenția e tocmai acesta: pot beneficia de drepturi de proprietate intelectuală programele software?

Ce este un cod sursă sau un software?

Un calculator are 2 componente:

Academie pe Legale Avocatoo
  1. Hardware: ansamblul elementelor fizice și tehnice cu ajutorul cărora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca și prelucra, suporturile de memorare a datelor, precum și echipamentele de redare a rezultatelor – reprezintă componentele ce pot fi practic atinse (ex: monitor, tastatură);
  2. Software: instrucțiunile care îi spun calculatorului ce să facă; ele sunt stocate sub formă binară (secvențe de 1 și 0), sunt păstrate în memorie și sunt interpretate de către procesor;

💡 Printr-o analogie umană, mușchii și oasele reprezintă partea de hardware, în timp ce ideile și sentimentele reprezintă partea de software! Pentru a implementa ideile, sentimentele IT-știi se folosesc de programare, acea chineză aplicată pe care o cunosc IT-știi și care ne ajută pe noi să avem programele și aplicațiile pe care le folosim.

Acea ¨chinez㨠(programarea) este activitatea prin care un om îi transmite calculatorului o secvență logică de pași (așa numiți algoritmi) care îl invață pe calculator ce să facă.

IT-stul își alege un limbaj de programare, scrie un cod, și ulterior codul respectiv ne furnizează nouă programul de care avem nevoie, evident într-un format pe care îl înțelegem.

Limbajul de programare poate fi asemănat cu o orice limbă vorbită (germana, engleza). Deși limbile vorbite folosesc sunete si caractere diferite, ele transmit aceleași concept înțeles de oameni (obiecte, acțiuni, sentimente, culori, idei, etc).

Limbajul de programare e forma prin care un om comunică cu un computer.

Ei bine, toată chineza din spatele aplicațiilor (instrucțiunile și codurile pe care le scriu IT-știi) reprezintă codul-sursă.

💡 Recapitulăm ?

💡 Avem 2 componente într-un calculator: hardware și software.

💡 Software înseamnă programe & aplicații, hardware înseamnă dispozitivele pe care rulează acestea.

💡 Ca sa avem aplicații și programe, cineva trebuie să scrie (într-un program) o serie de coduri și instrucțiuni.

💡 Aceste coduri și instrucțiuni se numesc cod-sursă.

Acum vom analiza strict dacă există drepturi de proprietate intelectuală asupra codurilor-sursă.

Pot IT-știi să beneficieze de protecție juridică asupra codurilor pe care le scriu prin intermediul diverselor limbaje de programare?

De ce ar fi importantă această protecție? Păi imaginați-vă cum ar fi, ca IT-ști, să lucrați 40 ore la un cod, să fie funcțional, iar ulterior acesta să fie copiat pentru a fi folosit la rularea unei alte aplicații.

Dacă ați avea drepturi de proprietate intelectuală asupra codului, l-ați putea proteja.

Dacă nu…sharing is caring, right?!

Reglementări la nivelul UE

Directiva 2009/24/CE privind protecția juridică a programelor pentru calculator

La nivel UE a fost adoptată Directiva 2009/24/CE privind protecția juridică a programelor pentru calculator, care se aplică în Belgia, Cehia, Germania, Spania, Croația, Slovacia, state membre UE care au transpus-o, evident cu excepția României, care a reușit să transpună doar vechea Directivă 91/250, abrogată odată cu intrarea în vigoare a Directivei 2009/24/CE.

Directiva se aplică în continuare inclusiv în UK, chiar și după Brexit, în baza acordului de retragere a Regatului Unit din UE, cel puțin până în momentul în care UK adoptă o nouă legislație în materie sau Curtea Supremă pronunță o decizie care infirmă dispozițiile Directivei.

Care este obiectul Directivei 2009/24/CE?

Art.1 din Directivă prevede următoarele: Protecția în conformitate cu prezenta directivă se aplică oricărei forme de exprimare a unui program pentru calculator. Ideile și principiile care se află la baza unui element al oricărui program pentru calculator, inclusiv cele care se află la baza interfețelor sale, nu sunt protejate de dreptul de autor în temeiul prezentei directive.

