icons8 team OLzlXZm mOw unsplash 2

Ce poți face legal când dai peste cyberstalking adică atunci când cineva te stalkărește?

22 minute • Andreea Speianu • 20 octombrie 2020


Deși este vorba despre un aspect răspândit și în peisajul online românesc, cyberstalking rămâne foarte rar discutat și cu atât mai puțin înțeles. Ca în cazul oricărui fenomen social, cauzele sale sunt diverse și efectele sale pot avea de asemenea ramificații complexe, în mai multe domenii. De aceea, în acest articol, vom aborda subiectul nu doar din perspectiva dreptului, ci, sper eu, să oferim soluții și explicații accesibile tuturor.

1. Ce este cyberstalkingul/online harassmentul?

Prin ,,stalking” înțelegem urmărirea în mod repetat a unei persoane sau a locurilor frecventate de aceasta, iar ,,cyberstalking” reprezintă aceeași activitate dar realizată în mediul online.

Pe românește, hărțuirea, așa cum este prevăzută de art. 208 din codul penal, se referă la  fapta cu caracter repetat, de a urmări, fară drept sau interes legitim, o persoana, locul de muncă sau locuința acesteia, astfel cauzându-i o stare de teamă.

În alin. 2), se arată că hărțuirea se poate realiza și prin apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță (a.k.a. și pe facebook/whatsapp/forumuri online etc.).

Practic, cyberstalking este orice fel de formă de hărțuire pe care o poți face prin mijloace electronice de comunicare la distanță.

2. Consecințe ale fenomenului de cyberstalking – de ce contează?

Victimele raportează o serie de consecințe grave ale hărțuirii online, cum ar fi creșterea frecvenței ideilor suicidale, frică, furie, depresie și stres post traumatic. Cercetările se limitează în mare măsură la cercetarea rezultatului.

Acest studiu examinează diversitatea experiențelor raportate de oameni care se definesc ca fiind cyber stalked. Analiza tematică a fost făcută pe 100 de narațiuni ale victimelor de cyberstalking, adunate prin intermediul unui sondaj online chestionar conceput pentru a surprinde răspunsuri text structurate.

Persoanele afectate au raportat și consecințe asupra sănătății lor fizice cum ar fi: creștere în greutate, dificultăți când vine vorba de somn, dureri de cap, oboseală, greață, atacuri de panică și altele asemenea.

Toate acestea sunt efecte concrete ce afectează calitatea vieții unei persoane, adăugând factori de stres atât în viața personală, cât și în cea profesională a victimelor.Încă un studiu pe aceasta temă poate fi consultat aici.

3. Ok, ok, dar *concret*, ce înseamnă hărțuirea online?

Este hărțuire dacă intru pe instagramul unui tip și mă uit prin pozele lui înainte de întâlnire, sau dacă părinții mei mă urmăresc să vadă dacă plec mai devreme de la școală?

Pe scurt, nu.

Trebuie avut în vedere, că pentru a intra sub incidența legii penale, activitatea de urmărire trebuie să îndeplinească mai multe condiții:

  1. Să se realizeze fară drept sau fară un interes legitim
  2. Să aibă caracter repetat
  3. Să producă victimei o stare de temere

În scenariul cu verificatul identității online a unei persoane (înainte de un date, verificările făcute de HR în vederea unei angajări, etc), nu este îndeplinită condiția de producere a unei stări de teama, cu atât mai mult încât avem în vedere că persoana respectivă, cel mai probabil, nici nu va afla despre această acțiune.

Cât despre a doua ipoteză, în care unul dintre părinți verifica când și cum merge copilul la scoală, acțiunea de urmărire este realizată cu un interes legitim, de a proteja dreptul copilului la educație.

Cum facem diferența între cyberstalking și cyberbullying? Exista diferențe? Sunt incriminate diferit?

Cyberbullying-ul este o practică neunitară,  fiind, de fapt,  bullying prin folosirea tehnologiilor digitale întâlnită adesea în rândul generațiilor mai tinere, aspect care poate prezenta consecințe destul de severe, dat fiind faptul că nu toți părinții sunt în pas cu ceea ce se întâmplă în lumea virtuală. Față de agresiunile din viața reală, cele din mediul online  lasă amprente digitale – înregistrări care se pot dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt agresiunii prin identificarea agresorului.

Cyberstalking-ul este definit ca stalking sau hărțuire desfășurată în lumea digitală prin intermediul rețelelor sociale, e-mailuri, chaturi, forumuri și alte canale online. Cel care te ‘’stalkarește’’ poate fi un străin sau cineva pe care îl cunoști sau l-ai cunoscut în trecut.

Spre exemplu:

  • cyberbullying este atunci când cineva îți spune că ești gras, urât, prost, face conotații sexuale asupra ta etc.
  • cyberstalking este atunci când ai o persoană care îți comentează mereu la postări și te deranjează, urmărește pe unde ești, te sună, îți dă mesaje etc. Acel prieten care vede mereu ce și cum faci și care se bagă în viața ta, deși nimeni nu îl vrea.

Pentru explicatii pe larg si exemple, puteti consultati si acest articol: Cum oprim legal Cyberbullying-ul – Blog • Avocatoo

Până la urmă, când devine cyberstalking o problemă serioasă?

Din punctul nostru de vedere, aceasta devine serioasă din momentul în care este apt să producă o stare de temere sau de disconfort accentuat victimei. Legea prevede ca fiind necesară producerea rezultatului (starea de teamă a victimei) și de asemenea impune condiția existenței unei plângeri prealabile din partea persoanei vătămate. Aceste aspecte limitează sfera de aplicare a articolului, astfel rezultând în cazuri în care fapta nu este pedepsită.

Ți-a fost vreodată teamă să pui un Story de pe unde ești sau să dai check-in pentru că e posibil să te trezești cu persoana respectivă lângă tine, așa, din senin? Sau să pui o poză cu o cafea pe care o bei pentru că cineva poate să identifice din fundal unde ești? Sau să scrii orice fel de status pentru că vei primi un mesaj. Să îți fie teamă să scoți telefonul din stand-by atunci când vezi că ai notificări, doar pentru că nu știi de la cine sunt? Ai ghicit bine.

4. Cine poate fi agresor?

Deși la prima vedere atunci când vorbim de hărțuire online ne-am lega direct de diferența de poziție socială, considerăm că de cele mai multe ori este, de fapt, o problemă legată de educație și de mediul în care agresorii au crescut.

Factorii sociali de mediu și condițiile socioeconomice, rasiale, etnice și relaționale  pot influența capacitatea unei persoane de a percepe oamenii din jur și de a face diferența dintre ceea ce este normal și anormal.

Mădălina Ţiriac, psiholog, spune despre copilul abuzat că: 

„Devine un adult care nu are încredere în sine, nu are stimă de sine, pot apărea disfuncţii sexuale, pot apărea disfuncţii la nivel alimentar. Traumele netratate ajung ca şi adult să facă din el un agresor. Îşi va agresa partenerul, dar şi copilul”. 

Un agresor poate fi o prietenă bună care începe să facă o obsesie, un partener de afaceri care vrea să controleze, un coleg de clasă care face o pasiune pentru tine dusă la extrem. Oricine.

5. Cine poate fi o victimă a fenomenului?

Pe scurt: oricine poate fi o victimă a fenomenului de cyberstalking.

Dacă cumva te gândești că ești grasă sau urâtă în opinia ta și nu o să se ia nimeni de tine, te înșeli. Dacă ai impresia că tipa aia frumoasă de pică toți colegii limbă după ea nu primește zilnic mesaje de hărțuire, te înșeli. Băiatul ăla blond din clasă e hărțuit de băieții care merg la sală și îi dau pupici pe Instagram crezând că e gay.

Studiile arată însă că victimele sunt în cea mai mare parte de sex feminin iar agresorii în cea mai mare parte de sex masculin. Asta, bineînțeles, nu înseamnă că nu există și cazuri în care rolurile sunt inversate.

În Romania,  cyberbullyingul și cyberstalkingul par a fi cel mai răspândite în rândul tinerilor, cu prezență și consecințe mai accentuate între minori, ei fiind și cea mai vulnerabilă categorie. Aceștia sunt mult mai ușor afectați din toate punctele de vedere. Un mesaj dubios de la un străin pe o rețea de socializare poate avea consecințe mult mai grave asupra stimei lor de sine și a felului în care interacționează cu lumea din jur.

Unde are loc acest fenomen de cyberstalking?

Practic, poate avea loc oriunde atât timp cât există un telefon/tabeta/laptop etc. și o conexiune la internet.

Dacă vorbim de rețelele de socializare unde se găsesc cele mai multe astfel de cazuri, trebuie doar să ne uitam la rețelele cele mai populare. Sunt zeci de articole și știri despre cazuri de pe Facebook și Instagram, însă cyberstalkingul a luat amploare și pe Tik Tok, care fiind rețeaua cea mai nouă și interesantă la momentul de față, atrage și foarte multe persoane tinere sau minore, care, așa cum am arătat mai sus, sunt mai vulnerabile într-o astfel de situație.

De asemenea, s-a constatat că hărțuirea și hârțuirea online sunt foarte prezente și în relațiile de muncă. În ceea ce ține de drept, pare să se fi acordat o protecție mult mai sporită relațiilor de muncă și persoanelor aflate în acestea. Din nefericire, în multe țări, această protecție nu se extinde și asupra relațiilor asemănătoare, cum ar fi cele de colegialitate formate în medii precum școala, ONG-uri, facultate etc.

6. Cum stăm cu legislația în domeniu?

În România, din nefericire, nu avem un cadru legal *concret* în acest sens despre cyberstalking, mai mult decat ceea ce am prezentat mai sus.

În Statele Unite,  întrebarea care se pune este: „Cyberbullying” ori „cyberstalking”?

Distincția principală este cea de vârstă; dacă sunt implicați adulți, actul este denumit de obicei cyberstalking, în timp ce în rândul copiilor este denumit de obicei cyberbullying. Cu toate acestea, această distincție este una din semantică, iar multe legi tratează agresiunea și urmărirea la fel ca aceeași problemă.

În schimb, în Polonia, cyberstalking-ul este ilegal din 2011.

Potrivit articolului 190 lit. a) din Codul Penal polonez,

  1. Oricine face o amenințare împotriva altei persoane pentru a comite o infracțiune în detrimentul persoanei respective sau în detrimentul rudelor sale și, dacă amenințarea provoacă în persoana amenințată o teamă justificată, va fi supusă unei amenzi, pedeapsă a restricționării libertății sau a pedepsei privării de libertate de până la 2 ani. 
  2. Aceeași pedeapsă se aplică celor care simulează o altă persoană, își utilizează imaginea sau alte date cu caracter personal pentru a face un prejudiciu material sau personal. 
  3. Dacă consecința faptei descrise la §1 sau 2 este o încercare de sinucidere, făptuitorul va fi supus pedepsei privării de libertate de până la 10 ani. 
  4. Urmărirea infracțiunii descrise la §1 sau 2 se face la plângerea prealabilă a victimei.

În Franța,  hărțuirea cibernetică se pedepsește prin lege, la fel ca hărțuirea clasică. Articolul 222-33-2 din Codul penal al legislației franceze prevede că „faptul de a hărțui pe alții prin acte repetate având ca obiect sau efect o degradare a condițiilor de muncă susceptibile să le aducă atingere drepturilor și demnității lor , o  modificare a  sănătății  fizice sau mentale sau compromiterea  viitorului  profesional, este pedepsit cu doi ani de închisoare și o amendă de 30.000 EUR. ”

De la amendamentul din 12 septembrie 2013, sancțiunile au devenit și mai severe atunci când este vorba despre hărțuire (inclusiv hărțuirea cibernetică) asupra oficialilor statului, precum avocați, pompieri, poliție și chiar oficiali publici. paznici jurați ai clădirilor. Și nu se oprește aici: mergem la trei ani de închisoare și o amendă de 45.000 EUR atunci când faptele sunt săvârșite asupra persoanelor vulnerabile din punct de vedere fizic sau psihologic, asupra minorilor sub vârsta de cincisprezece ani, soților sau ex. – soții, partenerii care conviețuiesc, precum și Pacsés (ie. cei care sunt într-o uniune civilă), în special atunci când agresiunea este legată de orientarea sexuală a victimei.

