⬅ ÎNAPOI

Casatoria in inchisoare: cum se desfasoara?

casatoria in inchisoare

Dreptul la căsătorie în lumina dispozițiilor constituționale

Evocând o exprimare utilizată în cadrul unui pact internațional – familia este elementul natural și fundamental al societății[1]-,în România s-a consacrat la nivel constituțional dreptul la căsătorie și la întemeierea unei familii.

Deși Constituția României adoptată în 1991 și revizuită în 2003 nu are, că titlu marginal al articolului 48, expres prevăzut “Dreptul la căsătorie”, ci “Familia”, din parcurgerea celor trei alineate reiese că legiuitorul constituant a dorit să reglementeze această instituție tocmai pentru a garanta cetățenilor libertatea căsătoriei liber consimțite [2].


Da o fuga si pe Vrei să te căsătorești? Ce ar trebui să știi?.

Ce condiții trebuie respectate?

Așa cum deja am precizat în rândurile anterioare, una dintre condițiile pentru realizarea căsătoriei este că această să fie liber consimțită și să nu existe constrângeri de orice natură din partea viitorilor soți. Totodată, alineatul 1 al articolului 48[3] precizează că această se realizează în baza egalității dintre soți, care este o reconfirmare și la nivelul familiei a marelui principiu constituțional privind egalitatea în drepturi a cetățenilor fără deosebire de sex[4].

Nu este de neglijat nici distincția între căsătoria civilă și cea religioasă, întrucât constituantul român a ales să dea forță juridică doar celei civile.[5] Astfel că celebrarea căsătoriei religioase nu va avea niciun efect pe plan juridic dacă nu este înfăptuită, anterior acesteia, căsătoria civilă.

Acest drept constituțional este garantat tuturor cetățenilor români care au vârsta prevăzută de lege pentru căsătorie, neexistând precizări din partea legiuitorului cu privire la excluderea de sub acest regim al celor care execută pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse în cursul unui proces penal.


Arunca un ochi si pe Casatoria la romani. Drepturile si obligatiile sotilor in Roma antica.

Ne vom ocupa în continuare de abordarea acestei teme, analizând dispozițiile legale referitoare la exercițiul dreptului la căsătoriei în spațiile de deținere.

Prevederile legale în materia exercitării dreptului la căsătorie în regim de detenție

Desigur că legiuitorul, atunci când a dorit să excludă de la aplicarea unor prevederi anumite categorii de persoane, a făcut-o expres, însă în materia căsătoriei nu avem prevăzute excepții pentru cei care se află în regim de detenție. Acesta a apreciat și a dispus, totodată, că, potrivit legislației în vigoare, căsătoria să poată fi încheiată și în penitenciar.

În acest sens, au fost reglementate, de-a lungul timpului, o serie de dispoziții legale menite a garanta exercitarea acestui drept constituțional. Unele le regăsim în legi, altele în regulamente de aplicare, urmând să analizăm aceste prevederi.

Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Articolul 75, cu titlu marginal “Dreptul la încheierea căsătoriei” (referindu-se la căsătoria civilă), evocă o serie de reguli pe care cei condamnați (atât dacă unul dintre viitorii soți este condamnat, cât și dacă ambii se află în regim de detenție) trebuie să le respecte dacă au decis să își unească destinele, chiar în penitenciar fiind.

Art. 75, alin.(1) specifică: Consimțământul viitorilor soți este luat de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul primăriei în a cărei rază administrativ-teritorială se găsește penitenciarul, iar la alin. (5): În actul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei, se înscrie localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul.

Cu titlu de exemplu, M.A., condamnat la executarea unei pedepse cu închisoarea la Penitenciarul Rahova, dorește să se căsătorească cu I.I., ofițerul de stare civilă poate fi cel din cadrul Primăriei Sector 5. În certificatul de căsătorie se va menționa București la rubrica destinată localității în care s-a încheiat căsătoria.

Totodată, după ce s-a încheiat casatoria in inchisoare, se poate acorda, cu permisiunea directorului penitenciarului, dreptul de a beneficia de vizită intimă pe timpul a 48 de ore[6], însă acest drept este suprimat dacă discutăm despre cei care divorțează și se recăsătoresc.[7]

O permisiune de ieșire

Important de reținut este că articolul 75 face o distincție în ipoteza în care condamnatul/-ii execută pedepsele privative în regim deschis[8]/semideschis[9]: (…) pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, și pot primi, în acest scop, o permisiune de ieșire din penitenciar de până la 5 zile. Consimțământul viitorilor soți este luat de către ofițerul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, din cadrul primăriei localității în care se încheie căsătoria.


Citeste si Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate.

Cu referire la exemplul dat anterior, dacă M.A. și I.I. sunt domiciliați în Bragadiru, județ Ilfov, aceștia pot încheia căsătoria în această localitate cu permisie.

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal din 10.03.2016

Articolul 168 din Regulament este cel care consacră regulile de drept aplicabile pentru a putea fi exercitat dreptul la încheierea căsătoriei. Primul alineat vine să ne lămurească cu privire la subiectul acestui drept, anume persoana condamnată definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecății.

Dăcă deținuții nu sunt în același loc de deținere?

Precum am evocat anterior, nu este limitată căsătoria doar între o persoană aflată în această situație și la o persoană care este în stare de libertate (deoarece legea nu a distins), afirmație întărită și de alineatul 2 al articolului 168: În cazul în care viitorii soți nu se găsesc în același loc de deținere, Administrația Națională a Penitenciarelor, la solicitarea scrisă a acestora și cu avizul comisiei prevăzute de art. 32 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât aceștia să se afle în același loc de deținere pe timpul necesar încheierii căsătoriei.

Pentru a se putea încheia căsătoria în mod valabil, legislația cere că viitorii soți să efectueze analize medicale care se realizează prin grija administrației penitenciarului, cheltuielile fiind suportate de solicitanți.[10]

Totodată, prin dispozițiile Noului Cod Civil[11], este prevazut: Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soți nu declară că și-au comunicat reciproc starea sănătății lor. Dispozițiile legale prin care este oprită căsătoria celor care suferă de anumite boli rămân aplicabile. Tragem concluzia că deținuții trebuie să își comunice această stare pentru că o eventuală necomunicare poate atrage răspunderea penală a celui în cauza.

În momentul căsătoriei, legislația permite doar un număr de 10 persoane (inclusiv deținutul/îi) care să asiste la această. Totodată, nu este permisă șampania (fiind băutură alcoolică) și nici fotografi (deoarece nu este permisă intrarea cu telefonul mobil sau cu aparatul de fotografiat în incinta penitenciarului).

Cununia religioasă se desfășoară în aceleași condiții, existând protocoale[12] între Biserica Ortodoxă Română și Sistemul Administrației Penitenciarelor încheiate.

La ce mai au dreptul?

Pentru că discutam anterior despre vizită intimă, la alineatul (5) al articolului 168 se face referire la pachetul pe care deținuții îl pot primi, însă ține de puterea discreționară a directorului penitenciarului:  După încheierea căsătoriei și aprobarea vizitei intime de 48 de ore, directorul penitenciarului poate aproba ca soții să primească un pachet cu alimente în greutate de până la 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe și legume, dacă nu există posibilitatea acordării permisiunii ieșirii din locul de deținere.

Ultima teza se referă la cele 5 zile care pot fi acordate celor care execută pedepsele în regim deschis/semi-deschis în vederea încheierii căsătoriei. Pachetul de 10 kg/ 6 kg nu se mai poate primi dacă s-a beneficiat de aceste zile.

Codul deontologic al personalului din sistemul administrației penitenciare

Persoanele care fac parte din acest sistem sunt recunoscuți că fiind funcționari publici, iar acestea trebuie să îndeplinească o serie de obligații. Totodată, le sunt interzise anumite fapte, printre care enumerăm chiar imposibilitatea unei căsătorii între un deținut și un funcționar care lucrează în locul în care acesta execută pedeapsa: să stabilească relaţii de afaceri ori de altă natură cu persoanele private de libertate, cu persoane din lumea interlopă sau cunoscute a fi implicate în activităţi ilegale.[13]

Păstrand exemplul, M.A. – deținut Penitenciar Rahova, I.I. – psiholog Penitenciar Rahova. Aceștia nu pot încheia o căsătorie întrucât I.I. riscă excluderea sa din sistem, contravenind valorilor și principiilor la care a aderat în momentul în care a depus jurământul de credință depus cu ocazia numirii în funcție.

Concluzie

Regulile impuse prin legislație sunt destul de stricte și nu permit derogări decât în cazuri expres prevăzute tocmai pentru că discutăm despre persoane care au săvârșit infracțiuni, indiferent de pedeapsa aplicată acestora.

Responsabilizare..

Cum rolul aplicării unei pedepse este prevenirea altor infracțiuni și încercarea de a conduce pe condamnat pe drumul cel bun, este de la sine înțeles de ce legiuitorul a reglementat încheierea căsătoriei în anumite limite. Chiar în această formă, o căsătorie poate responsabiliza deținutul și poate contribui la reintegrarea să în societate.

Totuși, chiar dacă sunt restrictive condițiile, un număr mare de deținuți se căsătoresc în timpul executării pedepselor, ceea ce denotă că dragostea nu ține cont de locul în care se află cei doi sau de condamnări.


[1] Pactul international din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, articolul 10, punctul 1.

[2] Constitutia Romaniei revizuita, comentarii si explicatii, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena-Simina Tanasescu, Editura All Back, 2004.

[3] Art. 48, alin. (1): Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

[4] Constitutia Romaniei revizuita, comentarii si explicatii, Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena-Simina Tanasescu, Editura All Back, 2004.

[5] Art. 48, alin. (3): Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

[6] Art. 75, alin. (3) din Legea 254/2013 cu privire la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

[7] Art. 75, alin. (4) din Legea 254/2013 cu privire la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

[8] Regimul deschis conferă deținuților posibilitatea de a se deplasa neînsoțiți în interiorul locului de deținere, de a presta muncă și de a desfășura activitățile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral – religioase, instruire școlară și formare profesională, în afara locului de deținere, fără supraveghere.

[9] Regimul semideschis conferă deținuților posibilitatea de a se deplasa neînsoțiți în zone din interiorul locului de deținere pe traseele stabilite de către administrația penitenciarului și de a-și organiza timpul liber avut la dispoziție, sub supraveghere, cu respectarea programului stabilit de administrație.

[10] Articolul 168, alineatul (3), Regulament de aplicare Lege 254/2013.

[11] Articolul 278, Noul Cod Civil

[12] http://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/04/ANP-si-Patriarhie.pdf

[13] Ordin Nr. 2794/C din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administraţiei – http://anp.gov.ro/wp-content/uploads/sites/37/rapoarte/omj%202794%20-%20integral.pdf

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *

    code