woman in gray sweat shirt sitting beside window 3759080

Cum oprim legal Cyberbullying-ul

27 minute • Eduart Enescu • 31 martie 2020


În mediul online ni se pare, de multe ori, că putem spune orice oricui, fără să avem repercusiuni. Atunci când ajungem să jignim, să amenințăm sau să batjocorim oamenii, depășim anumite limite etice și morale care de multe ori încalcă legislația. Deși prea puțin reglementat, acest fenomen se numește cyberbullying și este corelativul ”băieților mai mari care se iau de boboci” în liceu. Doar că în mediul online și mult mai dur.


Ai făcut o poză cu o mașină care a parcat pe locurile pentru persoanele cu dizabilități și ai scris că șoferul e ”handicapat”? Sau că oamenii au ieșit în parc când tu ai stat în casă, în timpul pandemiei COVID-19 și i-ai făcut ”dobitoci, cretini, retarzi, inconștienți”? Fete care primesc comentarii în privat sau public la poze că sunt grase, slabe, urâte sau cu invitații de propuneri indecente. Băieți amenințați că dacă ies din casă li se va întâmpla o bătaie soră cu moartea. Acesta este bullying-ul online.

Bullying-ul, sub orice formă a sa, încalcă anumite drepturi și libertăți, iar manifestat în mediul online, periclitează de asemenea utilizarea normală a platformei.

Luând în considerare evoluția notabilă a internetului în ultimii ani, multiplele beneficii ale sale vin la pachet cu anumite dezavantaje.

Cyberbullying-ul reprezintă unul dintre ele, fiind astfel o consecință socio-culturală previzibilă, deoarece beneficiază de toți factorii necesari practicării nestingherite, în aparență, precum anonimitatea utilizatorilor și diversitatea opțiunilor prin care se poate realiza (poze, video, mesaje, comentarii, mail, apel etc).

Cum arta imită viața, factorul volitiv privind o activitate ilicită sau un comportament îndreptat împotriva bunelor moravuri, poate fi evidențiat online și incriminat, exact prin mijloacele înșirate mai sus, ce sunt  arhivate pe internet și pot fi accesate fie de către publicul larg, fie de către părțile implicate.

Deși este o problemă majoră și de actualitate, din păcate, în România se acordă mult prea puțină atenție acestui fenomen, în special din partea școlilor, iar într-un cadru legal deficitar/incomplet și în lipsa unor politici bine definite ale unităților de învățământ, care să reglementeze acest fenomen, cyberbullying-ul continuă să se manifeste, conducând la un număr tot mai mare de victime.

Fenomenul de bullying online începe încă din primii ani de școală, când copiii, care au acces la internet, intră în legătură unii cu alții și ajung să își arunce cuvinte mai puțin potrivite, care atacă persoana. Mai în glumă, mai în serios, de multe ori acest tip de comportament ajunge să ducă la sechele pe care cu greu le remediem pe parcursul vieții. Nu mai spunem de situația nefericită în care se ajunge la șantaj, iar persoanele sunt puse să facă diferite activități, doar ca să se afunde și mai mult în acest ciclu al șantajului.

Cyberbullying-ul este o practică neunitară, întâlnită adesea, așa cum ziceam, în rândul generațiilor mai tinere, însă acest aspect o transformă și într-o dilemă pentru părinți, care adesea nu cunosc implicațiile legale sau măsurile pe care le-ar putea lua. Mai mult, majoritatea considerăm că ”lasă că trece” sau ”nu contează că pe online”. Pe lângă veșnica replică ”nu mai pune la suflet”.

Știai că cyberbullying-ul duce și la sinucideri? Acum poate că vei citi mai cu atenție acest articol.

De ce situația nu este prea roz la noi?

Amplificarea fenomenului de comunicare pe internet a adus cu sine multe beneficii societății, dar a avut însă unele consecințe negative, demne de luat în calcul. România ocupă locul 3 în topul mondial, din punctul de vedere al vitezei de descărcare și locul 10 din cel al vitezei de încărcare pe internet.

Însă, în același timp, este clasată pe primul loc în Europa raportat la hărțuirea pe internet, în fiecare an sute de copii fiind supuși abuzurilor emoționale în mediul virtual.