7. Ce spune Uniunea Europeană despre asta?

Rezolutia Parlamentului UE  privind masurile preventive de combatere a hartuirii morale si sexuale la locul de munca 11/09/2018  subliniază câteva aspecte importante care pot fi eficace în înlăturarea fenomenelor privind hărțuirea și discriminarea, astfel:

  • Este solicitat statelor membre să ia în considerare introducerea unor legi specifice privind hărțuirea în spațiile publice în care să se aibă în vedere și atitudinea terților.
  • Se susține eficacitatea campaniilor de conștientizare prin care se combat stereotipurile de gen și relațiile de putere patriarhale. Toleranța zero față de hărțuirea sexuală reprezintă unul dintre cele mai bune instrumente pentru a contribui la combaterea violenței în spațiile publice;
  • De asemenea, educația privind egalitatea de gen la toate nivelurile este un instrument fundamental pentru evitarea și eliminarea acestor forme de abuzuri, pentru schimbarea mentalităților și pentru reducerea toleranței culturale a sexismului și a hărțuirii sexuale;
  • Se subliniază necesitatea de a se introduce în școli programe educaționale și dezbateri în pe acest subiect. Totodată, statele membre  sunt invitate să încurajeze campaniile de sensibilizare în învățământul secundar și să includă problema hărțuirii cibernetice în programele educaționale ale școlilor și universităților, așadar educația adecvată în școli este una dintre cele mai bune soluții.

La 23.12.2019  prin rezoluția Parlamentului Uniunii europene s-a reamintit faptul că :

  • Furnizorii de servicii internet din statele membre au obligația de a proteja consumatorii online, ocupându-se de cazurile repetate de abuz. Specialiștii din domeniul informatic și al organismelor de control corespunzătoare, cum ar fi forțele de poliție responsabile de corespondență, să exercite un control sporit asupra site-urilor web, pentru a proteja victimele hărțuirii și ale hărțuirii sexuale.
  • Statele membre trebuie să elimine orice tendință care încurajează comportamentul violent și discreditează imaginea femeilor, încălcând demnitatea umană a acestora;
  • Se îndeamnă către armonizarea legislațiilor statelor membre și dezvoltarea definiției violenței de gen în conformitate cu definiția violenței împotriva femeilor prevăzută în Convenția de la Istanbul, astfel se asigură eficacitate și uniformitate
  • Mecanismele de monitorizare pentru aplicarea adecvată a legislației UE care interzice hărțuirea sexuală sunt esențiale, totodată trebuie promovată egalitatea de sexe.

Ai două planuri pe care poți acționa când te afli în situația asta: (a) cel penal, unde trebuie să te adresezi cu o plângere către organele de poliție și (b) cel civil, când ai suferit o pagubă și vrei să primești o despăgubire.

Plângere prealabilă

Punerea în mișcare a acțiunii penale în acest caz se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.

Altfel spus, dacă nu faci plângere penală, nu o să vină nimeni să tragă la răspundere agresorul.

Acțiune pentru repararea prejudiciului în civil

Pe lângă posibilitatea formulării unei plângeri penale la poliție sau organele de urmărire penală, trebuie să știi și că victima unui caz de hărțuire, precum și orice altă persoană ce se consideră vătămată în drepturile sale, au la îndemână un demers în vederea reparării prejudiciului moral suferit, constând într-un proces civil, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală.

Trebuie să ai în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios administrativ și fiscal, a statuat în cadrul Deciziei nr. 4546 din data de 27 noiembrie 2016, că Facebook este spațiu public.

Răspunderea civilă delictuală ar putea intervenii, de exemplu, în cazul în care prin mesajele postate pe rețeaua de facebook se aduc injurii și/sau jigniri (calomnii) unei persoane publice, astfel încât îi este încălcat dreptul la reputație sau onoare, creându-i prejudicii de imagine. În acest caz, având în vedere valorile ocrotite, persoana va fi îndreptățită să solicite instanței obligarea persoanei care a postat mesajul pe Facebook la plata unor despăgubiri cu titlu de daune morale.

Mai mult, dacă poți dovedi că din cauza hărțuirii ai renunțat la anumite activități sau obiceiuri sau chiar ai fost nevoit să schimbi locul de muncă, poți cere despăgubiri și pentru asta.

Răspunderea civilă delictuală e reglementată de art. 1349 din Codul civil, iar dreptul încălcat prin procedeele cyberbullying-ului (cel la viață privată) este reglementat de art. 71. 

Acolo unde fapta nu este infracțiune, agresorul poate fi obligat de instanță la plata de despăgubiri (daune civile).

9. Alte recomandări pentru a diminua cyberstalking

Report către platformele sociale?

Dacă cunoști persoana care te agresează, pe cam toate platformele de socializare ai opțiunea de a o bloca, astfel încât să nu mai poată vedea ceea ce faci sau postezi și nu-ți va mai putea trimite mesaje.

Din păcate, știm cu toții cât de ușor este să iți faci un cont nou, deci chiar și dacă vei bloca unul dintre conturile persoanei respective, asta nu îți garantează că nu vei mai putea fi contactat de aceasta, ceea ce ne duce la al doilea sfat al nostru.

Folosește setările de confidențialitate!

Și Facebook și Instagram oferă opțiunea unui profil privat, astfel încât doar persoanele pe care le ai la prieteni sau cărora le-ai acceptat cererea de follow să poate vedea ce postezi.

De asemenea, poți să setezi individual, pentru fiecare postare, cine poate și cine nu poate să o vadă. Evident, nici metoda asta nu este fool-proof, deci să trecem la sfatul următor!

Postează mai puțin sau măcar, mai atent!

Da, știm că vrei să vadă toată lumea ce bine te distrezi la mare, sau cu prietenii acasă la vreunul dintre voi dar e mai bine că informațiile privind locația ta să nu fie accesibile oricui și oricând. De aceea, poți omite locația din postările tale sau cel puțin poți aștepta să pui pe instagram restaurantul la care ai fost după ce pleci de acolo.

Ai grijă ce pozezi, pentru că, deși sigur ai văzut la toată lumea poze cu mașina, poate e mai sigur să nu îți poată afla oricine numărul de înmatriculare. Sfatul e valabil și în ceea ce privește pozele cu locuința ta, a prietenilor, sau cu alte locuri unde mergi frecvent.

Apropo de asta, e interesant de citit și Ești avocat? Vezi ce și cum postezi pe rețelele sociale!

Recomandări de la Kaspersky privind cyberstalking

Cei de la Kaspersky au un mic ghid despre cyberstalking, plecând de la prezumția că totul începe de la un simplu search pe Google făcut de agresor despre victimă.

Totul începe cu datele tale, așa că:

  • Fă ca postările tale să fie „numai prieteni”, astfel încât numai persoanele pe care le cunoști să le vadă.
  • Nu lăsa rețelele sociale să își publice adresa sau numărul de telefon în mod public. (S-ar putea să vrei chiar să ai o adresă de e-mail separată pentru social media)
  • Dacă ai nevoie să partajezi un număr de telefon sau alte informații private cu un prieten, fă acest lucru într-un mesaj privat – nu într-o postare publică.
  • Folosește un username sau un pseudonim neutru în funcție de gen pentru conturile tale de socializare – nu numele tău real
  • Lasă necompletate câmpurile opționale în profilurile de pe rețelele sociale, cum ar fi data ta. de naștere.
  • Acceptă numai cererile de prietenie de la persoane pe care le-ai întâlnit de fapt în persoană. Setează rețelele sociale să accepte cererile de prietenie numai de la prietenii prietenilor.
  • Dezactivează setările de geolocalizare. Poate dorești să dezactivezi GPS-ul de pe telefon.

