⬅ ÎNAPOI

Lecție de bază. Cum împărțim o moștenire legală?

impartire mostenire legala

Probabil că nu de puține ori te-ai întrebat cum se împarte o moștenire, de ce anumite persoane moștenesc și altele nu, ce înseamnă noțiuni precum “ascendent ordinar” sau “colateral privilegiat” (știm, la prima vedere s-ar putea ca denumirile să nu sugereze nimic, însă vei vedea că se înțeleg destul de ușor) sau care este diferența dintre o moștenire legală și una testamentară.

Iată că a venit timpul să deslușim împreună toate aceste noțiuni și să trecem printr-o serie de aplicații practice, redactorul cu degetele pe tastatură, încercând să facă informația cât mai ușor de asimilat, iar tu, focusându-te pe cele ce urmează. 

Pentru început, îți sună cunoscut noțiunea de defunct?

Este foarte posibil să îl fi auzit în diferite contexte sau, poate, acum este prima dată când dai de el; provine din latinescul defunctus, semnificand decedat, mort. În dreptul succesoral, se utilizează termenul pentru a ne referi la cel despre a cărui moștenire se discută, iar noi îl vom notă cu X cu cruciuliță în aplicațiile practice care vor urmă.

impartire mostenire legala

Dar de succesibil?

Ești moștenitori dacă ai acceptat moștenirea, ești succesibil dacă îndeplinești toate condițiile pentru a veni la moștenire, însă nu ai acceptat. Kapish?

Cu ce este diferită o moștenire legală față de una testamentară?

Discutăm despre o moștenire testamentară în momentul în care defunctul a întocmit un testament până în momentul decesului, un înscris care specifică ultima lui dorința în legătură cu bunurile pe care le-a deținut. De aici deducem că o moștenire legală există atunci când defunctul nu a lăsat în scris modul de împărțire a averii sale.

Tocmai pentru că nu a lăsat un testament, legiuitorul român a prevăzut regulile aplicabile în acest caz pentru a se împărți, în mod echitabil, moștenirea defunctului. Moștenirea legală este regulă în țară noastră (majoritatea oamenilor decedează fără a-și face testamentul, situație întâlnită des mai ales în mediul rural), excepțional discutându-se despre testamente întocmite. 

În continuare, vom încerca să conturăm o lecție de baza despre ceea ce numim moștenire legală în așa fel încât să ai o viziune practică asupra modului de împărțire a averii unui persoane, iar la o eventuală conversație despre acest subiect să știi despre ce este vorba.


Citește și Testamentul olograf. Importanta datei si a semnaturii.

Cum sunt împărțiți moștenitorii?

Pentru a-i include pe toți, îi denumim moștenitori, însă trebuie să știi că aceștia se împart în patru categorii, denumite clase de moștenitori, adăugând și soțul supraviețuitor, el nefiind categorisit într-una dintre cele patru:

  • Clasa întâi: descendenții (adică cei care descind din X: copiii, nepoții, strănepoții, strastranepotii etc., nefiind o limita anume – nu există o limită anume pentru că acolo unde nu reglementează dreptul pozitiv, legile naturii intervin)
  • Clasa a doua: ascendenții privilegiați (tatăl și mama defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, inclusiv descendenții acestora, însă doar până la gradul al IV-lea inclusiv – adică nepoții de frate și soră ai defunctului și copiii acestor nepoți)
  • Clasa a treia: ascendenții ordinari (bunici, străbunici, etc.)
  • Clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri primari, unchii/mătușile mari – frații sau surorile bunicilor defunctului)
impartire mostenire legala
Legenda schemei. Mostenitorii sunt C (copilul), S (sotul), M (mama), T (tatal), B1,B2 (bunicii), U (unchi), F (frate).

Contează gradul de rudenie mai mult decât o clasa de moștenitori?

Depinde. Gradul de rudenie înseamnă de câte nașteri a fost nevoie că să se ajungă de la o persoană la alta. În fotografia de mai jos, putem să ne dăm seama în funcție de liniile verticale trasate – defunctul și copilul sunt rude de gradul 1, însă între defunct și frate, fiind două linii (ce reprezintă două nașteri, cea a defunctului și cea a fratelui), înseamnă că ei sunt rude de gradul 2.

impartire mostenire legala

Vom afla mai târziu dacă gradul de rudenie sau clasa are prioritate în momentul împărțirii moștenirii.

Care sunt principiile de baza în funcție de care se împarte o moștenire?

Există trei principii după care trebuie să ne ghidăm atunci când dorim să vedem cine vine la moștenire:

Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali

De aceea moștenitorii sunt categorisiti în patru, există o ordine a lor, o prioritate la moștenire. Astfel, dacă există persoane care pot veni la moștenire din clasa întâi, celelalte clase vor fi ignorate, averea se va împărți direct între aceștia și soțul supraviețuitor (care nu înlătura pe nimeni, dar nici nu este înlăturat). La fel și dacă nu există vreun moștenitor în clasa întâi, însă există în clasa a doua. 

Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă

După cum anticipăm anterior, încercând să deslușim care are prioritate (clasa sau gradul de rudenie), ei bine, dacă există o clasa care va veni la moștenire să culeagă averea, iar în interiorul clasei există mai mulți moștenitori, atunci se va stabili cine are gradul cel mai apropiat față de defunct. 

Dacă avem, de pildă, un copil și un nepot, copilul va fi rudă de grad 1, iar nepotul de grad 2, ceea ce înseamnă că acesta nu va moșteni ceva, având prioritate copilul și împărțind moștenirea cu soțul supraviețuitor.

prioritate mostenire

Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire

Dacă avem două clase de moștenitori, clasa întâi și clasa a două, am stabilit deja că prioritar va fi clasa întâi.

În interiorul clasei, spre exemplu, avem trei copii, un nepot și un strănepot. Ați ghicit – în funcție de gradul de rudenie, cei trei copii vor veni la moștenire, împreună cu soțul supraviețuitor, iar copiii vor primi cote-părți egale

Ultimele două principii comportă și excepții, așa cum Dreptul v-a obișnuit, însă nu vom intră în detalii și ne vom rezumă la prezentarea regulilor în materie.

Facem exerciții?

Pe baza a ceea ce am discutat, vom încerca să rezolvăm împreună câteva exerciții pentru a te ajută să îți sedimentezi mai bine informația de astăzi. 

A. În exemplul de mai jos, observăm că avem de-a face cu două clase de moștenitori: clasa întâi (C1, C2) și clasa a două (M, T). Cine are prioritate dintre cele două? Clasa întâi, însă remarcăm că există doi descendenți. Soțul supraviețuitor vine la moștenire, primind mai întâi el o cotă-parte, apoi ceea ce rămâne se va împărți la doi, pentru fiecare copil.

prioritate clase mostenitori

B. În următorul exemplu, vedem că ne confruntăm cu: clasa a două (M, T, F) și clasa a treia (B1). Prioritate? Va avea clasa a doua, însă aici avem atât ascendenți privilegiați (părinții defunctului), cât și colaterali (fratele defunctului). Moștenirea nu se va împărți în mod egal, ci aici intervine o excepție de la principiul 3, împărțindu-se în funcție de câți ascendenți privilegiați avem (1 sau 2). Aici, deoarece avem doi ascendenți privilegiați, regulă spune că se va împărți jumătate către fiecare, adică ½ pentru M și T, ½ pentru F.

prioritate clase mostenitori

Concluzii

Sperăm că acum îți sunt mai clare anumite noțiuni și nu le vei confundă pe viitor. Dacă dorești să știi cotele părți ce revine fiecărui moștenitor sau alte informații interesante, poți citi dispozițiile legale ale Codului Civil, Cartea a IV-a, Despre moștenire și liberalități, art. 953 – art. 1163

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code