În studiul realizat anul trecut de către “Salvați copiii România” proporție de 54% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani afirmă că au fost afectați emoțional sau jigniți în spațiul virtual. Totodată, 43% dintre ei admit că au văzut sau primit mesaje cu caracter sexual, 61% simțindu-se inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet. Aproape jumătate dintre copiii care au avut acces la mesaje cu conținut sexual spun că le-a fost trimis personal un astfel de mesaj și aproape 20% că li s-a cerut o fotografie sau o înregistrare video în care să își arate părțile intime. De remarcat este că în acest ultim caz, ponderea fetelor care spun că li s-a cerut acest lucru este semnificativ mai ridicată decât cea a băieților.

Avem o rugăminte!

Ne place să scriem informat. Și depunem eforturi pentru asta.

Susține-ne prin abonare la newsletter. Atâta tot.

Inscrie-ma

Nu spamam. Te poti dezabona oricand.

Deși mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenți, 48% dintre copii afirmă că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informațiilor citite online.

De aceea este important să acorzi câteva minute și acestui articol despre înțelegerea, prevenirea și combaterea cyberbullying-ului, dar și să vizitezi pagina online a celor de la “Salvați copiii România”, pentru mai multe detalii.

Trebuie să înțelegi mai întâi fenomenul social de bullying și cyberbullying

Conceptul de bullying nu are o traducere exactă în limba română, termenul se poate asocia cu noțiuni precum intimidare, terorizare, brutalizare, hărțuire.

Bullying-ul este definit ca „o formă repetată de agresiune, fizică sau verbală, direcționată către o persoană sau un grup de persoane, în care există o diferență de putere.

Această diferență de putere se poate manifesta fie prin criterii materiale, de exemplu, pe baza aspectului, etniei, religiei, trăsăturilor fizice, statut financiar, fie prin percepțiile subiective ale persoanelor din jur, de exemplu, prin criteriul popularității.

În ceea ce privește cyberbullying-ul, după cum sugerează și denumirea, se referă la o formă a hărțuirii într-un sens tradițional, manifestată însă la nivel informatic, prin intermediul internetului și altor tehnologii moderne.

Acest curent a atras atenția societății asupra sa încă din anii ‘90, escaladând ulterior în anii 2000 și în ultimii 10 ani, datorită ratei crescute de sinucideri în rândul adolescenților, cauzate în principal de cyberbullying sau alte forme de bullying. La bază, cyberbullying-ul constă în diferite forme de abuz psihologic comis prin acte de hărțuire, nefiind necesară materializarea unor fapte.

Conform Asociației Telefonul Copilului, aceste acte au un caracter repetitiv, putând fi comise atât de către indivizi cât și de grupuri de persoane. Totodată, termenul de cyberbullying se folosește doar atunci când părțile implicate sunt copii sau adolescenți, în cazul adulților folosindu-se termeni distincți, precum cyber-harrasment sau cyberstalking (hărțuire cibernetică).

Tipuri de cyberbullying

Conform programului inițiat de Kaspersky pentru siguranța copiilor pe internet, ,,Kids safety by Kaspersky”, există zece tipuri de cyberbullying, și anume:

1) Bârfa – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv

2) Excludere – excluderea din grupuri sau activități online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat suficient de bun pentru a face parte din același grup cu alții

3) Hărțuire – a lua în batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a individului

4) Urmărire online – comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescenților cunoscuți pe internet, amenințându-i de data aceasta fizic.

5) Întărâtare – provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită.

6) Comentarii – postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană pe internet.

7) Insistență abuzivă – postări sau trimiteri permanente de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica. (o altă formă de hărțuire)

8) Conturi false – profiluri create de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în discuțiile cu alte persoane.

9) Înșelăciune – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă publice.

10) Sabotarea – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și comunicarea în numele victimei.

Dacă ne uităm cu atenție, anumite puncte de aici se pot aplica și la adulți, nu doar la copii, deși aceștia reprezintă una din categoriile cele mai vulnerabile.

Pe lângă cele 10 tipuri de hărțuire online, profesorul de psihologie Robin Kowalski de la Universitatea Clemson identifică alte două modalități de manifestare a cyberbullyingului:

11) Înregistrarea video a atacurilor – presupune ca agresorul să filmeze victima în timpul atacului și să distribuie clipul video altor persoane, pentru a-l vizualiza și comenta, în acest fel sporind gradul de umilință la care este supusă victima.