10. Persoanele și organizațiile la care poți apela și care te pot ajuta când ai un caz de cyberstalking

În România una dintre organizațiile care a luat atitudine în aceasta privință este Organizația ‘’Salvați copiii’’, iar din nefericire La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport  al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN) pentru anul școlar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violență la nivel național.

De asemenea, la începutul anului 2020,  Ministrul Educației a constituit un grup de lucru pentru normele anti-bullying, format din 63 de membri, potrivit ordinului de ministru nr. 3019 din 10 ianuarie 2020 publicat în Monitorul Oficial.

Grupul este format din psihologi, persoane din organizații non-guvernamentale, profesori. De remarcat că din noul grup lipsește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care nu are niciun reprezentant în forul constituit de ministrul Educației, deși în activitatea sa analizează inclusiv cazuri de bullying în școală.

Grupul de lucru a fost înființat prin invitație publică, pe bază de voluntariat, pentru elaborarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor legale care interzic bullying-ul în școli (normele de aplicare a art. 7 alin. (11), art. 56 și ale pct. 6 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, prevederi introduse prin Legea 221/2019).

Centru Filia este o organizație feministă care, prin cercetare, advocacy și activism, sprijină egalitatea de șanse și de gen, emanciparea femeilor, reprezentarea intereselor femeilor și participarea lor politică, reconcilierea dintre muncă și viața privată, combaterea tuturor formelor de violență împotriva femeilor.

Concluzii

Recent am asistat cu toții la evenimentul produs în Târgu-Jiu unde o adolescentă a fost agresată de alte adolescente. Știrea a străbătut România și a ajuns dincolo de granițe.  Luptătorul american Dillon Danis a și scris pe pagina sa de Twitter despre acest incident.

.

Pedeapsa aplicată părinților agresoarelor acesteia fiind o amendă de 500 de lei. Atât agresoarele cât și victima au avut nevoie de consiliere psihologică. Problema ridicată de astfel de situații este cum prevenim apariția lor. Multe școli, deși au un psiholog, de cele mai multe ori acesta ori este depășit de numărul elevilor ori nu interacționează deloc cu aceștia.

Din păcate, nu putem decât să constatăm că pedeapsa nu este proporțională cu efectele pe care astfel de evenimente le pot aduce asupra psihicului copilului în cauză. De obicei, copiii care sunt abuzați necesită ajutorul unui psiholog sau un alt ajutor de specialitate pentru a depăși aceste momente și a se putea simți în siguranță din nou.

Cyperstalkingul, alături de bullying și cyberbullying, este un fenomen care, din nefericire, se va extinde ca proporții din cauza accesului tot mai mare la internet și la rețele de socializare. Legislația de peste tot mai are mult până va prinde din urmă realitatea  actuală, deci până atunci depinde de fiecare din noi să facem internetul un loc mai sigur.

Ce putem face în privința asta? Noi, de exemplu, am ales să scriem acest articol, cu speranța că va fi citit de cât mai multe persoane. Dar nu e nevoie să scrii vreun articol de specialitate sau să te implici în cele mai pompoase eforturi. E de ajuns că fiecare dintre noi să ne comportăm corect față de oamenii din jurul nostru (chiar dacă ne desparte ecranul calculatorului) și să luăm atitudine când observăm că cineva are nevoie de ajutorul nostru.

Totodată, educația juridică în școli și informarea părinților asupra consecințelor negative ale acestor fenomene pot fi metode foarte utile care pot contribui la diminuarea sau chiar dispariția acestor fenomene.  Odată ce copilul conștientizează eventualele pedepse care îi pot fi aplicate și efectele comportamentului său neadecvat, acesta poate fi mult mai conștient de propriile acțiuni.

În ceea ce-i privește pe părinți, nu toți părinții știu potențialele efecte negative ale activităților online, cu atât mai puțin despre cyberstalking, de aceea ar fi ideal să fie informați de cadrele didactice, în special pe cei mai în vârstă, despre efectele negative pe care activitatea online le poate avea asupra copiilor lor.

Aceste comportamente trebuie identificate din timp și trebuie să apelezi la autorități ori de câte ori te afli în fața unui „derapaj”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *