jocuri de noroc avocatoo

Jocurile de noroc – să înțelegem ce-i cu ele

20 minute • Amalia Serea și Diana Pop • 14 septembrie 2022


Jocurile de noroc au devenit o problemă alarmantă în România. Gândește-te ce vezi pe sutele de panouri publicitare atunci când te plimbi pe stradă. Ai ghicit: din ce în ce mai multe vedete în vogă care fac reclamă la cazinouri, de cele mai multe ori online, și te invită să vezi și tu despre ce e vorba. Cel puțin 5 din 7 reclame stradale, online (sau chiar la TV, din nefericire) sunt despre cazinouri, despre faptul că cineva te va ajuta să câștigi foarte mulți bani și să te și distrezi, chipurile, în același timp. 

Ba mai mult: știi ce s-a deschis în locul vechii alimentare de la colțul blocului care a fost desființată acum câteva luni? Exact – cazinou pe combinație cu pariuri sportive. Dacă ni se permite o glumă, nu ști ce sunt mai multe: spațiile cu pariuri sportive sau Mega Image-uri. Până la urmă, sună o idee foarte bună, rapidă și ușoară să faci bani mulți, fără să îți bați capul. Există atâtâ abundență din acest punct de vedere pentru că regăsim și o cerere fascinant de mare în România, iar oferta trebuie să fie pe măsură. Nu degeaba Las Vegasul este o atracție turistică extraordinar de flamboaiantă și mega glamourized în media/entertainment timp de multe decenii, iar jocurile de noroc au o istorie foarte interesantă.

Scurt istoric

📜 Totul a început prin anul 2000 î. Hr. (da, ai citit bine), undeva prin China Antică. Chinezii le aveau cu loteria încă din acele timpuri și se zvonește că însuși Marele Zid Chinezesc ar fi fost finanțat pe bilete de loto. Până și universități de top, cum ar fi Harvard și Yale, au fost finanțate prin loterie civică – deci, noroc sau nu? Rămâne de discutat. Ideea e că: de la zarurile de joc ale grecilor, cărțile de joc, faimoasele Baccarat și Blackjack, până la ruletă și poker, jocurile de noroc au fost și vor fi (poate întotdeauna) o plăcere vinovată a multor oameni, plăcere care, de cele mai multe ori, îi determină să iasă pe minus. Și, din păcate, nu vorbim doar despre bani.

Reclamele la pariuri și jocuri de noroc – etice sau nu?

🎰 Ca în orice problemă care merită discutată, din păcate răspunsul nu este un “da” sau “nu” solid. Evident, veșnicul răspuns al juriștilor: depinde. 

Tot mai multe reclame, precum cea de mai sus, te atrag prin evidențierea unor bărbați cool și unor femei senzuale (de parcă vei câștiga automat aceste atuuri dacă pariezi) și, de regulă, sloganuri semi-agresive. Practic, ideea este simplă: joacă, joacă, joacă! Este moral să te determine să faci acest lucru? Teoretic, nu. Ar intra mai degrabă într-un fel de practică abuzivă pentru atragerea clienților. Problema se ridică în cazul interpretării acestei practici abuzive. 

🧐 În Legea 363/2007 privind privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, avem un element cheie în partea definițiilor, și anume deformarea substanțială a comportamentului economic al consumatorilor, element definit precum folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.

💡Ca să exemplificăm lucrurile, cazinoul, casa de pariuri sau orice altă entitate care oferă servicii referitoare la jocurile de noroc este comerciantul. Omul care ia decizia de tranzacționare (sic! v. Legea 363/2007), adică merge să exploateze cazinoul, se numește consumator. De ce? Pentru că beneficiază de un produs, așa cum este definit în legea de mai sus: orice bun sau serviciu, inclusiv bunuri imobile, servicii digitale şi conţinut digital, precum şi drepturi şi obligaţii. Jocurile de noroc sunt un serviciu oferit de comerciant, prin urmare intră sub incidența prezentei legi. 

🤔 Prin celebra zicală nu e moral, dar e legal, totul se rezumă la interpretare. Deoarece reclamele la jocurile de noroc sunt, aparent, subtile, nu putem spune cu vehemență că se încadrează în domeniul practicilor abuzive. Asta înseamnă că nicio reclamă nu îți pune pistolul la cap pentru a te face să intri în cazino. Însă este adevărat că acestea te seduc și contribuie la dependența cu care se confruntă mii de români la ora actuală. Așa că legea nu le poate atinge.

Până la urmă, este o artă, atât să ”asamblezi” un cazino off-line (ai extrem de multe studii de caz și tehnici de cum să așezi și să creezi mediul ambiental încât oamenii să cheltuie cât mai mult), cât și unul online, unde, dacă vorbim cumva și de jocuri mai noi (pe lângă clasicele BlackJack, poker și ruletă), vorbim de o adevărat psihologie umană, cu precădere psihologia persuasiunii. 

Dar îți voi spune că nu doar aici se întâmplă acest lucru – inclusiv supermarketul în care intri în fiecare zi aproape să-ți faci cumpărăturile are la bază studii psihologice de comportament care să te facă să … cumperi mai mult. În cazul nostru, să joci cât mai mult.

Cum influențează reclamele comportamentul consumatorului în mod direct?

Mai jos am atașat un grafic din Google Search Trends, care cuprinde căutările pentru termenii “pariuri” și “pariuri sportive”, din perioada stării de urgență, a anului 2020. Iar asta putem spune că se datorează faptului că jocurile de noroc, la fel ca și alcoolul sau tutunul vând escapism (sunt surprinsă că acest cuvânt există și în limba română) și cauzează dependență.

Până să trecem mai jos, Loteria Română a scos ceva numit ”Joc Responsabil”, despre care vom vorbi mai încolo. Numai că nu se referă la nimic din ce ar putea ajuta să nu ”devii” dependent sau să „tratezi dependența”.

Sursă: Google Trends

🚧 În acest context, de ce reclamele la jocuri de noroc sau pariuri electronice nu au avertismente asupra efectelor negative sau, și dacă le au, sunt de 3×3 pixeli undeva într-un colț (adică neglijabile, avertismente puse doar pentru a evita amenda)? Asta pentru că nu promovează o substanță ilegală sau care ar putea provoca dependență, domeniu în care avem legislație pusă la punct.

Bine, bine, adică nu pot exista reclame la jocuri de noroc din perspectiva asta?

Aici vine partea complexă, reclamele la jocuri de noroc pot fi etice dacă sunt făcute cu morală și empatie în minte. Iată câteva puncte de care ar trebui să se țină cont:

  • ⚠️ Dacă ceea ce se vinde are pericole, ar trebui să te avertizeze. Dacă dezactivez ESP-ul la mașina mea pe bord, nu îmi va apărea un mesaj de tipul “Bravo, frate, hai să ne rostogolim prin giratoriu!”, ci mai degrabă unul care mă avertizează că pot fi expus unor pericole.
  • 🔞 Ar trebui să definească mai bine demografica. Demografica nu are nevoie de o definire mai bună pentru a ajunge la cei care convertesc mai bine, ci are nevoie pentru ca nu cumva să ajungă “din greșeală” și la minori. Este de ajuns semnul 18+ pus într-un colț al unei reclame să împiedice un minor din a intra într-o casă de pariuri? Nu! În mediul online deja vorbim de un ”no man’s land”, pentru că oricine se poate ascunde în spatele unei adrese de IP. 
  • 💸 Poate ar trebui să o lase mai ușor cu retargetingul. Dacă omul se lasă de un viciu, pretty please, nu încerca cu disperare să îl aduci înapoi cu 10 vouchere cadou pe zi. De-aia avem mesaje de avertizare și poze macabre pe toate pachetele de țigări. Practic, retargetingul te ”vânează ca să vii înapoi” pe toate platformele de socializare (ai intrat pe un site și apoi primești reclame pe Instagram, Facebook, YouTube etc.)

Care e legislația, mai exact?

Sursă: bestonlinecasino

🏢 Am putea spune că totul a început în 2013, odată cu înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Acest organ specializat aflat în subordinea Guvernului României a fost fondat pentru a monitoriza și controla un domeniu care devenise foarte activ, și pentru care legislația era neclară. Subliniem câteva direcții generale ale ONJN în sectorul jocurilor de noroc:

  • Diminuează și combate evaziunea fiscală;
  • Protejează categoriile vulnerabile și previne dependența de jocuri de noroc (vom discuta despre asta mai târziu);
  • Reglementează transparent prin instrumente tehnice și juridice.

🛑 La finalul anului 2014 a început să se interzică parierea online la casele de pariuri care nu erau licențiate de către ONJN, și chiar să se sancționeze agențiile care nu respectau noile reguli.

Pe data de 29 mai 2015, a fost introdusă Legea 124/2015. Această lege a legalizat fiecare domeniu al pariurilor online, stabilind regulile pe care trebuie să le respecte nu doar casele de pariuri și jucătorii, ci și operatorii de activități conexe, de exemplu: servicii de găzduire pentru domeniul jocurilor de noroc, procesatori de plăți, producători de software, afiliați, certificatori ș.a.m.d. După câteva licențe provizorii, majoritatea caselor de pariuri și operatorilor serioși au trecut la licențe pe 10 ani (perioada standard de emitere), începând cu anul 2016.

😲 Iar în domeniul fiscal, lucrurile nu stau deloc roz. Recent s-a schimbat legislația în materie (pe 1 august) care prevede noi taxe și impozite pe veniturile realizate din jocurile de noroc. Afișăm mai jos conținutul art. 110 alin. (2) din Codul fiscal

a) 3% până la 10.000 lei inclusiv;

b) 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei;

c) 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei.

Concluziile le poți trage și singur, însă noi suntem de părere că este o pseudoîncercare a statului de a limita numărul de jucători. Fiind reprezentate de un procent gigantic față de vechile reglementări legislative, ar putea determina anumiți jucători în a se lăsa pe motiv că vor rămâne cu mult mai puțini bani în mână față de ce li s-ar cuveni.

Legislația europeană

🇪🇺 La nivel european, lucrurile nu stau foarte clar. Uniunea Europeană nu a oferit un set de norme concise cu privire la reglementarea, prevenirea și poate chiar combaterea jocurilor de noroc și s-a limitat la a le încadra sub incidența normelor pentru prestarea serviciilor. Cel puțin așa se menționează în Carta verde privind jocurile de noroc online în piața internă: serviciile de jocuri de noroc intră sub incidența articolului 56 din TFUE și sunt reglementate, prin urmare, de normele privind prestarea serviciilor (fapt confirmat în cazurile Schindler și Gambelli). Adică toată activitatea unui prestator de servicii de pariuri va intra sub incidența legilor privind oferirea acestora la modul cel mai general? Nu neapărat: articolul 56 se referă la faptul că oricărui prestator de servicii i se oferă libertate de a funcționa în oricare stat al Uniunii Europene – adică sunt servicii transfrontaliere. Acest lucru se vede cel mai bine la cazinourile și loteriile online, unde milioane de oameni din toată Europa (și nu numai) se înscriu. Că tot veni vorba, hai să observăm: UE s-a axat foarte mult pe crearea unui cadru legislativ în mediul online al gamblingului.🤷 Carta verde ne amintește de faptul că Uniunea Europeană nu oferă o reglementare sectorială a serviciilor de jocuri de noroc. Practic, avem doar câteva acte normative (directive, regulamente) și decizii ale Curții Europene de Justiție care se referă strict la acest lucru. Însă în Cauza C 16/16 P privind protecția consumatorilor și a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online, despre care poți citi pe larg aici, CJUE a statuat clar faptul că recomandările Comisiei Europene (2014/478/EC) nu au forță obligatorie și nu sunt menite să armonizeze legislația din statele europene cu privire la jocurile de noroc, în general. Se amintește faptul că statele membre sunt cele competente în a-și reglementa această activitate. Deși s-au identificat niște obiective comune ale statelor membre privind reglementarea serviciilor de jocuri de noroc online prin Carta verde, cum ar fi avertizările clare privind riscul jocurilor și dezvoltarea dependenței, comunicările excesive interzise minorilor ș.a.m.d., UE și-a luat puțin mâna de la butoane și a dat o semi-libertate statelor membre de a profita, am putea spune, de pe urma puterii decizionale proprii. 

Legislația altor state

Deoarece Uniunea Europeană a oferit libertate de decizie statelor membre, legislația în acest domeniu sectorial este destul de variată. Este foarte interesant să luăm câteva exemple pentru a face o comparație cu legislația noastră:

  • 😮 În Australia se află 20% din aparatele de păcănele din întreaga lume. Așadar, australienii preferă să joace offline. Cu toate astea, legislația este destul de slabă și, practic, nimeni nu te ajută dacă întâmpini vreo problemă;
  • 🙃 În Franța îți este interzis să joci la cazinouri online, însă poți plasa pariuri sportive, conform Autorității Reglementării de Jocuri Online. Asta înseamnă că operatorii au dreptul să deschidă sucursale numai și numai fizic;
  • 😵‍💫 În Germania, legislația este foarte instabilă, schimbându-se odată la câteva luni. De aceea, utilizatorii nu beneficiază de o siguranță sporită;
  • 👍 În Austria se face distincție între gamblingul obișnuit și cel de distracție. Asta înseamnă că nu poți paria sume mai mari de 0,50 EUR dacă mergi seara într-un bar și ai avut prea mult de băut. În schimb, gamblingul obișnuit, unde mizele sunt mult mai mari, se întâmplă în cazinourile acreditate și nu foarte multă lume are acces acolo;
  • 🙅 Și piesa de rezistență: Elveția, unde jocurile de noroc online sunt complet interzise și nu există nicio legislație care să le reglementeze. Desigur, asta nu împiedică anumiți împătimiți să folosească VPN-ul. 

Ce înseamnă joc responsabil?

Intrăm în pâine cu treburile serioase, despre care nu prea vorbește nimeni.

Aici este o discuție care deja excede aria juridică, însă este crucială de avut în vedere, deoarece nu avem un cadru legislativ concret care să introducă prevenirea și combaterea dependenței de jocurile de noroc, ci doar o serie de norme care reglementează acest domeniu din punct de vedere birocratic. 

În teorie, lucrurile stau foarte simplu: există o asociație care se numește fix așa, Joc responsabil, iar oamenii de acolo oferă consiliere psihologică 24/7 pentru problemele dependenților de jocuri de noroc, dar vom vorbi despre asta mai târziu. Ce e important de reținut aici este că jocul responsabil se bazează pe conștiință: 

  • Să realizezi că nu poți face o carieră din gambling;
  • Să fii conștient de suma pe care o pariezi și să te oprești în momentul în care ți-ai depășit limita de pierderi;
  • Să determini o limită de cheltuială pe o anumită perioadă de timp;
  • Niciodată să nu joci sub influența unor substanțe sau emoții.

Poți să te pui pe o listă?

În anumite state, atunci când vrei să nu mai poți paria sau juca la cazinouri online / offline, ai posibilitatea de a te trece pe o listă oficială. Spre exemplu, Problem Gambling List se referă la o listă oficială unde te poți înscrie voluntar și practic să nu te primească în vreun cazino. 

În Marea Britanie, există ”GamStop” – o listă în care iarăși te înscrii în mod voluntar, care funcționează atât pentru spațiile fizice, cât și pentru spațiile virtuale (internet, online). Ai multe detalii despre cum funcționează aceste liste în mod oficial, de la Guvern

Odată ce te-ai înscris pe lista de autoexcludere, compania de jocuri de noroc trebuie să îți închidă contul și să îți returneze orice bani din contul tău. De asemenea, trebuie să îți elimine numele și detaliile din orice baze de date pe care le folosește. Poți citi mai multe despre cum funcționează asemenea autoexcluderi aici.

Din păcate, în România nu ai metode obligatorii de acest gen, precum ai în alte state, prin care să poți cere cuiva să nu te mai lase să intri pe internet sau în cazinouri. Dar majoritatea site-urilor mari din România de gambling au o secțiune de joc responsabil pe care o vom detalia mai jos. 

Cum poți să te oprești? Ce metode ai la dispoziție?

Revenind la platforma Joc responsabil, pe care am amintit-o mai sus, aceasta este printre putinele metode relativ oficiale care să te ajute să scapi de adicția gamblingului. Așa cum spuneam, nu există vreo legislație recunoscută, vreun act normativ sau vreo inițiativă de politică publică prin care să se încerce combaterea, dar mai ales prevenirea instalării dependenței de jocurile de noroc. 

Singura metodă prin care statul s-ar putea amesteca în această problemă socială ar fi reclamele. Spre exemplu, în Republica Moldova, este interzisă publicitatea la orice tip de joc de noroc. S-a motivat această decizie din prisma faptului că se profită de pe urma vulnerabilității și sărăciei oamenilor, mai ales a celor din mediile defavorizate. În România, autoritățile au dat dovadă de o incapacitate în a stopa reclamele agresive de pe toate gardurile, atât în offline, cât și în online (îl mai ții minte pe Vlăduț din reclamele de pe YouTube?). Am avut și în România o astfel de inițiativă, însă, din păcate, mai durează până va ajunge în forma unui act normativ cu forță obligatorie.

Într-un reportaj realizat de PressOne, s-a evidențiat faptul că mulți jucători sunt inconștienți în momentul în care intră în cazino. Psihoterapeutul Viorel Roman, de la clinica ALIAT, explică următoarele în reportaj: „Dependenții de jocuri de noroc și pariuri nu se văd cu ochiul liber. Toți avem pe spectrul adicției ceva și cu toate astea avem vieți. La ei nu e ceva care să-ți sară în ochi, atunci când vezi un om pe stradă. Dependența e stigmatizată și se ascund. Nu le e ușor să vorbească, iar când încep să spună familiei deja datoriile s-au acumulat și sunt foarte mari”.

Este absolut firesc să cauți ajutor în momentul în care ți-ai dat seama de faptul că ai o problemă. Un prim pas ar fi terapia, spre exemplu, la o clinică specializată pe formele de adicție, cum e cea menționată mai sus. Sau online, pe Gambling therapy. Și pe platforma Joc responsabil vei găsi diferite tipuri de ajutor de la oameni specializați în domeniu. 

Există și site-ul dependență.ro, care se ocupă inclusiv de jocuri de noroc și unde vei putea găsi ajutor. 

Dacă obișnuiești să joci online, poți cere închiderea contului tău ori chiar o pauză de la joc pentru a te aduna, ca în exemplul de aici. De asemenea, tot online, îți poți seta anumite limite la depuneri, pariuri și mize pentru a ști exact unde, când și cum trebuie să te oprești. Un lucru util ar fi să îți ții sumele de bani pe care obișnuiești să le joci pe Revolut, deoarece au o opțiune care te oprește să bagi la pariuri online. 

Din punct de vedere programatic, ai la îndemână mai multe aplicații pe care le poți folosi pentru ca acestea să „blocheze” accesul tău pe diferite platforme. Dar în lipsa unui sistem centralizat, este evident că totul va depinde, în final, doar de voința ta. 

🫂 Știm că este mai mult un proces autodidact și greu pentru a-l deprinde, însă așteptăm cu nerăbdare politicile publice în domeniul protecției jucătorilor.

  • Vlad Cazino are o secțiune de ”Joc Responsabil” prin care oferă mai multe tipuri de limitări, până la liste de autoexcludere. 
  • Aceeași secțiune cu aceleași recomandări o regăsim și la Unibet. Problema este că perioada maximă pentru care poți solicita să fii trecut pe lista de autoexcludere este de 6 luni de zile, ceea ce este prea puțin. 
  • Autoexcluderea pe MaxBet se poate duce până la 5 ani. Toate aceste informații, alături de alte aplicații și limitări pe care le poți implementa se regăsesc din păcate în ultimul jos al paginii. Ceea ce înseamnă că trebuie să dai scroll până la final ca să vezi acolo scris mic că există o secțiune ”Joc Responsabil”. Lucru care nu este tocmai fair față de dependenți. 

Ce sancțiuni riscă cazinourile online?

🤑 Amenzile pot fi usturătoare pentru operatorii neautorizați. Contravențiile se sancționează cu amendă de la 50.000 la 100.000 de lei, însoțite de confiscări unde e cazul.

Toate casele de pariuri pe care le vei găsi pe Pariurisport.com sunt licențiate de către ONJN. Acesta e un criteriu de bază prin care selectăm recomandările noastre.

Pe site-ul ONJN poți găsi o listă cu toate casele de pariuri ce dețin o licență valabilă (legale). 

Credeai că doar Santa🎅 ține evidența unor liste negre? Ei bine, și ONJN întocmește liste negre pentru site-urile care au fost naughty. Nu le limitează, dar măcar te ferești de alte belele pe care le-ai putea avea din cauză că nu ai ajuns pe site-uri ”safe”. 

Acolo vei găsi toate site-urile ce desfăşoară activităţi de jocuri de noroc la distanţă, fără licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare emisă de autorităţile române și documentația pe baza căreia a fost întocmite; Conform Deciziei nr.1153 din 14.06.2022.

Concluzie

Jocurile de noroc în România încă reprezintă un punct sensibil de discuție, asta pentru că a devenit o chestiune normalizată și greu de ținut sub control. Este evident că înmulțirea cazinourilor și caselor de pariuri nu ajută absolut deloc la combaterea dependenței de care suferă din ce în ce mai mulți oameni, bărbați și femei deopotrivă, însă statul nu poate face nimic în acest sens, lăsând pe umerii utilizatorilor și celor empatici să își rezolve singuri problemele. 

În timp, aceste probleme te pot afecta inclusiv în ceea ce privește obținerea unui loc de muncă, a unei linii de credit sau o (re)finanțare, precum și în aspecte personale ale vieții. 

Din cauza acestor lucruri, se pune foarte des întrebarea dacă cineva nu cumva are de profitat de pe urma acestui lucru. Însă polemicile sunt inutile în momentul în care oamenii își pierd averile, joburile și familiile din cauza unei dependențe alimentate constant.

Ce putem face este să înțelegem că această dependență este una reală și astfel să punem presiune, ca societate, pentru o reglementare mai serioasă a acestui fenomen, care să ofere un sprijin real dependenților. Cum ar fi, spre exemplu, existența unei liste de excludere care să fie la nivel național, nu pentru fiecare cazino în parte. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.