💡 Directiva definește programele pentru calculator ca fiind: programe indiferent de forma acestora, inclusiv cele care sunt încorporate în hardware. Această noțiune include, de asemenea, lucrările de concepție pregătitoare care au drept scop dezvoltarea unui program, cu condiția ca acestea să fie de natură să permită realizarea unui program pentru calculator într-un stadiu ulterior.

Clar nu? Nici pe departe…Ce protejează în realitate directiva? Programul/aplicația în sine (e.g.WhatsApp, Notion, Teams etc) sau ce e în spatele lui, codul-sursă?

Organizația mondială a Proprietății Intelectuale (WIPO) a realizat un studiu/ghid care cuprinde informații și răspunsuri la diverse întrebări în legătură cu protecția programelor software.

💡 Conform WIPO, programele pentru calculator reprezintă un set de instrucțiuni, care, odată introduse într-un limbaj de programare, au ca efect realizarea unei funcții specifice, a unei sarcini, a unui rezultat concret – crearea unei aplicații/a unui program.

Evrika! Sintagma „program pentru calculator” utilizată în Directivă se referă la codul-sursă.

Prin urmare, Directiva protejează codul în sine scris de IT-ști, acel limbaj care stă la baza programului/aplicației!

Ce fel de drepturi de proprietate intelectuală sunt specifice programelor pentru calculator ?

Drepturile de proprietate intelectuală se împart în mai multe categorii: drepturi de autor, mărci comerciale, brevete etc.

💡 Programele pentru calculator sunt protejate de drepturi de autor!

Ce condiții trebuie să îndeplinească un cod-sursă pentru a beneficia de protecție prin intermediul drepturilor de autor?

Cuvântul cheie este ORIGINALITATEA!

Art.1 alin.3 din Directiva privind protecția programelor software prevede faptul că singura condiție pentru ca un cod-sursă să beneficieze de protecție este ca acesta să fie original!

Dar ce înseamnă original?

WIPO ne lămurește și în acest sens și stabilește că un software poate fi considerat original atunci când este rezultatul creației intelectuale a autorului său.

Cu alte cuvinte, codul-sursă e original dacă IT-stul l-a gândit singur sau împreună cu o echipă, cu ajutorul propriilor cunoștințe, a depus efortul intelectual de a se documenta și de a cerceta, fără a se inspira din alte surse, iar ulterior a rezultatul codul-sursă original!

Cine este beneficiarul protecției juridice ?

Evident că fiecare IT-st ar răspunde la această întrebare: EU! Dacă eu scriu codul, eu sunt protejat de lege! Eu sunt titularul drepturilor de autor!

Dar în realitate lucrurile pot fi mai complicate.

Art. 3 din Directiva 2009/24/CE ne explică cum stau lucrurile:

(1) Autorul unui program pentru calculator reprezintă persoana fizică sau grupul de persoane fizice care au creat programul sau, dacă legislația statului membru în cauză permite acest lucru, persoana juridică desemnată de legislația respectivă ca fiind titularul dreptului. Atunci când operele colective sunt recunoscute de legislația unui stat membru, persoana care, conform legislației statului membru respectiv, a creat opera este considerată a fi autorul. (2) În cazul unui program pentru calculator creat în comun de un grup de persoane fizice, drepturile exclusive sunt deținute în comun de aceste persoane. (3) Dacă un program pentru calculator este creat de un angajat în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau în conformitate cu instrucțiunile angajatorului său, numai angajatorul este abilitat să-și exercite toate drepturile patrimoniale aferente programului pentru calculator astfel creat, cu excepția unor clauze contractuale contrare.

  • Dacă la scrierea unui cod-sursă participă mai mulți IT-ști, beneficiarii protecției juridice vor fi toți cei care au participat la scrierea codului.
  • Dacă codul-sursă este scris de un angajat, beneficiarul protecției juridice, deci titularul dreptului de autor va fi angajatorul. Asta dacă angajatul nu este destul de smart încât să prevadă în contract faptul că el va fi titularul drepturilor de autor asupra codului-sursă.

În ce constă protecția juridică?

Ok, ca It-st am drepturi de autor asupra codului pe care-l scriu. So what ?

💡 Art.4 din Directiva 2009/24/CE prevede următoarele: Drepturile exclusive ale titularului cuprind dreptul de a efectua sau de a autoriza: (a) reproducerea permanentă sau provizorie a unui program pentru calculator, în totalitate sau parțial, prin orice mijloc și sub orice formă. În măsura în care încărcarea, prezentarea, rularea, transmiterea sau stocarea programului pentru calculator necesită o astfel de reproducere a programului, aceste acte de reproducere sunt supuse autorizării de către titularul dreptului; (b) traducerea, adaptarea, dispunerea și orice altă transformare a programului pentru calculator și reproducerea rezultatelor acestor acte, fără a aduce atingere drepturilor persoanei care transformă programul pentru calculator; (c) orice formă de distribuție publică, inclusiv închirierea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator.

Să elucidăm misterul…

Titularul dreptului de autor poate:

  1. Să reproducă un program pentru calculator – adică să-l copieze, pentru a crea alte programe sau chiar programe de același fel.

Dacă doar titularul are dreptul să reproducă un program pentru calculator, orice activitate de încărcare, prezentare, rulare, transmitere, stocare a programului, trebuie autorizată de către acesta.

  1. Să beneficieze de protecție asupra drepturilor sale – nicio persoană nu poate dispune de program, nu-l poate transforma, decât dacă respecta drepturile de autor ale titularului (nu e atât de greu să folosești o notă de subsol sau pur și simplu să scrii cine e autorul programului).
  2. Să distribuie în mod public programul său – titularul programului și doar el, poate să-și facă public programul, să-l închirieze, să îl licențieze etc.

Excepții – situații în care nu e necesară autorizarea titularului.

  1. Actele de reproducere sunt necesare pentru ca dobânditorul legal să utilizeze programul sau să corecteze anumite erori – IT-stul care e specializat pe testare, poate să reproducă programul, să-l adapteze, să-l transforme, în scopul de a-l verifica.
  2. Realizarea unei copii de rezervă de către o persoană care are dreptul de utilizare a programului pentru calculator – cumpărătorul unui produs are dreptul de a-și crea o copie de rezervă a aplicației/programului, fără a fi nevoit să ceară în prealabil autorizarea titularului.
  3. Analizarea, studierea sau testarea funcționării programului.
  4. Reproducerea codului și traducerea formei acestui cod este indispensabilă pentru obținerea informațiilor necesare interoperabilității unui program pentru calculator creat în mod independent de alte programe. Pentru această activitate e necesar să fie îndeplinite mai multe condiții cumulative:

a) aceste acte sunt realizate de beneficiarul licenței sau de o altă persoană care are dreptul de utilizare a copiei unui program sau în numele acestora de către o persoană autorizată în acest scop; b) informațiile necesare pentru realizarea interoperabilității nu au fost anterior puse, în mod simplu și rapid, la dispoziția persoanelor menționate la litera (a); și (c) aceste acte sunt limitate la părți din programul original, necesare pentru realizarea acestei interoperabilități.

Fiecare program vine cu o licență EULA (End User License Agreement) care e afișată user-ului în momentul instalării sau descărcării. Acolo sunt incluse informațiile pe care trebuie să le știi.

Excepții de la excepții – chiar dacă ai dreptul să te folosești într-o oarecare măsură de program, totuși:

  1. NU poți folosi programul în alt scop decât cel de utilizare, testare, conectare cu alte programe;
  2. NU poți comunica terților informațiile pe care le obții în urma utilizării programului;
  3. NU poți utiliza codul-sursă pentru dezvoltarea, producerea, comercializarea unui program similar, care ar încălca drepturile de autor ale titularului codului-sursă.

Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare şi artistice

Probabil că deja vi s-a aprins un beculeț și vă gândiți ce legătură are un act normativ care reglementează protecția operelor literare și artistice cu protejarea codului sursă al aplicațiilor.

Am omis intenționat primul alineat al art.1 din Directiva 2009/24/CE atunci când am discutat despre obiectul acesteia, tocmai pentru a face acum conexiunile necesare.

Așadar, conform art.1 alin.1 din Directiva 2009/14/CE: „statele membre protejează programele pentru calculator, prin dreptul de autor, în calitate de opere literare în înțelesul Convenției de la Berna privind protecția operelor literare și artistice. În înțelesul prezentei directive, noțiunea „program pentru calculator” include materialul de concepție pregătitor.”

Prin urmare, Directiva privind programele pentru calculator face trimitere la Convenția de la Berna și prevede că programele pentru calculator benefiază de protecție prin drepturile de autor, tocmai în calitate de opere literare.

Ce sunt operele literare în înțelesul Convenției de la Berna?

Art.2 alin.1 din Convenția de la Berna: „Termenul opere literare şi artistice cuprinde toate lucrarile din domeniul literar, ştiinţific şi artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare.”

Cui se adresează Convenția de la Berna?

Art.3 alin.1. prevede categoriile de autori protejați prin intermediul Convenției:

a) autorii, resortisanți ai uneia dintre țările Uniunii, pentru operele lor, publicate sau nu;

b) autorii care nu sunt resortisanți ai unei țări a Uniunii, pentru operele pe care le publică pentru prima dată într-una dintre aceste țări sau simultan într-o țară din afara Uniunii şi dintr-o țară a Uniunii.

Art.3 alin.2. „Autorii care nu sunt resortisanți ai unei țări a Uniunii, dar care, având reşedinţa lor obișnuită într-una dintre aceste țări, sunt, în scopul aplicarii prezentei conventii, asimilati cu autorii resortisanti ai acestei țari”.

Observăm că resortisanții unei țări UE (cetățenii unei țări) beneficiază de prevederi mai favorabile în ceea ce privește protecția drepturilor lor, față de autorii care nu sunt resortisanți.

Astfel:

  • dacă ești autor al programului și resortisant al statului UE sau dacă ești autor și ai resedința obișnuită într-un stat UE, ești protejat indiferent dacă publici sau nu creația.
  • dacă ești autor al programului și nu ești resortisant al unei țări UE, beneficiezi de protecție doar dacă publici creația într-un stat UE sau într-un stat UE și într-un stat terț (non-UE).

Pe ce perioadă de timp se acordă protecția ?

  • Art. 7 alin.1 prevede stabilește că protecția se întinde pe durata vieții autorului și 50 de ani după moartea sa.
  • În ceea ce privește protecția post-mortem, Convenția prevede un mod de calcul pentru începutul acesteia: Durata protectiei ulterioare mortii autorului incepe să curgă de la moartea acestuia sau de la evenimentul avut în vedere, însă durata acestor termene se calculeaza numai cu incepere de la data de 1 ianuarie a anului care urmeaza mortii sau evenimentului avut în vedere.
  • În cazul în care opera aparține în comun mai multor autori, protecția post-mortem se va calcula de la data morții ultimului autor

💡 Romania este stat semnatar al Convenției de la Berna, ceea ce înseamnă că aceste dispoziții se aplică și în țara noastră.

Reglementări care se aplică în România

Chiar dacă țara noastră nu a transpus încă Directiva 2009/24/CE, totuși avem și noi un act normativ care reglementează drepturile de autor asupra codului-sursă al aplicațiilor: Legea 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

  • Art.1 din lege confirmă dispozițiile Convenției de la Berna și amintește faptul că opera nu trebuie adusă la cunoștința publicului pentru a beneficia de protecție.
  • Art.4 din lege consacră o prevedere specială potrivit căreia “Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică.”

Evident că prezumția ar putea fi răsturnată, adică dacă opera este făcută publică de altcineva decât autorul ei, autorul poate dovedi că el este titularul drepturilor de autor, iar nu cel care a făcut publică opera.

  • Legea clasifică drepturile de autor în drepturi morale, respectiv drepturi patrimoniale.
  1. Drepturi morale

a) dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi adusă opera la cunoștința publică;

b) dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;

c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică;

d) dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația sa;

e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciați prin exercitarea retractării.

  1. Drepturi patrimoniale

Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții (reproducerea operei, distribuirea operei, închirierea, împrumutul operei etc.)

  • Durata protecției asupra drepturilor

Convenția de la Berna prevedea un termen de protecție pe toată durata vieții autorului, și 50 ani după moartea autorului, care putea fi modificat de către statele membre.

Prin Legea 8/1996, s-a stabilit un termen special de protecție pentru drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator.

Astfel, în cazul acestora, protecția durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moștenire, potrivit legislației civile, pe o perioadă de 70 de ani.

  • Capitolul IX din lege este dedicat exclusiv programelor pentru calculator.

Protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele. Totuși, sunt excluse din obiectul protecției: ideile, procedeele, metodele de funcționare, conceptele matematice și principiile care stau la baza oricărui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfețelor sale, nu sunt protejate.

Au existat procese pe tema asta?

Să vedem ceva jurisprudență din zona drepturilor de autor asupra codului-sursă al aplicațiilor.

1. SUA contra Genovese (Southern District of New York, 2005) –

FBI începe investigația împotriva lui Anselmo Genovese, după ce acesta postează, în data de 12 februarie 2004, pe site-ul său, www.illmob.org, o informație conform căreia ˝codul sursă al win2000 (Microsoft Windows 2000) a fost spart˝, oferind acces la acest cod celui care plătește suma cea mai mare de bani.

Zis și făcut, inculpatul permite accesul unui ofertant, fără să știe că ofertantul este un agent FBI sub acoperire.

Pe parcursul procesului, Genovese susține că a găsit acest cod sursă pe internet si că a avut toate motivele să creadă că acesta este public.

Instanța a subliniat că deși codul ar fi devenit public pe internet, totuși, un secret comercial nu își pierde protecția dacă este dezvăluit în mod ilicit, accidental sau cu intenție.

Genovese pledează vinovat în final și este condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.

2. IPC Global contra Pavetest (Nr. 3 din 2017, Federal Court of Australia) –

În anul 2012, doi angajați ai IPC Global, o companie ce produce echipamente pentru testarea materialelor de construcții, și-au dat demisia. Ulterior, angajații au înființat compania Pavetest, care a lansat și ea o gamă de echipamente de testare, pentru a concura cu IPC Global.

La momentul respectiv, unul dintre cei 2 angajați deținea o copie a software-ului IPC Global, pe care a transferat-o unui programator inteligent (Pavetest) pentru a crea un program software pentru noua lor companie.

Software-ul IPC Global cuprindea aproximativ 250.000 de linii de cod sursă.

Aproximativ 800 de linii din acest cod sursă s-au dovedit a fi identice sau similare cu prima versiune a codului sursă a lui Pavetest.

Ce a stabilit instanța?

A stabilit că Pavetest a încălcat drepturile de autor ale IPC Global asupra software-ului său prin crearea propriei versiuni de software, iar foștii angajați ai IPC Global au autorizat această încălcare. Instanța a considerat că prima versiune a reprodus o ˝parte substanțială˝ a software-ului IPC Global.

De ce?

Pentru că, deși cuantumul codului sursă utilizat de Pavetest este mic în raport cu dimensiunea totală a software-ului IPC Global, accentul se pune pe o evaluare mai degrabă calitativă decât cantitativă.

Adică pentru a se stabili dacă s-a produs o încălcare a drepturilor de autor asupra software-ului respectiv, instanța are în vedere impactul pe care copierea acestuia l-a avut față de proprietarul său, față de bussines-ul său, față de clientela acestuia, ș.a.

Astfel că nu contează dacă am copiat tot codul sursă sau doar o bucățică, contează rezultatul pe care l-am obținut!

💡 Cu ce rămânem de aici? Cu o lecție foarte valoroasă, și anume: încălcarea dreptului de autor poate fi constatată și atunci când se preia doar o mică parte din codul sursă al software-ului!

Care e concluzia?

💡 Programele pentru calculator sunt considerate opere literare.

💡 Codul-sursă al aplicațiilor e protejat de drepturi de autor, inclusiv părți ale acestuia.

💡 Titularul dreptului de autor poate fi:

👉 a) IT-stul care a scris codul

👉 b) Echipa de IT-ști care au scris codul

👉 c) Angajatorul IT-stului care a scris codul

💡 Singura condiție pentru a beneficia de drepturi de autor asupra codului-sursă: ORIGINALITATEA.

💡 Protecția juridică se întinde și după moartea autorului.


La Avocatoo suntem specializați în IT și proprietate intelectuală care ține de tot ce înseamnă software. Vrei să te asiguri că aplicațiile tale nu sunt furate de altcineva? Scrie-ne și hai să discutăm despre proiectul tău.

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.