pexels photo 434634

Ai în proprietate un teren spațiu verde? Vezi și ce obligații ai.

11 minute • Adelina Voicu • 14 octombrie 2017


Unii dintre noi avem un teren situat într-o zonă de pădure sau chiar o pepinieră. Chiar dacă poate noi am uitat de ele, legea însă impune o serie de obligații consistente pentru ameliorarea spațiilor verzi. De asemenea, neaducerea la îndeplinire a prescripțiilor legale este sancționată destul de exigent, motiv pentru care nu am dori să ne supunem unui risc de acest gen. Dat fiind faptul că reglementarea este stufoasă și tehnică am încercat să prezentăm pe scurt care sunt cele mai importante drepturi și obligații pe care le avem în cazul în care deținem un teren ce poate fi considerat spațiu verde, sancțiunile nerespectării lor, precum și situația în care un teren ce se află în proprietatea privată a unei persoane a fost declarat zonă verde în scopul îndeplinirii unor obiective de interes public – ce se întâmplă în aceste condiții și ce putem face în cazul în care suntem nemulțumiți de această declarație de utilitate publică.

(I) În ce legi ne uităm dacă ne aflăm într-o astfel de situație?  

(II) Care sunt categoriile de terenuri incluse în spațiile verzi?

Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:
a) spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
b) spaţii verzi publice de folosinţă specializată:

1. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2. cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;

c) spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
d) spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
e) culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
f) păduri de agrement;
g) pepiniere şi sere.

(III) Care sunt obligațiile ce decurg din această încadrare juridică?

! a) să nu arunce niciun fel de deşeuri pe teritoriul spaţiilor verzi;
b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spaţiile verzi;
c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor şi arbuştilor, deteriorări ale aranjamentelor florale şi ale gazonului, distrugeri ale muşuroaielor naturale, cuiburilor de păsări şi adăposturilor de animale, ale construcţiilor şi instalaţiilor utilitare şi ornamentale existente pe spaţiile verzi;
! d) să nu ocupe cu construcţii provizorii spaţiile verzi;
! e) să nu ocupe cu construcţii permanente spaţiile verzi;
f) să asigure integritatea, refacerea şi îngrijirea spaţiilor verzi aflate în proprietatea lor;
g) să coopereze cu autorităţile teritoriale şi centrale pentru protecţia mediului, cu autorităţile centrale pentru amenajarea teritoriului şi cu autorităţile administraţiei publice locale la toate lucrările preconizate în spaţiile verzi şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea amenajării acestora;
! h) să nu diminueze suprafeţele spaţiilor verzi.
De asemenea, proprietarii şi administratorii de spaţii verzi sunt obligaţi:

  • în cazul spațiilor verzi cu arbori și arbuști: să realizeze măsurile de întreţinere a acestora;
  • să asigure măsurile privind siguranţa persoanelor care pot fi afectate de ruperile şi desprinderile arborilor şi elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare;
  • să asigure drenarea apelor în exces de pe suprafaţa spaţiilor verzi, în reţeaua de preluare a apelor pluviale.

? Știați că…?

 În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arţar, mesteacăn, stejar) plantaţi pe spaţiile verzi din domeniul public, precum şi al celor plantaţi în aliniamente în lungul bulevardelor şi străzilor, pe terenurile din zonele urbane şi rurale, este interzisă intervenţia cu tăieri în coroana acestora, cu excepţia lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranţa traficului pietonal şi rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum şi a celor de pe traseul reţelelor aeriene.

!!! ATENȚIE: Ca regulă, legea interzice schimbarea destinației, reducerea suprafețelor sau strămutarea terenurilor spații verzi. Interdicția este prevăzută atât în Legea nr. 24/2007, cât și în OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului. În legătură cu norma cuprinsă în ordonanța de urgență s-a spus că aceasta s-ar aplica numai spațiilor verzi înscrise în registrele oficiale ca atare, iar nu tuturor terenurilor care s-ar încadra în categoria spațiilor verzi.

Deși ordonanța nu este precisă din acest punct de vedere, statuând că schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora, totuși interpretarea potrivit căreia doar terenurile declarate ca atare spații verzi beneficiază de un regim juridic distinct ar face o diferență nejustificată între cele două categorii cărora, în final, ar trebui să le fie aplicabile aceleași prevederi, întrucât se urmărește protecția mediului, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă (ocrotirea unui interes public).

SANCȚIUNE: Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor enunțate anterior sunt lovite de nulitate absolută.
Cu toate acestea, se permit derogări de la această regulă în următoarele situații:

  1. în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, altele decât cele privind construcţiile locuinţelor sociale, obiectivelor sociale de învăţământ, sănătate, protecţie şi asistenţă socială, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi administraţiei publice şi autorităţilor judecătoreşti;
  1. se pot amplasa pe un spaţiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde.

(IV) Cine răspunde?

Răspunderea poate fi:

  • civilă;
  • contravențională;
  • penală.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 24/2007, răspunderea pentru reducerea suprafeţelor spaţiilor verzi revine autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi tuturor persoanelor fizice şi juridice.
Ar mai trebui știut faptul că, în cadrul răspunderii contravenționale există situații în care amenzile se calculează în funcție de fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat. Spre exemplu, amenda contravențională de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru fiecare metru pătrat ocupat de construcţii provizorii, prin nerespectarea prevederilor art. 5 lit. d) – neocuparea cu construcții provizorii a spațiilor verzi.

(V) Ce ar mai trebui știut…?

  1. Art. 9 din Legea nr. 24/2007 stabilește regimul juridic al acestor spații verzi în mod imperativ, iar construcțiile neautorizate în spațiile verzi se demolează și terenul se va aduce la starea inițială, cheltuielile totale pentru efectuarea acestor lucrări fiind suportate de proprietarul construcției .
  1. Înstrăinarea şi atribuirea terenurilor cu spaţii verzi se efectuează în condiţiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinaţiei de spaţiu verde.
  1. Schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentaţiilor de urbanism, aprobate conform legislaţiei în vigoare.

(VI) Declararea unui teren spațiu verde

Conform textului de lege, terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu. 

  • Categoria curți-construcții cuprinde terenurile cu diverse utilizări și destinații, de exemplu: clădiri, curți, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere și petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, grădini botanice și zoologice, parcuri, cimitire, piețe, rampe de încărcare, fâșia de frontieră, locuri de depozitare, precum și alte terenuri.

Observăm astfel că în cazul terenurilor curți-construcții proprietate privată, trebuie să se realizeze procedura exproprierii, ceea ce înseamnă că, în completare se va aplica atât Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cât și legea specială, Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Articolul referitor la procedura exproprierii, drepturile și obligațiile părților implicate în aceasta o puteți consulta aici. De asemenea, vezi și posibilitățile de contestare a deciziilor emise în cadrul acestei proceduri – ce putem contesta și în ce limite dacă ne aflăm într-o asemenea situație în acest articol.

Dat fiind faptul că avem de-a face cu o decizie de expropriere în cazul acestor terenuri se va stabili și o justă despăgubire.
Din nefericire, legea nu tranșează însă problema terenurilor fără construcții care sunt tot spații verzi. Pentru identitate de rațiune, legea urmărind protecția lor eficientă și organizarea folosirii raționale a acestora, trebuie respectate dispozițiile discutate anterior, printre care se numără și interdicția de a construi. Astfel, este suficient ca un anumit teren să poată fi considerat spațiu verde, conform legii, fără a fi, cu necesitate, declarat ca atare. Cu toate acestea, vedem deschisă posibilitatea ca, în cazul în care un teren fără construcție este declarat ca atare spațiu verde, o astfel de decizie să poată fi atacată în contencios administrativ.

Mai multe aspecte legate de legea contenciosului administrativ pot fi regăsite aici.

Jurisprudență

Curtea de Apel București 353/2012

Deși părțile se află în divergență asupra locației exacte a terenului în fotografiile depuse de fiecare dintre acestea, tribunalul reține că niciuna dintre fotografii nu indică data realizării, iar lipsa vegetației într-o anumită perioadă a anului, cu titlu provizoriu, nu poate transforma natura terenului.

Curtea de Apel București 3366/2015

În cauză nu există o încălcare a dreptului de proprietate asupra terenului recurentului – intervenient, în sensul 44 din Constituția României și art. 1 din Protocolul adițional la CEDO, și nici o “expropriere deghizată” deoarece acesta are posibilitatea exercitării atributelor dreptului de proprietate asupra terenului, dar în condițiile stabilite de regulamentul general de urbanism, obligație care se impune tuturor proprietarilor de teren din zonă. Astfel, conform prevederilor constituționale – art. 44 alin. 1 din Constituția României – dreptul de proprietate nu este unul absolut, conținutul și limitele acestor drepturi fiind stabilite de lege. De asemenea, potrivit alin. (7) al aceluiași articol din Constituția României – dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Normele legale referitoare la amenajarea teritoriului și urbanismul, reglementate de Legea nr. 350/2001, urmăresc tocmai obținerea unui echilibru rezonabil între interesele particulare ale titularilor dreptului de proprietate și interesul public ce constă în protejarea mediului și asigurarea dreptului la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție. Pentru evitarea abuzurilor în domeniul construcțiilor, cu consecințe extrem de grave asupra dezideratului de armonizare a mediului urban concomitent cu protejarea mediului natural, legea cuprinde anumite reguli privind regimul autorizațiilor de construire, elaborate, evident, în funcție de natura, obiectivul și impactul social al fiecărui tip de construcție. Respectarea acestor reguli nu poate fi convertită într-o pretinsă îngrădire a exercitării dreptului de proprietate, așa cum în mod nejustificat susțin recurenții.
În cazul exercitării folosinței bunurilor în conformitate cu interesul general, nu suntem în prezența unei încălcări a dreptului de proprietate, ci doar în prezența unei limitări a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, folosința, în strânsă legătură cu existența unui interes general care trebuie satisfăcut și cu respectarea măsurii proporționalității. CEDO s-a pronunțat în sensul că este natural ca, într-un domeniu atât de complex și dificil cum este amenajarea teritoriului, statele contractante să se bucure de o largă marjă de apreciere pentru a-și putea duce politica urbanistică.

Un răspuns

  1. Buna ziua,

    Am avut neșansa datorită neatenției sa achiziționez un teren destinat spațiu verde.
    Ce pot sa fac pentru a construi o casa pe el.
    Va mulțumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *