replica rolex Ucraina a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie. Ce înseamnă asta? - Avocatoo
⬅ ÎNAPOI

Ucraina a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie. Ce înseamnă asta?

ucraina aderare UEpexels-son-tung-tran-6531914

După cum bine știm, Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. De atunci, conducerea Ucrainei, coordonată de președintele Zelensky, a dus eforturi diplomatice intense pentru a găsi ajutor fie logistic, fie diplomatic. Uniunea Europeană nu a ezitat să își arate sprijinul, diferiți oficiali declarând că Ucraina merită să devină membru al UE. În acest articol vom clarifica, pe scurt, ce înseamnă aderarea unui stat la Uniunea Europeană, care sunt pașii principali și de ce Ucraina cel mai probabil nu va deveni membru UE în următoarele zile sau luni.

Situația înainte de invazia Rusiei

Dacă vrem să înțelegem încotro o ia UE și Ucraina, merită să înțelegem puțin ce înseamnă procesul de aderare la UE și cum au parcurs (sau parcurg încă) alte state acest proces.

Cum poate adera un stat la Uniunea Europeană?

Valorile UE

Există 2 mari criterii care trebuie luate în considerare înainte de toate: statul trebuie să fie european (din punct de vedere geografic) și să respecte anumite valori, numite mai jos.

Effective Legal Workshop

Temeiul juridic din spatele procesului de aderare este reglementat în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), mai precis în articolul 49 TUE. (Dacă vrei să îți împrospătezi memoria referitor la ce înseamnă actele care pot fi adoptate de instituțiile UE, poți arunca o privire aici.)

Ce spune articolul 49 TUE este că orice stat care respectă valorile Uniunii, indicate în articolul 2 TUE, poate solicita să devină membru. Acestea sunt:

  • respectarea demnității umane,
  • respectarea libertății individuale,
  • democrația,
  • egalitatea,
  • statul de drept,
  • respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților
  • pluralismul,
  • nediscriminarea,
  • toleranța,
  • justiția,
  • solidaritatea,
  • egalitatea între femei și bărbați.

Criteriile de la Copenhaga

Un alt aspect esențial îl reprezintă „criteriile de la Copenhaga”, o serie de criterii de eligibilitate care stabilesc condiții democratice, economice și politice care trebuie implementate de către statele care vor să adere. Ele sunt:

  • instituții stabile, care să garanteze democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților,
  • o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței în UE.
  • capacitatea de a-și asuma și de a implementa în mod eficace obligațiile aferente statutului de membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

Pe lângă asta, UE trebuie să fie pregătită să integreze noi membri.

Etapele procesului de aderare

Dar să nu ne imaginăm că doar prin semnarea unui contract, gata, un nou stat se poate alătura Uniunii. Fiind o instituție atât de complexă și întortocheată (adică birocratizată), e nevoie de implicarea și acordul tuturor instituțiilor importante- Comisia Europeană, Consiliul UE și Consiliul European, și a tuturor statelor, care trebuie în unanimitate să accepte aderarea unui nou stat. Hai să vedem pas cu pas ce trebuie parcurs pentru ca un stat să devină membru al marii familii numită Uniunea Europeană:

  1. Șeful statului semnează o cerere de aderare la UE, pe care o va depune la Consiliul Uniunii Europene (heads up, cuvântul „consiliu” va fi folosit de multe ori în articol, vezi aici ce face fiecare din consilii, să nu te ia prin surprindere).
  2. După consultarea Consiliului UE, Comisia Europeană emite un aviz (un fel de părere) asupra cererii de a dobândi statutul de candidat la aderare.
  3. Liderii statelor membre decid în unanimitate în Consiliul European, pe baza opiniei Comisiei, dacă oferă poziția de candidat la aderare.
  4. Consiliul Uniunii Europene (adică membrii guvernelor statelor membre) decide în unanimitate deschiderea negocierilor de accedere în UE. Din acest moment, statul are statutul de țară candidată.
  5. Au loc negocieri interguvernamentale între guvernele țărilor UE și guvernul țării candidate pe baza a 35 de domenii politice sau „capitole”. Comisia monitorizează procesul și menține Consiliul UE și Parlamentul European informați printr-un raport anual. Statele candidate își evaluează și ele anual progresul implementării capitolelor. În această perioadă statele candidate primesc sprijin financiar, administrativ și tehnic din partea UE.
  6. Urmează închiderea negocierilor (care durează diferit de la stat la stat) după ce au fost închise toate cele 35 de capitolele. Ulterior acestui pas, statele membre ale UE pregătesc tratatul de aderare în cadrul unei conferințe de redactare.
  7. Consiliul UE (în mod unanim) și Parlamentul European trebuie să aprobe aderarea.
  8. Mai apoi urmează semnarea tratatului de aderare de către fiecare stat membru și de către statul candidat, iar înainte ca acesta să intre în vigoare, el trebuie ratificat de toate statele membre și de cel candidat.

Procesul de aderare al altor state

Spre exemplu România a avut nevoie de aproximativ 12 ani pentru a parcurge acest proces (din 1995 până în 2007), dar Turcia este în postura de stat candidat deja de 17 ani, așa că perioada de accedere depinde foarte mult de fiecare stat în parte. În acest moment, există mai multe state în stadii diferite ale procesului:

  • cu Serbia, Muntenegru și Turcia au fost inițiate negocierile de aderare,
  • au fost luate decizii de deschidere a negocierilor de aderare pentru Albania și Macedonia de Nord,
  • Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt la statutul de candidați potențiali.

Ce înțelegeri existau între UE și Ucraina?

Ucraina nu se afla până acum câteva zile nici pe lista potențialelor state candidate, nici pe lista statelor candidate, însă relațiile dintre cele două s-au întețit din 2014, când a avut loc o primă reuniune a Consiliului de asociere. Relația este bazată pe acordul de asociere ( semnat în 2014 și intrat în vigoare în 2017), care cuprinde nu doar aspectul economic, ci și cel referitor la relații politice aprofundate și respectul pentru valorile comune.

Un exemplu concret de progres între cele două este faptul că cetățenii ucraineni nu mai au nevoie de viză pentru a intra în UE încă din 11 iunie 2017, dacă au pașaport biometric.

Ultimul summit dintre UE și Ucraina a avut loc în octombrie 2021 la Kiev, unde liderii au discutat prioritățile comune, progresul în ceea ce privește acordul de asociere și au încheiat un acord privind spațiul aerian comun.

Aici poți găsi mai multe informații referitoare la ce s-a întâmplat din 2014 până acum.

Ce s-a întâmplat în ultimele zile?

Există opinii și opinii asupra a ce se întâmplă în prezent în Ucraina. Aici ai o explicație mai în amănunt a situației din perspectiva conflictului Rusiei cu Ucraina. Noi ne vom axa aici pe relația dintre UE și Ucraina:

  • Odată cu invadarea Ucrainei, președinta Comisiei Europene, von der Leyen, a avut o declarație de presă prin care și-a exprimat sprijinul față de Ucraina. Patru zile mai târziu, pe 28 februarie, tot ea a declarat„Ucraina este una dintre noi și îi vrem (pe ucraineni) în Uniunea Europeană”.
  • În aceeași zi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnat o cerere oficială pentru ca Ucraina să adere la UE. Puțin mai devreme în aceeași zi, el a cerut admiterea de urgență a țării sale în UE printr-o procedură specială (care nu este reglementată în momentul de față în tratatele UE).
  • Tot pe 28 februarie, președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei au publicat o scrisoare de susținere a unui proces accelerat de accedere la UE.
  • Ziua următoare, pe 1 martie, Parlamentul European, într-o ședință solemnă, a adoptat o rezoluție prin care solicită instituțiilor UE să depună eforturi pentru acordarea statutului de candidat UE Ucrainei și, între timp, să continue să lucreze pentru integrarea în piața unică a UE. Însă această rezoluție nu are caracter obligatoriu, deci nu poate forța Comisia Europeană, de exemplu, să deschidă direct procedura de negociere.
  • Alte 2 state foste sovietice, Georgia și Republica Moldova, au semnat pe 3 martie cererea de aderare la UE, trimițând un semnal puternic că doresc să iasă de sub sfera de influență a Rusiei și să se apropie de Uniunea Europeană.

Ce urmează?

Viitorul e incert deocamdată. În timp ce armata Rusiei continuă să avanseze pe teritoriul Ucrainei și să pună din ce în ce mai mult în pericol suveranitatea statului, UE, alături de alte state, continuă să aplice sancțiuni Rusiei și să sprijine din punct de vedere logistic Ucraina, iar NATO continuă să își asigure granițele din apropierea zonei conflictului.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE, este clar că asta nu se va întâmpla în câteva zile, săptămâni sau luni, deoarece sunt niște pași obligatorii care trebuie parcurși pentru a asigura buna integrare a statului. Însă sprijinul oferit până acum de liderii instituțiilor UE și ai statelor membre e un semnal încurajator că vor fi luate măsuri pentru a facilita cât de mult acest proces.

În plus, dacă luăm în considerare că și Georgia și Moldova s-au grăbit să semneze, la rândul lor, cererea de aderare, s-ar putea ca acest lucru să împingă instituțiile UE să considere un proces asemănător celui implementat în Balcanii de Vest, prin care UE să ofere posibilitatea unei cooperări care să aibă ca scop integrarea cât mai rapidă a celor 3 state.

Fotografie creată de Son Tung Tran, de la Pexels

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.