Tipurile de concediu pe care ti le poți lua ca angajat
13 minute • Roxana-Lidia Toth • 22 noiembrie 2022
Statutul de angajat, știm bine că aduce cu sine o mulțime de responsabilități, dar și o serie de beneficii. Printre aceste beneficii se numără și dreptul la concediu.
Când vorbim despre concediu, ne vine natural să îl asociem cu vacanță, timp de relaxare, etc, însă, conform reglementărilor din Codul Muncii, concediul de odihnă este doar unul dintre tipurile de concediu reglementate de legislația în vigoare.
În continuare, vom analiza tipurile de concediu existente în legislația din România și de care te poți bucura în calitate de angajat.
⛱️Concediul de odihnă
Concediul de odihnă este prevăzut în mod expres de Codul Muncii, în cuprinsul articolelor 144-158, fiind și cel mai cunoscut tip de concediu.
Iată câteva aspecte relevante cu privire la acest tip de concediu:
Durata
Contrar miturilor, nu avem o limitare în ceea ce privește durata maximă, ci doar o reglementare a duratei minime care este de 20 de zile.
💡 Sunt angajatori care oferă zile de concediu extra în funcție de vechimea acumulată în câmpul muncii.
Obligativitatea efectuării lui
Art.149 din Codul Muncii subliniază obligativitatea concediului de odihnă:
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Chiar dacă încă există dezbateri în piața muncii pe tema efectuării concediilor, în sensul că multor angajați li se impune indirect o perioadă de concediu, lucru care nu este tocmai etic, dreptul la concediu de odihnă nu poate fi negat angajatului.
Plata concediului de odihnă
Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.
Ce înseamnă acest lucru? Dacă pe lângă salariul pe care îl încasezi lunar te bucuri de un spor pe care îl încasezi lunar(ex: spor de risc), te vei bucura de acești bani și pe durata concediului de odihnă.
💡 Când se plătește indemnizația pentru concediul de odihnă? Când vrea șeful? Nu e chiar așa. Codul Muncii prevede expres că indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Întreruperea concediului de odihnă
Află că, în caz de forță majoră sau situație urgentă, angajatorul poate să te cheme la muncă, pe durata concediului tău, astfel încât să fii nevoit să-l întrerupi. Vestea bună este că o poate face doar pe cheltuiala sa.
Spre exemplu: Dacă ești cu familia în vacanță și angajatorul are nevoie de tine urgent și vrea să fii mâine la 8 a.m la birou, va trebui să suporte cheltuielile de deplasare pentru tine și familia ta. Da da, este prevăzut de Codul Muncii la art.151. Mai mult, poate fi nevoit să suporte și eventuale prejudicii cauzate de întreruperea concediului.
Un alt mod de a întrerupe concediul este la decizia angajatului.
💡 Se poate solicita concediu de odihnă și pentru anumite evenimente familiale deosebite, însă acestea trebuie stabilite prin contractul colectiv de muncă, prin regulamentul intern sau prin lege.
Concediul de odihnă fără plată
Concediul de odihnă poate fi și fără plată, în cazul în care există situații personale ce necesită o rezolvare urgentă. Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
🎓Concediul pentru formare profesională
Un angajat care investește în formarea lui este un asset pentru orice angajator. Legislația din România este favorabilă în acest sens, reglementând expres concediul pentru formare profesională, fie el cu plată sau fără plată.
Pentru ce se poate acorda?
Se poate acorda pentru participarea la cursuri de specializare, cursuri de reconversie profesională, conferințe de specialitate, iar legea nu are o enumerare limitativă în acest sens.
Cine are dreptul să îl solicite?
Se poate obține la solicitarea expresă a angajatului. Cererea de concediu pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.
Se acordă obligatoriu?
Se poate refuza de către angajator, doar în situația în care absența angajatului ar prejudicia activitatea la locul de muncă. Pe scurt, dacă absența ta poate fi suplinită de un alt coleg, angajatorul nu îți poate refuza acest drept.
Poți solicita acest tip de concediu și pentru susținerea examenelor, în cazul în care studiezi concomitent cu munca.
💡 Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual. Dacă ai 20 de zile de concediu de odihnă și soliciți 10 pentru formare profesională, rămâi cu cele 20 de zile de concediu de odihnă – o matematică elementară. 🙂
💡 Dacă angajatorul nu îți asigură formarea profesională necesară exercitării activității specifice locului de muncă, ai dreptul, conform Codului Muncii la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
🤒Concediul medical
Asemeni concediului de odihnă, concediul medical se numără printre cele mai cunoscute tipuri de concedii în rândul angajaților.
