Revenge porn în România: ce înseamnă și cum îl combatem?
8 minute • Andra-Maria Ion • 03 martie 2021
În iunie 2020, cei de la Scena9 scriau că rețelele de revenge porn se mișcă mai rapid ca instituțiile statului. În articolul publicat, aceștia vorbeau despre reacția întârziată a autorităților la sesizările unor adolescente care au găsit imagini cu ele în ipostaze intime publicate fără consimțământul lor pe conturi de Instagram cu numele „fete cuminți”. Alte fotografii și video-uri erau distribuite pe un chat privat de Telegram, intitulat „Porn (RO) Info: Sursa nr. 1 de conținut +18 și informații despre târfe din România!”.
Fiind pandemie, o perioadă în care cu toții ne-am mutat activitatea în spațiul online, cele două rețele de socializare s-au arătat copleșite de abuzurile semnalate de utilizatori, a căror soluționare a fost tergiversată din cauza numărului insuficient de angajați disponibili. În situația de față, adolescentele, dintre care multe minore, nu aveau altă opțiune decât să aștepte închiderea conturilor de către titularii lor sau de către platformele în cauză, ca urmare a analizării sesizărilor primite prin intermediul funcției „report”. Între timp, au fost nevoite să trăiască cu ideea că părțile lor intime sunt expuse public, că pot fi vizualizate oricând de către oricine și că vor fi supuse la nenumărate jigniri și amenințări.
Ce înseamnă „revenge porn”?
Fenomenul de „revenge porn”, cunoscut și sub denumirea de „pornografie non-consensuală”, constă în distribuirea de imagini și videoclipuri private, cu tentă sexuală sau explicit sexuale, fără acordul persoanei căreia îi aparțin. Materialele pot fi realizate de către partenerul cu care persoana în cauză se află într-o relație intimă, fie cu știința și consimțământul acesteia, fie fără ca aceasta să fie conștientă de faptul că este fotografiată sau filmată. În alte cazuri, materialele pot fi realizate chiar de către victimă și trimise prin diferite mijloace electronice (în general, rețele de socializare) către partener, pornind de la premisa că acesta este de încredere și că nu le va distribui mai departe. Există și situații în care fotografiile sau video-urile surprind acte de viol sau de agresiune sexuală, publicate mai apoi în mediul virtual.
Scopul pornografiei non-consensuale este intimidarea, umilirea sau șantajarea victimei pentru ca aceasta să continue întreținerea de raporturi sexuale cu partenerul devenit agresor, să fie pedepsită în cazul în care își dorește încheierea relației (dacă cei doi se află într-o relație), să fie redusă la tăcere, să sufere de pe urma distrugerii reputației sale. Nu puține sunt încercările de obținere a unor foloase materiale (de exemplu, bani) din partea victimei.
Imaginile sunt deseori însoțite de datele personale ale victimei: nume, număr de telefon, conturi de social media, adresa de domiciliu și alte detalii care pun în pericol persoana care se confruntă cu fenomenul de revenge porn. De la un tratament discriminatoriu, cyberbullying și până la agresiune verbală sau fizică, victima își vede viața ruinată de consecințele expunerii părților sale intime în spațiul public. Implicațiile de ordin psihologic sunt grave, uneori ajungându-se la tentative de suicid ca urmare a comentariilor primite.
Care e amploarea fenomenului în România?
Pentru a arăta nivelul la care a ajuns pornografia non-consensuală în țara noastră, Scena9 a publicat inițial în aprilie 2020 un articol în care povestea, cu screenshoturi atașate, despre conturile cu „fete cuminți” de pe Instagram, pe care erau promovate story-uri, fotografii și clipuri video cu minore în ipostaze sexuale, mai mult sau mai puțin explicite, iar urmăritorii erau încurajați să le hărțuiască prin mesaje și comentarii pe profilurile proprii ale fetelor.
Unora dintre victime li se dădea tag în postările de pe conturile cu „fete cuminți”, ca lumea să poată să afle mai ușor cine sunt și cum pot ajunge mai repede la ele pentru a le jigni și a le umili. Când autorii postărilor au realizat că, dacă postările sunt publice, șansele ca ele să fie șterse în urma controlului efectuat de angajații Instagram sunt mai mari, au pus conturile pe privat, având astfel posibilitatea de a-și selecta urmăritorii. Închiderea conturilor dura în jur de câteva zile și avea loc numai în urma unui număr mare de sesizări făcute de utilizatorii platformei. Am vrut să vedem cum a evoluat situația din aprilie 2020 până în martie 2021 și se pare că astfel de conturi încă există:
O altă platformă unde fenomenul de revenge porn e răspândit este Telegram. Chatul privat descoperit în procesul de redactare a articolului de la Scena9, numit „Porn (RO) Info”, își primea membrii pe bază de invitație, totalul lor de la momentul respectiv depășind numărul de 30.000, cei mai mulți dintre ei anoninimi. Telegram, o aplicație de mesagerie criptată, oferă o largă libertate utilizatorilor, ale căror nume, numere de telefon și adrese IP sunt ascunse.
Mai jos, e un screenshot din grupul de Telegram „Porn (RO) Info”, publicat odată cu articolul despre care v-am vorbit mai sus.
Ce ne spune legea despre pornografia fără consimțământ?
Aici apare o altă problemă. Pornografia fără consimțământ nu este reglementată și incriminată în România. Există, într-adevăr, legislație de natură să protejeze dreptul la viață intimă, familială și privată, precum și dreptul la imagine, însă nimic concret despre revenge porn.
Avem, așadar, art. 26 din Constituția României, care ne spune:
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Mai departe, avem art. 73 din Codul Civil:
(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Și art. 226 din Codul Penal, care ne vorbește despre violarea vieții private prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private, fără a atinge subiectul pornografiei non-consensuale.
De aceea, deși victima poate face plângere la poliție, fapta sesizată este greu de încadrat în contextul unei infracțiuni. Organele judiciare încearcă încadrarea sa la hărțuire sau șantaj, dar în lipsa unor prevederi legislative clare atât ele, cât și victimele se confruntă cu dificultăți.
Un proiect legislativ urmărește pedepsirea pornografiei non-consensuale. În ce stadiu se află și ce prevede acesta?
În octombrie 2019, Senatul României a adoptat cu unanimitate o propunere legislativă pentru completarea art. 226 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal. Propunerea vizează incriminarea „pornografiei din răzbunare” și urmărește introducerea următoarelor alineate după alin. (5) în cadrul art. 226 din Codul Penal:
(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(7) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
(8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.
(9) Nu constituie infracțiune fapta săvârşită:
(a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
(b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare.
Proiectul de lege este înregistrat cu nr. 606/28.10.2019 la Camera Deputaților, camera decizională, cu raport depus la data de 16 februarie 2021, și urmează a fi inclus pe ordinea de zi pentru a fi votat de către deputați.
Dacă legea va fi adoptată, victimele pornografiei fără consimțământ vor avea, în sfârșit, o pârghie legală pe care să se sprijine pentru a se apăra împotriva unui fenomen care le poate prejudicia pe termen lung imaginea, demnitatea și psihicul.
Fotografie de Juan Pablo Serrano Arenas, pe Pexels
