Cum să-ți oferi o vacanță în timp ce lucrezi?
10 minute • Laura Pintilie • 27 mai 2018
O scurtă analiză
Te-ai gândit vreodată că ai putea să îți oferi o vacanță în timpul muncii? În cazul în care răspunsul este negativ, te invit la o mică discuție interesantă.
Sa începem așadar cu o situație ipotetică. Întregul program pentru săptămâna viitoare este pregătit, la fel și ora de sală; ai programat până și meniul pentru luni seara. Când totul se află sub control, totul este pregătit, te simți ca și cum urmează să fii extrem de productiv, iar tot ceea ce lucrezi va da roade.
Dar ce e prea mult, strică, iar atunci viața devine mult prea ocupată.
Există posibilitatea să ratezi o masă sau să rămâi în urmă cu câteva sarcini. Atunci totul s-a dus pe râpă. În acel moment te afli tu, în fața unui zid imens, care stă în calea productivității tale. Probabil că atunci îți vei da seama că ai nevoie de o vacanță, doar meriți, nu? La urma urmei, ai muncit destul de mult! Uneori acea vacanță este necesară, în cazul în care nu dorești să te supra-soliciți, sau dorești să obții ceea ce expertul în productivitate Tim Ferriss numește o separare sănătoasă a vieții de muncă. Uneori, chiar creierul, de la sine, semnalează că ai nevoie de o pauză, ceea ce se traduce deseori într-o schimbare.
Timp de mulți ani, neuroștiința a fost precoupată de analiza modalităților de a instrui și direcționa procesele gândirii pentru o mai bună productivitate, cum ar fi tehnica vizualizării, preferată de sportivii olimpici. Un cercetător curios a ajuns să răstoarne întreaga lui viziune, purtând ochelari de protecție care au întors tot ce vedea cu susul în jos- asfel a fost capabil să fie un adevărat ciclist, pedalând timp de o săptămână.
Știința a descoperit creierul ca fiind o creatură înfricoșătoare: nu numai că își continuă creșterea până la maturitate, ci și preferă obiecte noi și strălucitoare. Oferindu-i creierului experiențe sau activități noi, vei reuși să îi dai un refresh, deoarece acestea au efecte similare meditației sau unei pauze relaxante luate în circumstanțele stresante, în care deseori te regăsești.
În cazul în care nu reușești să dai o fugă la mare la sfârșitul acestei săptămâni, continuă să citești, și vei găsi câteva moduri în care îți vei putea oferi o mică vacanță fără să fi nevoit să îți pregătești bagajul.
Modelează-ți motivația și productivitatea
Dacă rutina te ajută de cele mai multe ori, de ce uneori simți că ai nevoie atât de mare de o pauză în care să te deconectezi de la tot?
Creierul are miliarde de căi neuronale pe care le folosește pentru a reuși să îndeplinească sarcini. Cu cât de bazezi mai mult pe căile existente în viața de zi cu zi, cu atât există șanse mai mari de a nu mai încerca să le explorezi pe celelalte. Așa cum o plimbare la aer curat te face să te simți alt om după o zi infernală la birou, dar fără a încerca să reflectezi în timpul acesteia, încercând să atingi noi câmpuri mentale, creierul tău nu va reuși să își întindă mușchii, atât la propriu, cât și la figurat.
Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a evolua și de a schimba întreaga viață a unui om. Ea este adaptabilă și poate fi modelată la fel ca o bucată de plastilină. În principiu, de fiecare data când înveți ceva nou, care apoi îți schimbă viziunea sau felul în care faci anumite lucruri, folosești puterea neuroplasticității.
Plasticitatea creierului te ajută așadar să asimilezi lucruri în permanență și îl transformă într-un sistem mult mai complex decât este el la origine. De exemplu, în cazul în care vederea devine afectată, plasticitatea creierului este ceea ce ajută celelalte simțuri să devină mai ascuțite și să compenseze astfel acea pierdere a capacității de vedere. Poți folosi acest truc și în scopul de a ajuta creierul să se dezvolte și să se revigoreze atunci când treci printr-o perioadă încărcată.
Pentru a oferi odihnă creierului zi de zi, răsfoiește ghidul neuroplasticității și intră astfel în mood-ul de vacanță. Secretul?
Noutatea în muncă
Potrivit psihiatrului Dr. Shimi Kang, creierul va beneficia de multă odihnă atunci când experimentează ceva nou. Cu noi activități, sunete, mirosuri, îl vei putea ajuta să exploreze și să se relaxeze prin moduri inedite. În timpul în care ești preocupat în a găsi aceste moduri despre care vorbeam mai sus, creierul a început deja să se recalibreze. Închipuie-ți cum ar fi ca toate căile neuronale pe care le folosești zi de zi să fie redirecționate spre altele, pentru a degaja traficul, astfel încât următoarea dată când le vei utiliza să fie pregătite pentru o nouă zi încărcată.
Există câteva condiții care ar putea califica o activitate ca fiind potrivită, atunci când vorbim despre utilizarea plasticității creierului:
- Este această activitate destul de diferită față de cele pe care la abordezi de obicei, pentru a te determina din a ieși din zona ta de confort? De exemplu, în cazul în care lucrezi la calculator zi de zi, ai putea să începi să pictezi sau să te ocupi de prelucrarea lemnului. Toate aceste activități necesită un alt tip de creativitate, logică și fizică, alta decât tastarea sau utilizarea numerelor în gândire.
- Este noua activitate distractivă pentru tine? Toată lumea se confruntă cu un alt tip de stres, așa că această întrebare devine una foarte personală. La un nivel foarte simplu, creierul va reacționa în fața stresului nedorit în moduri negative. Astfel, orice activitate care nu creează o stare de bine, provoacă stres sau reduce nivelul de energie, nu va da creierului oportunitatea de a profita de aceasta într-un sens bun, și nici nu îi va permite sa se simtă mai relaxat în urma acesteia.
- Poți implementa această activitate în viața ta pe termen lung? Îți dorești asta cu adevărat? Autorul Michael Merzenich cerectează subiectul în cauză în cartea sa Soft-Wired: “How the New Science of Brain Plasticity Can Change Your Life?” și arată că, la început, orice schimbare este temporară. Creierul va aprecia ca acea schimbare ar trebui să devină una permanentă dacă activitatea pe care o presupune este destul de interesantă sau rezultatele sunt îndeajuns de folositoare încât să merite a fi introduse în rutină. Așa că, în cazul în care îți place să te simți ca un pictor de natură statică, ai putea lua asta în considerare pe termen lung.
Cum facem asta?
Dr. Kang susține că o activitate nouă poate fi la fel de simplă ca vizitarea unui nou loc, citirea unei cărți sau încercarea unei noi activități. Când reușești să îți faci timp pentru dezvoltarea unor noi abilități care prezintă interes pentru tine, șansele succesului sunt sporite. Corpul va elibera o cantitate însemnată de dopamină atunci când atingi obiectivele pe care mintea le-a considerat a rezona cu interesele și valorile tale de bază.
Iată câteva sfaturi care îți vor fi de folos pentru a reuși să îți menții motivația prin intermediul plasticității creierului:
- Fă o listă de verificare a ideilor sau activităților pe care ai dorit întotdeauna să le încerci. (Dacă nu-ți vine nimic în minte, întreabă-ți prietenii ce hobby-uri sau activități le plac și de ce.)
- Ia apoi măsuri pentru a-ți face timp pentru acestea, în sensul de a te deconecta de tot ce înseamnă rutina și incearcă sa începi activitatea respectivă.
- În momentul în care ai făcut acea activitate, taie-o de pe listă. Atingerea acestui gen de obiectiv stimulează eliberearea dopaminei, un hormon care te va face dornic să încerci din nou a te face fericit.
Iată cum poți crește productivitatea în urma acestui procedeu “al noutății”
Acest efect reprezintă un ciudat fenomen pshihologic, care scoate în lumină cât de pretențios poate fi creierul uman când este vorba despre toate aspectele privind revitalizarea sa. Studiile au descoperit că performanța în ceea ce privește îndeplinirea unei noi sarcini va crește semnificativ în momentul în care este introdus procesul executării acesteia o nouă tehnică. Este adevărat- poți deveni instant mult mai bun în activități pe care le faci de mult timp cu ajutorul acestei metode, deoarece creierul va deveni mult mai interesat în ceea ce are de făcut și nu va mai exista acel blocaj care stă în calea productivității.
Cazuri reale
Trucul noutății poate fi extrem de simplu. Întrocându-ne în vremea anilor 1930, în căutarea eficienței în fabrici, s-a descoperit că până și felul în care sunt amplasate ledurile de lumină determină o mai bună productivitate a angajaților. Studiile timpurilor au reflectat că aceștia au reușit prin intermediul schimburilor obiectelor de iluminat să îndeplinească sarcinile pe care le aveau de făcut într-un timp mult mai bun. Se numește și efectul Hawthorne.
Așa că, indifferent că ești sau nu în locul potrivit sau nu ai timpul pentru a lua o pauză sau pentru a învăța ceva nou, poți da creierului tău o doză de energie din simpla modificare a formei în care lucrezi.
Jurnalistul Clive Thompson folosește acest procedeu al noutății pentru a mări capacitatea de lucru și productivitate prin înlocurea aplicațiilor pe care le folosește din când în când. Natura sa temporară se prezintă a fi destul de importantă, deoarece prin schimbare continuă, acesta nu oferă timp creierul a se obișnui cu prezența elementului de obișnuință.
Simți astfel cum iei o bine-meritată pauză în timp ce lucrezi într-o diferită formă față de ceea ce obișnuiai să faci. Toate lucrurile noi însă devin obișnuintă la un moment dat, la fel cum orice unealtă pe care ai folosit-o pentru a-ți mări perspectiva devine nefolositoare în momentul în care ți-ai îndeplinit scopul. În momentul în care știi că ești pregătit să revii la rutina la care ai renunțat cu ceva timp în urmă, realizezi că ai reușit să îți oferi o mini-vacanță și în același timp ai adus o mulțime de sarcini la îndeplinire.
Așadar..?
La finalul articolului, ideea este să realizezi importanța sănătății creierului și să intenționezi să i-o oferi. Este la fel de important să ai parte de o vacanță pe bune, însă vei putea folosi acel timp pentru a învăța limba locului în care ai ajuns, în locul recuperării pe care ar trebui sa o faci în mod contrar.
Vrei mai mult? Încearcă și aici.
SURSĂ