În completarea reglementărilor din Codul Muncii, în cazul concediului de odihnă, avem și un alt act normativ care ne ajută: Ordonanța de urgență 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. În cuprinsul Ordonanței regăsim principalele tipuri de concediu medical existente în legislația din România:
1. Concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii.
- Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, pentru fiecare tip de afecţiune, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire. Începând cu a 91-a zi concediul se poate prelungi, de către medicul specialist, până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
- Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
2. Concedii medicale pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de:
- indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă;
- concediu şi indemnizaţie pentru carantină;
- tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.
3. Concedii medicale pentru maternitate;
Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute anterior, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora.
4. Concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav;
Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art.27, alineatul 1 din OUG 158/2005 este de maximum 45 de zile calendaristice pe an, pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale. Durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, de către medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
5. Concedii medicale de risc maternal;
Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările ulterioare.
Certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează.
6. Concedii medicale pentru îngrijire bolnav oncologic.
Acest tip de concediu este nou introdus în legislația din România și se aplică începând cu anul 2022.
Având în vedere prevederile Ordinului MS/CNAS nr. 1.166/217/2022 pentru modificarea și completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, certificatul de concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani se eliberează persoanei asigurate care, cu acordul pacientului oncologic, îl însoțește pe acesta la intervenții chirurgicale și tratamente, de către medicul specialist al pacientului oncologic.
Medicul specialist din ambulatoriul de specialitate sau spital are dreptul de a acorda concediu medical pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice în vârstă de peste 18 ani cu durată de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.
Pacientul cu afecțiuni oncologice își poate exprima acordul numai pentru o singură persoană la fiecare intervenție chirurgicală, respectiv tratament.
🍼Concediul paternal
Cadru legal:
💡 LEGEA nr. 210 din 31 decembrie 1999, modificată recent
Particularități:
Concediul paternal se acordă în condițiile prevăzute de prezenta lege, în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea noului-născut.
Durată:
Tatăl copilului nou-născut are dreptul la un concediu paternal de 10 zile lucrătoare, în condițiile prevăzute de prezenta lege. Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată.
În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură. durata concediului paternal acordat se majorează cu 5 zile lucrătoare.
💡 În cazul decesului mamei copilului în timpul nașterii sau în perioada concediului de lauzie, tatăl copilului beneficiază de restul concediului neefectuat de către mama.
🍼Concediu de creșterea copilului
Articolul 51 lit.a) din Codul Muncii prevede dreptul mamei sau al tatălui de a suspenda contractul individual de muncă pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani (sau 3 ani, în cazul celui cu handicap). Avem de-a face așadar cu o suspendare a contractului de muncă din inițiativa salariatului.
Indemnizația pentru creșterea copilului: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 prevede că indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Avem așadar o limitare în ceea ce privește suma primită de mama/tatăl pe durata acestui concediu.
Regula instituită de OUG 111/2010 este că părintele beneficiar al indemnizației nu poate să realizeze alte venituri pe perioada în care primește suma aferentă indemnizației de creștere a copilului. Totuși există unele excepții:
- Persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de munca, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu;
- Cel îndreptățit primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;
- Beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activității în perioada de concediu, al căror nivel nu depășește de trei ori cuantumul minim al indemnizației.
💊Concediul pentru carantină
Acest tip de concediu medical, prevăzut de OUG nr.158/2005, se acordă persoanelor asigurate cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.
Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină sau izolare reprezintă 75% din baza de calcul și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În cazul în care vorbim de carantină cauzată de Covid-19, procentul este de 100%.
👋Concediul de acomodare
În cazul părinților care decidă să adopte un copil, legea vine în sprijinul lor, cu posibilitatea acestui concediu de acomodare. Astfel, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru o durată maximă de un an se poate acorda acest concediu.
💡 Pe perioada concediului de acomodare, se acordă o indemnizație, indemnizaţia lunară va fi calculată ca fiind 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani, dar nu mai puţin de 1.700 lei şi nu mai mult de 8.500 lei.
Perioada concediului de acomodare este considerată vechime în muncă. În plus, va fi asimilată și stagiului de cotizare pentru obţinerea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, pentru obţinerea pensiei, a şomajului şi a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului.
📌Concediul pentru îngrijitor
A fost inclus în modificările recente ale Codului Muncii. Scopul oferirii acestui concediu este acela de a da salariatului posibilitatea de a acorda îngrijire sau sprijin personal unei rude (fiul, fiica, mama, tatăl sau soţul/soţia) sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie ca urmare a unei probleme medicale grave. Am vorbit despre avantajele lui aici.
Acestea sunt principalele tipuri de concedii existente la momentul actual, în legislația din România. De unele dintre ele ai auzit acum pentru prima dată, nu-i așa?
Dreptul la concediu nu este neglijat în legislația existentă în domeniul muncii, acesta fiind reglementat în diverse acte normative, așa cum se poate observa din textele de lege menționate în cuprinsul acestui articol.
Fotografie de la Mohammad Danis, pe Pexels
