Forța majoră în contracte: ce înseamnă și cum te impactează „război pe teritoriu” și „război la graniță”
13 minute • Ana Marițiu • 27 februarie 2022
Războaiele sunt cunoscute a avea consecințe dintre cele mai drastice asupra vieții sociale, economice si politice a celor implicați. Aceste conflicte militare afectează într-o mare măsură și relațiile contractuale ale căror părți se găsesc în imposibilitatea de a-și executa obligațiile din cauza evenimentului de forță majoră.
Forța majoră este reglementată în legislația românească în Noul Cod Civil în capitolul destinat răspunderii contractuale din cartea a V-a, „Despre obligații”, și în Codul Muncii, având, deci, consecințe și asupra raporturilor individuale de muncă.
Ce este forța majoră?🧐
Articolul 1351 alin. (2) din Codul civil definește forța majoră ca fiind „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Astfel de cazuri sunt reprezentate, printre altele, de catastrofele naturale, pandemia de COVID-19 și de război.
În ce măsură afectează războiul relațiile contractuale?
Războiul este un eveniment care se poate încadra în categoria cazurilor de forță majoră: este dincolo de controlul rezonabil al părților, invincibil și, foarte important, izbucnirea lui nu poate fi avută în vedere la momentul încheierii contractului. În cazul izbucnirii unui război pe teritoriul unui stat este foarte probabil ca locuitorii să nu-și poată îndeplini obligațiile pe care și le-au asumat prin contractele încheiate anterior începerii conflictului militar. De asemenea, și războaiele de graniță pot avea un impact puternic asupra raporturilor contractuale, în cazul în care imposibilitatea desfășurării acestora conform înțelegerii originale e determinată de contextul creat de conflictul militar.
În determinarea impactului pe care războiul (fie că este pe teritoriu, fie ca este la graniță), îl are asupra contractelor este esențial să se țină cont de faptul că acesta poate constitui un eveniment de forță majoră. Astfel, în cazul relațiilor contractuale, „dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul e cauzat de forță majoră” [art. 1351 alin (1) C. Civ.].
Cum pot beneficia de exonerarea de răspundere contractuală în contextul războiului?
Pentru ca părțile să se poată prevala de înlăturarea răspunderii contractuale din cauza izbucnirii unui război, o serie de aspecte esențiale trebuie avute în vedere.
Stipularea unei clauze de forță majoră
Contractul ar trebui să conțină o clauză care să prevadă că obligațiile asumate de către părți sunt înlăturate în cazul producerii unui astfel de eveniment. Părțile trebuie să exprime ceea ce înțeleg prin „forță majoră”, ținând cont de faptul că definițiile standard ale „evenimentului de forță majoră” trebuie folosite cu prudență și evaluate în funcție de anumiți factori, precum natura, obiectul și locul de executare a contractului. Evident, pentru ca exonerarea răspunderii contractuale să aibă loc în cazul unui război, e necesar ca acesta să se poată încadra în definiția forței majore, așa cum aceasta a fost formulata de către părți.
Spre exemplu, într-un contract-cadru de închiriere a bunurilor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, forța majoră este definită ca fiind „un eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează greșelii sau vinii acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale etc.”
În anul 2020, pe fondul pandemiei COVID-19, Camera de Comerț și Industrie de la Paris a actualizat definiția forței majore. Aici vedem în mod clar că unul din elementele forței majore îl reprezintă ”războiul, indiferent că este sau nu declarat”.
În lipsa unei clauze de forță majoră din contracte, va trebui să se recurgă la dreptul comun, respectiv dispozițiile din Codul Civil și ale Codului Muncii, despre care vom vorbi mai jos.
Relația de cauzalitate dintre izbucnirea războiului și neîndeplinirea obligațiilor contractuale
Conflictul militar trebuie să fie motivul determinant pentru imposibilitatea părților de a-și îndeplini obligațiile asumate prin contract. Acesta este un alt aspect esențial pentru a stabili dacă părțile pot beneficia de înlăturarea răspunderii contractuale în contextul unui război.
Cu alte cuvinte, părțile nu se pot prevala de clauza de forță majoră cu ocazia desfășurării unui război pe teritoriul statului unde locuiesc sau la granița acestuia dacă motivul pentru care acestea se află în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile nu este conflictul militar. În cazul în care părțile nu-și pot îndeplini obligațiile din motive care le sunt imputabile (spre exemplu, starea de insolvabilitate), acestea nu pot folosi, în mod abuziv, războiul ca eveniment de forță majoră drept pretext pentru a se dezice de la ceea ce și-au asumat prin contract.😉
Imprevizibilitatea războiului
Așa cum consacră și articolul 1351 din Noul Cod Civil, pentru ca un eveniment să poată fi calificat drept „forță majoră”, e necesar ca acesta să fie neprevăzut.
Așadar, în cazul în care, la momentul încheierii contractului, existau motive serioase de a crede că un război e pe cale să înceapă, e foarte posibil ca părțile să nu poată invoca existența unei clauze de forță majoră în contractul lor astfel încât să le fie înlăturată răspunderea contractuală.
Necesitatea de a informa cealaltă parte cu privire la producerea evenimentului de forță majoră
Este comun să se includă dispoziții care să impună părților să depună eforturi rezonabile pentru a notifica cealaltă parte atunci când are loc un eveniment invincibil și absolut imprevizibil, pentru a le ține la curent și pentru a reduce la minimum efectele unui eveniment de forță majoră.
De asemenea, nu sunt de neglijat situațiile în care scutirea prevăzută de clauză este condiționată de luarea anumitor măsuri, de exemplu notificarea sau comunicarea; în caz contrar, partea afectata nu poate beneficia de înlăturarea răspunderii contractuale.
Totodată, este important ca partea afectată să facă demersurile necesare în fața autorităților competente pentru a i se elibera o dovadă prin care se atestă situația de forță majoră, proces care urmează a fi detaliat mai jos.👇
Există metode pentru a preveni daunele provocate de un eventual eveniment de forță majoră?
Da!
Pentru a reduce, totuși, la minimum prejudiciile cauzate de război ca eveniment de forță majoră, pe lângă clauzele contractuale, soluția ideală pentru părți ar fi elaborarea unui plan de continuitate a afacerii și redresare în caz de dezastru. Chiar și în cazul în care o parte este protejată din punct de vedere financiar în mod adecvat (prin contract și prin asigurare), reputația sa poate suferi prejudicii grave dacă nu sunt puse în aplicare planuri adecvate.
De regulă, dispozițiile privind continuitatea afacerii obligă o parte să furnizeze servicii de continuitate a activității pentru a asigura prestarea continuă a unui serviciu (la același nivel sau la un nivel redus) în caz de dezastru. Dispozițiile privind continuitatea activității și forța majoră sunt adesea redactate drept clauze separate, dar ar trebui să fie considerate împreună și redactate cu atenție pentru a evita conflictele.
Ce se întâmpla dacă nu există o clauză de forță majoră în contract?
În cazul în care părțile nu includ o clauză de forță majoră în contract, e necesar să se recurgă la dispozițiile de drept comun aplicabile în materie: Codul Civil și Codul Muncii.
Așa cum am amintit și mai sus, în alineatul 2 al articolului 1351 din Codul Civil, forța majoră este definită ca fiind ”orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Cu privire la efectele pe care un caz de forță majoră le poate avea asupra unui contract, alineatul 1 al aceluiași articol dispune că ”dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul (n.r. printr-o clauză contractuală), răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră (…)”.
În Codul Muncii, sfera evenimentelor de forță majoră este conturată indirect. Aceasta cuprinde „război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundații, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte și, în general, în toate circumstanțele care pun în pericol viața sau condițiile normale de existență ale ansamblului populației ori ale unei parți a acesteia” [art. 4 alin (3) lit d) C. Muncii].
Mai mult, Codul Muncii prevede suspendarea de drept a contractelor individuale de muncă în cazul intervenției forței majore [art. 50 lit. f)]. Așadar, suspendarea intervine independent de voința părților contractante, daca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1351 alin. (2) C. Civ. astfel încât războiul să poată fi clasificat drept eveniment de forță majoră.
Într-o decizie din 2021, Curtea de Apel din Alba Iulia a statuat că, pentru ca angajatorul să dispună suspendarea de drept a contractului individual de muncă, e necesar să se analizeze impactul evenimentului de forță majoră asupra salariaților: acesta trebuie să fie unul ”direct și covârșitor”. Așadar, angajatorul nu poate dispune în mod abuziv suspendarea contractului individual de muncă în temeiul intervenției unui caz de forță majoră, ci doar dacă acest eveniment are consecințe directe asupra imposibilității angajaților de a-și desfășura activitatea.
(Curtea de Apel Alba Iulia, Secția I civilă, Hotărârea nr. 1973/2021)
Poate fi războiul din Ucraina invocat drept forță majoră?
Da și nu.
Curțile competente sunt destul de stricte în a aprecia și a da ok-ul dacă un fenomen este sau nu un eveniment de forță majoră.
Interesant este ceea ce a afirmat Joseph M. Perillo în 1997 (Force Majeure and Hardship Under the UNIDROIT Principles of International Commercial Contracts, pag. 16-17, articol disponibil aici):
Oricine a citit un pic de istorie sau care a trăit în trei sau mai multe decenii ale secolului XX poate prevedea, într-o manieră generală, posibilitatea războiului, a revoluţiei, a embargo-ului, a ciumei, a terorismului, a hiperinflaţiei şi a recesiunii economice, printre alte orori care au afectat rasa umană. Dacă citim literatură ştiinţifico-fantastică, aflăm despre posibilitatea unor noi terori care încă nu ne-au afectat, dar care nu sunt pură fantezie.
Prin urmare, imprevizibilitatea în cazul forței majore se duce dincolo de o pură definiție a contextului de forță majoră.
Lucrurile nu sunt deloc așa simple precum am crede la prima vedere. Sigur, este un război. Dar e oare imprevizibil? Tensiunile existente între Rusia și Ucraina nu au izbucnit peste noapte, ci au fost semnale destul de intense că un asemenea conflict este foarte probabil în viitorul apropiat (sau depărtat). Însă certitudinea lui era destul de previzibilă.
Anumite evenimente și activități vor fi afectate de aceste acțiuni, iar altele nu vor fi afectate în aceeași măsură (sau chiar deloc). În asemenea condiții, va trebuie să existe o analiză de la caz la caz pentru fiecare situație în parte.
Forța majoră se activează automat?
Nu doar că nu se activează automat, dar ea trebuie dovedită de către partea care o invocă în context comercial, de cele mai multe ori prin intermediul unei camere de comerț.
Spre exemplu, la Camera de Comerț și Industrie eliberarea unui certificat de forță majoră costă 500 euro + TVA și găsești documentele necesare aici. Nu înseamnă că dacă ai depus documentele vei primi automat și certificatul, ci va trebui, așa cum am spus anterior, evaluat.
Mai există posibilitatea ca statul respectiv, ca întreg, să declare un eveniment drept eveniment de forță majoră – însă ar trebui să ne aducem aminte că inclusiv în perioada pandemiei, până în momentul în care ne-am lămurit cum stau lucrurile cu certificatele de urgență a durat aproape jumătate de an.
Și chiar și în această situație, certificatul privind situația de urgență nu a fost același lucru cu certificatul privind forța majoră.
Cu ce rămânem de aici?
Fie că este vorba despre o întârziere a mărfurilor în curs de fabricare, planuri de călătorie întrerupte sau semnarea unui contract care va întârzia considerabil, consecințele impunerii de sancțiuni comerciale ar putea fi considerabile.
Mai jos sunt câteva puncte cheie de luat în considerare, acum și în următoarele săptămâni, în legătură cu impunerea de sancțiuni comerciale, forța majoră și afacerea ta:
- Verifică contractele pe care le consideri că ar putea fi afectate de impunerea de sancțiuni comerciale, astfel încât să poți indica cu ușurință drepturile și obligațiile din contract, dacă este necesar:
- Există o clauză de forță majoră în contract?
- Dacă da, s-ar încadra impunerea de sancțiuni comerciale în definiția unui eveniment de forță majoră?
- Există obligația de a anunța dacă apare un eveniment de forță majoră?
- Există obligația de a proba un eveniment de forță majoră printr-un document oficial?
- Care sunt remediile care se aplică dacă suntem într-un caz de forță majoră?
- Există o perioadă maximă în care obligațiile părților sunt suspendate? Se aplică acest lucru obligațiilor ambelor părți sau numai părții ale cărei acțiuni conform contractului sunt afectate de sancțiunile comerciale?
- Există dreptul de a notifica rezilierea contractului dacă evenimentul de forță majoră continuă pentru o anumită perioadă? Este acesta un drept pentru ambele părți sau numai pentru partea care nu mai beneficiază de prestația contrapărții sale în temeiul contractului?
- Verifică dacă există în contracte anumite clauze care prevăd penalități pentru neîndeplinirea obligațiilor la timp, inclusiv penalități de întârziere.
- Verifică dacă nu exista un plan de continuare a afacerii și cum se aplică el.
- Dacă primești o notificare de la cealaltă parte prin care aceasta încearcă să se bazeze pe forța majoră sau, dacă vrei să transmiți o astfel de notificare, ar trebui să iei în considerare măsurile pe care le poți lua pentru a-ți atenua pierderea.
- Dacă ajungeți la un consens că sunteți în situația unei forțe majore și sunteți de acord să încetați contractul înainte de termen, vezi care sunt planurile de back-up.
Pe scurt, primul pas pe care trebuie să îl faci în acest context este să iei la mână contractele și să verifici în mod clar dacă și cum pot fi invocate clauzele de forță majoră. Însă chiar și în prezența unor asemenea clauze, este posibil ca acest conflict între Rusia și Ucraina să nu între în categoria evenimentelor de forță majoră, pentru motivele invocate anterior. Dacă ai nevoie de asistență de specialitate, contactează-ne pe contact@avocatoo.ro
Poză de Andrea Piacquadio pe Pexels