(4) Determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist ori la spectacole sau reprezentații în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură, precum și punerea la dispoziția acestuia de materiale cu caracter pornografic se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

12) Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de comunicație. Potrivit alin. (4) din art. 221 Cod Penal, care se referă la coruperea sexuală a minorilor:

Este demn de menționat și existența  fenomenului de revenge porn, ce reprezintă distribuirea de imagini sau videoclipuri sexuale a persoanelor fără permisiunea acestora. Materialele cu caracter sexual pot fi înregistrate cu sau fără permisiunea prealabilă a victimei. Motivul din spatele acestei fapte este adesea refuzul victimei de a se întalni cu inculpatul, de a întreține raporturi sexuale cu acesta sau destrămarea unei relații amoroase.

Un caz aparte de revenge porn este cel al notarului Ovidiu Cristian Stoica. În 2012, el s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare pentru răspândire de materiale obscene, după o decizie a Înaltei Curți. Deși a recunoscut în fața anchetatorilor că a trimis prin e-mail poze cu fosta sa prietenă, în timp ce făcea sex oral, el a invocat mai multe nereguli procedurale și a susținut că nu a avut parte de un proces echitabil. În iunie, CEDO i-a dat câștig de cauză lui Stoica și a obligat statul român să-i plătească 2.300 de euro notarului din Bacău.

Poți citi mai multe cazuri concrete despre revenge porn în România din acest material.

Într-un caz diferit, un bărbat de vârsta a doua a curtat-o și i-a cerut unei tinere de 21 de ani pe Facebook poze indecente cu ea. După ce tânăra i-a respectat cererea, inculpatul a șantajat-o că va face publice respectivele imagini, dacă nu va primi din partea ei suma de 20.000 dolari. Deși victima a cedat din temere și i-a plătit șantajistului suma de 2000 lei și o tabletă, el a continuat să adreseze aceeași amenințare, pentru a primi o sumă mai mare.

În final, victima le-a mărturisit totul părinților săi, familia adresându-se organelor poliției, ce au organizat un flagrant, prin care inculpatul a fost arestat.

Pentru mai multe detalii despre caz, verifică știrea oficială.

Cyberbullying-ul este mai real decât ai crede

De multe ori, urmările cyberbullying-ului se răsfrâng asupra realității, având consecințe severe, precum automutilarea, depresia, anorexia, bulimia, sau chiar sinuciderea.

Un caz foarte mediatizat legat de acest ultim efect la nivel fizic al hărțuirii online este cazul Amandei Todd, adolescenta de 16 ani din Canada care, îndemnată de un necunoscut pe internet să își expună părțile intime, a ajuns să fie hărțuită de acesta constant, sub amenințarea că va posta poza cu ea dacă nu i se va supune.

Adolescenta a refuzat cerințele agresorului, iar acesta a publicat fotografia cu ea, motiv pentru care, în ciuda eforturilor părinților de a o ajuta prin terapie și mutarea în alte școli, aceasta s-a spânzurat.

Extrase din videoclipul de adio al Amandei Todd

Dar revenind puțin pe plaiurile noastre cu alte cazuri:

Natalia Găitan, o adolescentă în vârstă de 19 ani, a ajuns să fie amenințată online, în urma a ceea ce părea a fi începutul unei conversații normale, cu un bărbat interesat doar să o cunoască, în aparență. Însă a fost apoi urmărită, zile la rând, pe toate rețelele de socializare pe care are un profil, în mesaje private, în comentarii sau prin video call-uri pe Facebook Messenger de către acest bărbat, ce a ajuns să-i adreseze amenințări grave și să o hărțuiască.

Deoarece victima i-a blocat contul pe Facebook, făptașul a revenit pe multiple platforme, folosindu-se de fiecare dată de alt alias, doar pentru a-i adresa tinerei adolescente insulte și pentru a o șantaja cu faptul că și-ar continua hărțuirea online, ba chiar că ar acționa și în realitate, dacă aceasta nu ar conversa cu el.

Un ultim exemplu este clasicul și viralul video ce surprinde abuzul verbal și fizic al unui adolescent la adresa iubitei sale, în care tânăra este înjosită, scuipată și lovită, spre amuzamentul martorului și a multora ce au vizualizat filmarea. Întâmplarea a fost redistribuită masiv în România, victima devenind parte la unul dintre cele mai cunoscute cazuri de cyberbullying ce au circulat prin țară.

Și totuși, ce putem face legal ca să ne protejăm?

Fapta de cyberbullying este incriminată prin următoarele dispoziții:

Art. 206 Cod Penal – Amenințarea

(1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Art.207 Cod Penal – Șantajul

(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 208 Cod Penal – Hărțuirea

“(2)Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.”

(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În toate cazurile ce s-ar încadra în textele acestor fapte prevăzute de legea penală, victima are dreptul de a face plângere sau denunț la organele poliției și organele de urmărire penală.

Potrivit art. 289 din Codul de procedură penală, plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute”, detaliază poliția.

Pentru cyberbullying-ul sub formă de revenge porn, s-a depus proiectul de lege ce vine în completarea articolului 226 privind violarea vieții private din Legea 286/2009 din Codul Penal.

Astfel au fost introduse patru alineate noi, ce stipulează faptul că:

(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(7) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

(8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.

(9) Nu constituie infracțiune fapta săvârșită:

  1. Dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
  2. Dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare.

Și da, aici se încadrează și celebrele ”dick picks” care apar din senin în mesageria privată. Iar la cyberbullying intră inclusiv insistențele interlocutorului de a trimite poze nud. 

Prin folosirea sintagmei ”în orice mod”, legiuitorul a lăsat posibilitatea ca orice manieră prin care poate avea loc această acțiune să fie incriminată, așadar inclusiv prin mediul online.

Pe lângă posibilitatea formulării unei plângeri penale la poliție sau organele de urmărire penală, trebuie să știi și că victima unui caz de hărțuire, precum și orice altă persoană ce se consideră vătămată în drepturile sale, au la îndemână un demers în vederea reparării prejudiciului moral suferit, constând într-un proces civil, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală.

Această instituție de drept e reglementată de art. 1349 din Codul civil, iar dreptul încălcat prin procedeele cyberbullying-ului (cel la viață privată) este reglementat de art. 71.

Sancțiunile pot varia de la amendă penală la cel mult șapte ani de închisoare, pentru șantajul săvârșit cu scopul de a obține un folos patrimonial.

Acolo unde fapta nu este infracțiune, agresorul poate fi obligat de instanță la plata de despăgubiri (daune civile).

Dacă o persoană postează un material care să-ți denigreze imaginea fără consimțământul tău, ar putea fi obligată să-ți plătească daune morale și să fie obligată să-ți ceară scuze public pentru încălcarea drepturilor victimelor.

Din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului:

Art. 2. – 1. Statele părți se angajează să respecte drepturile care sunt enunțate în prezenta convenție și să le garanteze tuturor copiilor care țin de jurisdicția lor, fără nici o distincție, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau alta opinie a copilului sau a părinților sau a reprezentanților săi legali, de originea lor națională, etnică sau socială, de situația lor materială, de incapacitatea lor, de nașterea lor sau de altă situație.

2. Statele părți vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru ca copilul sa fie efectiv protejat împotriva oricărei forme de discriminare sau de sancțiuni motivate de situatia juridică, activitățile, opiniile declarate sau convingerile părinților sai, ale reprezentanților săi legali sau ale membrilor familiei sale.

Cyberbullying-ul în perioada pandemiei COVID-19

Situațiile de panică la nivel de mase creează de foarte multe ori reflexe pe care nu le controlăm. Fie că vorbim de replici pe care le rostim sub imperiul unor sentimente de furie, de teamă sau de nepricepere, cyberbullying-ul nu se limitează doar la adolescenți, ci și la adulți.

Citește si: COVID-19 – ce drepturi și obligații ai

În ultima perioadă, pe fondul distanțării, și chiar al izolării sociale, au apărut pe rețelele sociale și prin presă multe cazuri în care anumite persoane care ieșeau din casă erau înjurate sau batjocorite, ajungându-se până la amenințări.

Bullying-ul poate fi făcut chiar de către autorități

Un exemplu atipic însă este cazul unui tânăr din Ploiești, ce a fost acum câteva zile victima Jandarmeriei române, ce a abuzat de puterea instituită de starea de urgență și de carantina națională actuală.

Tânărul, potrivit declarațiilor sale online, se îndrepta către o benzinărie, când a fost oprit de forțele de ordine și amendat, fiindu-i smuls portofelul din mână pentru legitimare. La scurt timp după părăsirea locului, a realizat că nu se mai afla în posesia portofelului său, motiv pentru care a revenit ulterior la benzinărie, unde jandarmii au negat că ar fi avut portofelul tânărului. În urma unor insistențe de a-și recupera bunul, jandarmii au devenit violenți și au încercat să se ascundă de filmarea fratelui victimei.

Este un exemplu foarte bun că filmările ce surprind un abuz, deci și o formă de bullying, pot fi de adesea în favoarea victimei, ci nu pentru a o denigra sau batjocori public.

După ce am insistat să-mi înapoieze portofelul, au chemat alt coleg, care s-a dovedit a fi foarte violent, și în filmare se vede clar pumnul pe care l-am primit în cap, iar ei își făceau semne să se pună în fața camerei. La scurt timp a venit alt echipaj cu scopul de a ne oferi “o lecție” . Și eu și fratele meu am încasat pumni și lovituri în coaste și respectiv în cap. Pe mine m-au băgat în mașină, unde m-au lovit puternic 3 jandarmi și m-au amenințat “Bă, tu de aici pleci în coșciug acasă”. Pe fratele meu l-au pus să se descalțe și l-au călcat cu bocancii pe picioarele goale. A venit poliția anunțată tot de către noi, și la scurt timp după ce am făcut plângere, s-a găsit și portofelul între niște chioșcuri, eu neavând posibilitatea să intru acolo și să-l pierd.Filmarea atestă existența unor abuzuri mascate în spatele contextului pandemiei Covid-19 și a noilor Ordonanțe Militare, ce ies la iveală odată cu schimbările majore introduse recent.

Momentul în care victima este lovită de către un jandarm în arcadă, pe motivul insistențelor de a-și recupera portofelul și pentru declarația că va face reclamație la secția de poliție!

În cadrul materialului video realizat de Recorder pe tema atitudinii bătrânilor la adresa amenințării Coronavirusului, răspunsurile acestora la întrebările adresate au scandalizat internetul. Ulterior, acest fapt a dus problema într-o cu totul altă sferă, a dojenirii dusă până la înjosire și abuz verbal a bătrânilor intervievați.

În altă ordine de idei, vorbiți cu bunicii voștri și întrebați-i cum se simt când vor să iasă la cumpărături și lumea se uită urât la ei pe stradă. Nu e ok.

Iar în social media lucrurile stau mai rău

Lucratul de acasă naște monștri, mai ales că ne petrecem cu toții mai mult pe social media.

Cel de mai jos este doar un exemplu: în realitate, când intri pe grupurile de Facebook, profilele persoanelor sau chiar Instagram, poți vedea valuri întregi de comentarii la adresa persoanelor.

Care da, este o formă de bullying, mai ales în contextul acesta atât de sensibil.

Sunt doar câteva exemple de situații create în urma pandemiei de Covid-19 fără precedent și a Ordonanțelor Militare, prin care ulterior s-a interzis părăsirea domiciliului, cu anumite excepții menționate în declarația pe proprie răspundere, acum actualizată.

Scurt checklist cu ce poți face dacă ești victima cyberbullying-ului:

  1. Plângere la poliție, care să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. Ceea ce înseamnă ca ar fi bine să ai screenshot-uri, filmări, poze, înregistrări cu fapta suspectului, pentru a dovedi că reclamația nu este nefondată.
  2. Informează-te asupra drepturilor tale și cum le poți proteja prin platforme de încredere precum Salvați Copiii România, Telefonul Copilului și Avocatoo! 🙂
  3. Fie că ești părinte sau copil, nu accepta nicio formă de bullying, pe considerentul că “nu e mare lucru”, “copiii sunt răi uneori”, “se mai întâmplă” etc. Viața privată, libertatea și integritatea personală, siguranța în orice cadru social sunt cruciale!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *