pexels alexandr podvalny 7499772 scaled 1

Tu știi cum a transformat Steve Jobs un măr într-o marcă comercială? Ce sunt, de fapt, mărcile comerciale?

16 minute • Oana Trifan • 04 noiembrie 2021


Se tot vorbește în ultima vreme despre protecția datelor cu caracter personal, GDPR, protecția drepturilor de autor, dar cum rămâne cu mărcile comerciale?

Exact, mai există o categorie de drepturi care pot beneficia de protecție juridică, cele specifice mărcilor comerciale (comerciale pentru că vom vedea că semnele, odată înregistrate dobândesc valoare economică).

NU există mărci necomerciale deoarece un semn care reprezintă un brand, neînregistrat, nu are putere juridică și nici valoare economică, deci nu devine o marcă.

Dar să începem cu începutul, ce sunt mărcile?

Ce sunt mărcile comerciale?

Orice semne care au rolul de a distinge unele produse sau servicii de altele, de a identifica originea unui produs și de a asigura succesul unei afaceri.

Mărcile comerciale pot fi privite din două unghiuri:

  • Din perspectiva pieței, mărcile sunt utilizate pentru a distinge unele produse sau servicii de altele.
  • Din perspectiva consumatorilor, mărcile au rolul de a-i ajuta pe aceștia să aleagă între o gamă largă de produse similare.

Să luăm exemple clare: semnul mărului mușcat a fost transformat de fondatorul Apple într-o marcă comercială a brandului său și are rolul de a distinge produsele Apple de Samsung, Nokia și altele.

Deci, marca comercială indică brandul firmei.

Ce caracteristici trebuie să aibă un semn ca să poată fi înregistrat ca marcă?

  1. Să poată fi reprezentat într-un mod clar, precis, accesibil și obiectiv;
  2. Să fie distinctiv;
  3. Să poată fi reprezentat grafic.

Ce NU este o marcă?

1. Un semn care nu are capacitatea de a distinge între 2 sau mai multe bunuri sau servicii

  • Adică? Frazele sau semnele generale, de notorietate, care ar trebui să fie accesibile pentru toate companiile, astfel încât acestea să-și poată promova bunurile și serviciile: “cel mai bun preț”, “cel mai bun serviciu”, NU pot de principiu să fie înregistrate ca mărcile, tocmai pentru că prin natura lor sunt folosite de majoritatea comercianților atunci când vor să-și promoveze produsul.

2. Un semn care este doar numele sau descrierea unui produs

  • Semnul mărului folosit pentru a reprezenta mere în sine – este descriptiv, pentru că…evident, descrie mărul, dar nu este distinctiv, pentru că nu ne ajută să distingem merele între ele…toate sunt mere;
  • Semnul mărului utilizat pentru a reprezenta un brand de telefoane/computere nu este descriptiv, pentru că nu ne descrie produsul pe care-l cumpărăm, dar totuși este distinctiv pentru ca ne ajută să diferențiem produsele Apple de altele. Tocmai din acest motiv semnul mărului utilizat de Apple poate fi considerat o marcă comercială, pentru că nu descrie doar produsul sau numele companiei, ci are capacitatea de a contribui la distingerea produselor Apple de altele.

3. Un semn care nu poate fi reprezentat grafic (Mirosul unui parfum ar putea fi reprezentat grafic; probabil că nu, dar o sigla sub forma unui trandafir de exemplu, care să indice cu ce putem asimila mirosul, ar putea fi).

Da, putem înregistra ca marcă comercială până și un miros!

Ce drepturi protejează mărcile comerciale?

Drepturile de proprietate intelectuală sunt acele drepturi conferite persoanelor pentru creațiile proprii. Aceste drepturi conferă creatorilor protecție exclusivă asupra propriilor creații, deci previn orice exploatare neautorizată sau fără o contraprestație. Întâlnim drepturile de proprietate intelectuală în domeniul artistic, literar, invenții și descoperiri. Aceste drepturi includ: drepturi de autor, mărci comerciale, brevete, design, drepturi de proiectare industrială, indicații geografice.

Să vedem pe scurt care e diferența dintre aceste drepturi:

a) Drepturi de autor = protejează interesele creatorilor din domeniul literar/artistic (filme, muzică, scrieri non-literare sau literare etc.)

b) Brevete = protejează invențiile și acoperă modul în care acestea funcționează, cum funcționează, din ce și cum sunt făcute.

c) Design = protejează felul în care arată un produs (linii, contur, formă, culoare, textură, material, ornamente) – spre deosebire de brevete, în cazul designului, drepturile de autor nu pot proteja funcțiunile unui produs.

d) Indicații geografice = indică relația cu o regiune sau zonă geografică; poate indică calitatea, modul de producție, notorietatea și reputația produsului (ex. Prosciutto de Parma, Salam de Sibiu).

  • O decizie recentă și interesantă a fost pronunțată de US Trademark Trial and Appeal Board, stabilind că sintagma “Republic of London” poate fi înregistrată ca marcă pentru că un astfel de loc geografic nu există în realitate, deci poate reprezenta în sine brandul pe care-l reprezintă, fără a crea confuzii legate de regiune sau alte produse similare de acolo.

De ce e important să am drepturi de proprietate intelectuală?

Drepturile de proprietate intelectuală sunt cruciale pentru a încuraja inovația. Dacă creațiile nu ar beneficia de protecție, creatorii s-ar concentra mai puțin sau chiar deloc pe cercetare și dezvoltare, luând în considerare și aceea că protecția creațiilor prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală le aduce și beneficii financiare.

Să enumerăm câteva beneficii punctuale pe care drepturile de proprietate intelectuală le creează:

  • Garantează calitatea și siguranța produsului (simpla vizualizare a unor mărci poate fi suficientă pentru ca consumatorul să își seteze așteptări legate de calitatea și siguranța acelui produs);
  • Facilitează exploatarea indirectă a produsului (adică cineva îți poate utiliza creația, iar tu primești bani în schimb);
  • Previn exploatarea neautorizată a produsului (dacă nu îți înregistrezi produsul/serviciul ca marcă, dar totuși îl pui la dispoziție publicului, acesta îl poate utiliza fără ca ție să ți se cuvină o contraprestație și fără să poți reclama utilizarea ilegală a acestuia).

Cum ajung să beneficiez de drepturi de proprietate intelectuală pentru marca mea?

🔐ÎNREGISTREAZ-O: protecția juridică a mărcilor prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală se obține odată cu înregistrarea acestora.

Ce obțin prin înregistrarea mărcii ?

  1. Protecție legală;
  2. Drept exclusiv de utilizare;
  3. Distincție între produsul meu și alte bunuri similare;
  4. O marcă înregistrată influențează alegerile consumatorilor;
  5. Încredere și siguranță în produs/serviciu;
  6. O comunicare eficientă cu consumatorii.

Valoarea economică a mărcilor: pot fi mărcile vândute, transferate sau licențiate?

Care este valoarea economică a unei mărci? Ei bine, pentru ca un semn să devină o marcă, creatorul său trebuie să investească timp și bani pentru a conferi protecție mărcii sale. Investind timp si bani, ne așteptăm în mod rezonabil ca investiția noastră să fie protejată, astfel încât nimeni altcineva să nu obțină foloase gratuite pe seama sa. Un brand de succes (vezi Apple) este cea mai valoroasă resursă pe care o companie o deține.

Răspunsul este DA, tocmai pentru că mărcile au valoare economică, acestea pot fi vândute, transferate sau licențiate.

Vom discuta într-un nou articol despre valoarea economică a mărcilor și cum mai exact pot fi acestea vândute, transferate sau licențiate.

Concurența pe piață: pot mărcile să coexiste pe aceeași piață?

Răspunsul este dat tocmai de calitatea lor de a fi mărci comerciale: dacă au capacitatea de a distinge, dincolo de orice posibilitate de confuzie, unele produse sau servicii de altele și dacă nu pot fi confundate cu alte mărci, atunci da, mărcile pot coexista și concura pe piață.

(Nu avem cum confunda steluța încadrată într-un cerc cu cele patru cerculețe de la firma concurentă).

Situații în care două sau mai multe mărci NU pot coexista pe piață

Când există deja un semn care reprezintă aceeași categorie de produse sau produse similare.

Așadar, chiar dacă îmi place o siglă sau un semn nu pot să-l transform într-o marcă comercială dacă acesta există deja pe piață și reprezintă o categorie de bunuri/servicii similară cu cea pe care eu doresc să o promovez.

Nu pot nici să utilizez semnul respectiv, dar într-o formă puțin diferită, deoarece ar exista riscul să creez confuzie. (Nu poți să folosești semnul mărului mușcat pe partea stângă în loc de cea dreaptă ca să îți reprezinți propriul brand…)

Cum rămâne oare cu produsele chinezești care împrumută semnele brandurilor consacrate pe piață, dar pe reprezintă într-o formă ușor diferită (un semn nike întrerupt la mijloc de exemplu). Or fi legale?

Cum îmi pot proteja marca comercială în UE?

Protecția juridică se dobândește automat după momentul înregistrării mărcii la organele competente.

Există trei nivele diferite la care poate fi înregistrată o marcă:

  1. Înregistrare la nivel național [OSIM] – marca beneficiază de protecție exclusiv în statul în care este înregistrată
  2. Înregistrare la nivel unional [EUIPO]- marcă beneficiază de protecție în toate statele membre UE.
  3. Înregistrare la nivel internațional [WIPO] – marca beneficiază de protecție inclusiv în statele non-UE.

Actul normativ care reglementează în mod unitar regimul juridic al mărcilor, la nivel unional, este Directiva 2008/95/CE de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci.

Procedura de înregistrare la nivel european [EUIPO]

  • Cererile pot fi trimise sau depuse personal la EUIPO.
  • Cererile pot fi scrise în orice limbă oficială a UE, dar este necesar ca limba secundară, diferită de limba în care este scrisă cererea să fie: engleza, franceza, spaniola, germana, italiana.
  • Timpul mediu de înregistrare a unei mărci este 26 de săptămâni.
  • Cererile trebuie să cuprindă reprezentarea mărcii, o listă cu bunuri și servicii, precum și datele de identificare ale persoanei care dorește să-și înregistreze marca.
  • Cererile sunt examinate pentru a se determina data cererii, eligibilitatea bunurilor/serviciilor, dar și a mărcii.

Data completării cererii este importantă și se constată de către examinator pentru a se stabili momentul de la care marca beneficiază de protecție juridică.

Ce fac dacă cineva își înregistrează o marcă care poate fi o formă de concurență neloială față de propriul meu brand și poate crea confuzie în rândul consumatorilor ?

👉OPOZIȚIE

Exact, dacă cineva își înregistrează o marcă care te poate afecta prin aceea că seamănă cu brandul tău, poți să faci opoziție față de această înregistrare.

  • Opoziția poate fi făcută de orice proprietar/licențiat al unei mărci comerciale, înregistrat anterior față de cel împotriva căruia se face opoziția.
  • Opoziția se înaintează la biroul la care a fost înregistrată cererea de înregistrare a mărcii și este soluționată de Comisia de Opoziție.
  • Opoziția poate fi făcută împotriva unei cereri europene sau împotriva unei cereri internaționale.
  • Din momentul înregistrării cererii începe o perioadă de 2 luni de observație, în care părțile trebuie să ajungă la un acord.
  • Dacă părțile nu ajung la un acord, organul competent fie respinge opoziția și înregistrează marca comercială, fie admite opoziție și refuză înregistrarea.

👉APEL

Pe lângă procedura de opoziție, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său de către organele competente care decid înregistrarea/revocarea/declararea nulității unei mărci sau chiar care resping cererea de opoziție, poate declara apel împotriva acestor soluții.

  • Termen: 2 luni de la notificarea deciziilor.
  • Cine: orice persoană afectată într-un drept al său sau într-un interes legitim.
  • Apelul va fi înaintat și soluționat de Comisia de Apel de la nivelul EUIPO. Ulterior, Decizia poate fi atacată la Tribunalul Uniunii Europene, iar ulterior la Curtea de Justiție a UE.

👉MEDIERE

Independent de opoziție sau apel, părțile pot alege să folosească procedura medierii și să ajungă la o înțelegere amiabilă.

HOCUS POCUS – a dispărut marca

Drepturile proprietarilor de mărci comerciale pot fi revocate sau după caz, declarate nule, dacă acestea nu corespund standardelor impuse de Directiva 2008/95/CE.

Cazuri de revocare/nulitate:

1. Cazuri absolute

  • Situații în care prin înregistrarea mărcii se încalcă un interes general (nu mă afectează doar pe mine, creator și un anume concurent de pe piață, ci afectează pe toată lumea)
  • Tocmai pentru că sunt absolute încălcarea lor poate fi semnalată de orice persoană interesată

Articolul 3 Motive de refuz sau de nulitate: (1) Sunt refuzate înregistrării sau pot să fie declarate nule, dacă sunt înregistrate:

(a) semnele care nu pot constitui o marcă;

(b) mărcile fără caracter distinctiv;

(c) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii putând servi, în comerț, pentru a desemna felul, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografică sau data fabricației produsului sau a prestării de servicii sau alte caracteristici ale acestora;

(d) mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau indicii devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante;

(e) semnele constituite exclusiv:

(i) din forma impusă chiar de natura produsului;

(ii) din forma produsului necesar obținerii unui rezultat tehnic;

(iii) din forma care dă valoare substanțială produsului;

(f) mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri;

(g) mărcile de natură să înșele publicul, de exemplu cu privire la natura, calitatea sau proveniența geografică a produsului sau a serviciului;

(h) mărcile care, în absența autorizației autorităților competente, trebuie refuzate sau invalidate

2. Cazuri relative

  • Situații în care se încalcă un interes particular – adică în cazul ăsta prin înregistrarea mărcii mele afectez în concret un brand determinat, nu pe toată lumea.
  • Fiind relative și pentru că afectez în concret o persoană sau o categorie determinată de persoane, motivele de nulitate relativă pot fi invocate doar de către cei vătămați în concret.

Articolul 4 Motive suplimentare de refuz sau de nulitate privind conflictele cu drepturi anterioare: (1) Unei mărci îi este refuzată înregistrarea sau, dacă este înregistrată, poate fi declarată nulă:

(a) atunci când este identică cu o marcă anterioară și când produsele sau serviciile pentru care marca a fost cerută sau a fost înregistrată sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată;

(b) atunci când, din cauza identității sau a similitudinii sale cu marca anterioară și din cauza identității sau a similitudinii produselor sau a serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, există, din partea publicului, un risc de confuzie care include riscul de asociere cu marca anterioară.

Prin urmare, ATENȚIE atunci când vrei sa îți înregistrezi o marcă.

  • Cercetează piața și asigură-te că nu prejudiciezi un alt coleg de breaslă (adică faci ceea ce se numește cercetare de marcă).
  • Verifică ca semnul pe care-l alegi să fie eligibil pentru a deveni o marcă comercială înregistrată!
  • Nu uita că marca comercială are valoare economică și prin urmare trebuie utilizată, nu doar înregistrată pentru a-ți crea un avantaj concurențial pe piață!

După ce ai înregistrat marca, nu uita să o monitorizezi constant ca să nu te trezești că altcineva o folosește fără să aibă acest drept. Hint: avem un articol și un video foarte bun pe tema asta, aici.

Procedura de revocare/ declarare a nulității:

  • Fiecare procedură necesită formularea unei cereri distincte și suportarea unor taxe.
  • Procedurile sunt diferite sub aspectul temeiurilor și al efectelor în timp.

a) Nulitate

  • sancțiunea care intervine dacă nu sunt respectate condițiile legale de înregistrare

-produce efecte retroactive – adică se consideră că marca nu a fost niciodată înregistrată;

b) Revocare

  • sancțiunea care intervine dacă nu sunt respectate condițiile de funcționare/utilizare a mărcii
  • produce efecte pentru viitor – marca e revocată și nu mai produce efecte din momentul în care se constată cazurile de revocare

Concluzie

EUIPO vine cu o serie de sfaturi pentru deținătorii de mărci comerciale sau de creații care ar putea fi înregistrate ca atare.

  • Asigură-te că marca ta este corect înregistrată, ca să poți beneficia de protecție juridică!
  • Fii vigilent. O marcă înregistrată îi avertizează pe concurenți că tu deții un drept, dar dacă cineva îți utilizează marca (sau una similară) fără permisiune, tu ești cel care trebuie să ia măsuri pentru a-l opri. Monitorizează piața căutând în presă, în publicațiile comerciale și pe internet eventualele societăți care îți utilizează marca fără permisiune. Este posibil să existe la vânzare copii ilegale ale produselor tale sau ca unii concurenți să utilizeze mărci similare, dar nu identice, cu marca ta UE. Dacă tu nu faci aceste cercetări și nu reclami încălcarea drepturilor tale, that`s it, hoțul neprins, negustor cinstit! Sau, și mai simplu, apelezi la un specialist care, contra unei sume modice pe lună, monitorizează marca pe care o ai.
  • Asigură-te că nimeni nu încearcă să protejeze o marcă identică sau similară cu a ta. Verifică dacă în registrele de mărci există cereri de înregistrare sau înregistrări ale unor mărci identice sau similare cu a ta. [EUIPO pune la dispoziție un instrument de căutare în acest sens, precum și un sistem în care utilizatorii pot verifica cererile noi de înregistrare a mărcilor depuse la EUIPO].
  • Folosește toate instrumentele pe care le ai la dispoziție pentru a-ți proteja marca: IP Enforcement Portal – bază de date menită să ajute autoritățile de aplicare a legii să identifice produsele contrafăcute.

Prea multă informație și proceduri și nu te descurci?

EUIPO pune la dispoziție și o serie de ghiduri pentru tine, despre cum să îți înregistrezi și să îți protejezi marca! E nevoie de un minim efort din partea ta să îndeplinești formalitățile necesare, care, în fond și la urma urmei, îți creează beneficii doar ție!


Dar și mai simplu: suntem aici pentru tine! Înregistrăm orice fel de marcă la nivel național și european, le monitorizăm și le ținem în siguranță ca tu să-ți crești brandul și afacerea. Scrie-ne și hai să stăm de vorbă!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *