Confesiunile unei timișorence despre reușita la INM.
18 minute • Redactia • 29 octombrie 2016
Profesia de magistrat – o vocație. Interviu în exclusivitate cu Amina Roxana ADAM
Fii atent pe cine calci când urci, căci vei întâlni aceiași oameni la coborâre.
(Donald J.Trump)
Acesta este motto-ul după care își ghidează existența Amina Roxana ADAM.
Amina a absolvit la Universitatea de Vest din Timișoara în anul 2015 și are 25 de ani. Este zodia balanță, este echilibrată, modestă și deschisă, iar din ianuarie va urma cursurile Institutului Național al Magistraturii.
Amina a împărtășit pentru Avocatoo experiența reușitei sale la INM, planurile sale pe mai departe, care este locul și rolul magistratului în societate și cât de importantă este vocația.
Echipa Avocatoo îți urează sincere felicitări pentru reușită! Poți să ne spui câteva cuvinte despre tine?
Mulțumesc! Aș putea să spun despre mine un singur lucru: sunt un om simplu, iar din iubire și pasiune pentru drept și dreptate am urmat cursurile Facultății de Drept, din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Am urmat acest drum, fiind convinsă că dreptul nu este doar o simplă pasiune, este mai mult de atât, este drumul meu in viață.
Care este secretul succesului?
Pentru a putea dezvălui dacă există sau nu acest secret al succesului de care vorbește toată lumea, mai întâi trebuie să cunoști într-adevar ce înseamna succesul. Eu consider că am făcut un pas important în viața mea profesională, mi-am îndeplinit visul de a deveni auditor de justiție, dar nu am cunoscut încă succesul. Dar tind să-i dau crezare autorului american Dale Carnegie care spunea că ”Nu vei avea succes decât dacă îti place ceea ce faci!”
Din punctul meu de vedere, este foarte important să stii exact ceea ce-ți doresti, să alegi o profesie fără de care nu te-ai simți împlinit și realizat profesional, o profesie cu ajutorul căreia tu poți picura un strop de bine societății, să-ți doresti să devii din ce în ce mai bun, să ai încredere în tine ca om, ca profesionist, iar succesul cu siguranta va veni, la momentul potrivit.
De ce ai ales cariera de magistrat și nu altă profesie juridică?
Magistratura este acea profesie nobilă la care am visat și încă visez, este activitatea care m-ar realiza ca profesionist și m-ar implini ca om.
Consider că, pentru a fi magistrat trebuie sa ai vocație, și când spun vocație spun chemare, predispoziție pentru o anumită profesie și am sa-l citez pe Titu Maiorescu pentru o mai bună înțelegere: „Acela are vocație, care în momentul lucrării se uită pe sine.”
Ar fi nedrept să alegem și să trăim viața muncind într-o profesie pentru care nu avem vocație, care nu ne reprezintă și pentru care nu am fi capabili să facem anumite sacrificii inerente acelei profesii. Spunea un filozof că dacă îti place ceea ce faci, nu vei munci nici o zi din viața ta și drept zice, pentru că dacă ne găsim vocația vom face profesia cu plăcere, cu bucurie. Fiecare zi o vei considera o binecuvântare și nicidecum o nouă zi de muncă.
Simt și cred că am vocație. Am ales această profesie, urmând exact ceea ce mă caracterizează mai bine: seriozitatea, ambiția, conștiinciozitatea, buna organizare și fiind pe deplin conștientă de rolul magistratului în societate.
Pentru mine, magistratura nu reprezintă un loc de muncă, ci drumul meu în viață.
Ai spus că ești deplin conștientă de rolul judecătorului în societate. Care este acest rol în afară de acela de a instrumenta corect și imparțial dosarele repartizate?
Primul rol al judecătorului este să soluționeze dosare, teoretic spus. Pracric, eu văd altfel lucrurile. Judecătorul nu soluționează dosare, judecătorul este pus pe scaunul dreptății să hotărască destinele oamenilor. Aș fi superficială dacă aș spune simplu că soluționează dosare. Consider că rolul pe care îl are magistratul în societate este acela de a fi garantul drepturilor și libertăților omului. A fi magistrat cu siguranță nu înseamna doar să cunoști dreptul, ci să fii un om demn, integru, o persoană înzestrată cu darul de a asculta.
De a asculta oamenii! Oamenii vor veni în fața mea să își spună povestea lor, iar eu trebuie să am răbdare și să-i ascult. Asta e menirea magistratului în ochii mei! Nu cred că există nimic mai măreț și mai satisfăcător în lume decât încrederea oamenilor care doresc să vină înaintea ta și să îți spună povestea lor. Înainte de a fi magistrat, oamenii vor să găsească în mine un OM. Acel om care le va asculta povestea și va hotărî în consecință. Pentru că până la urmă, așa cum spuneam mai sus, nu rezolvăm dosare, ci hotărâm destine! Destinele oamenilor… Gândul că oamenii își pun încrederea și speranța în mine, în ceea ce voi decide eu asupra destinului lor, îl voi purta mereu! Voi avea grijă ca acest gând să mă călăuzească de-a lungul întregii mele cariere!
Cred într-un sistem de justiție în care există doar oameni în care merită să îți pui speranța că destinul tău e în mâinile unei persoane demne și integre. Iar pentru realizarea acestui sistem, acel om de care vorbeam trebuie să fiu chiar eu, pentru că orice schimbare în bine pe care o doresc începe cu mine! De aceea consider că, un al treilea rol, indicat chiar de Codul Deontologic este ca magistratul să susțină și să promoveze statul de drept, adică să împărtășească tuturor cetățenilor idei despre democrație, despre sistemul de justiție și drepturile omului.
Ce calități crezi că trebuie să aibă un viitor magistrat?
Dacă ar fi să spun în câteva cuvinte, aș spune că un magistrat trebuie să fie un om simplu în tot ceea ce face.
Strict din punctul meu de vedere, consider că un viitor magistrat trebuie să fie un om drept, sincer. Înainte de toate, sincer cu sine și mai apoi cu cei din jurul său, pentru că dacă nu spui adevărul despre tine, nu ai dreptul și nici nu-l poți spune despre alți oameni.
Un viitor magistrat trebuie să cunoasca omul, să fie un bun psiholog, să nu inceteze nicicând să studieze, să fie pe deplin conștient de rolul magistratului în societate, să fie un om responsabil pentru că în mâinile sale vor fi destinele unor oameni, să fie un om demn și integru și să-i lipsească din suflet și din minte sentimente ca frustrarea, invidia, aroganța.
Un viitor magistrat trebuie să fie om înainte de toate.
Care sunt impresiile tale despre această experiență?
Întreg concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii a fost o experiență din care am învățat foarte multe lucruri. Am învățat că munca este un factor fără de care nu reușești să-ți îndeplinești visurile, am învățat să mă ascult și să înteleg ce vreau cu adevarat de la mine, de la viață.
Am învățat că trebuie să crezi în tine, în visul tau, să nu renunți niciodată la scopul pe care l-ai avut atunci când ai pornit pe acest drum, acest concurs a însemnat o nouă etapă în viața mea profesională.
Emoțiile sunt mari, canditații foarte multi, locuri puține, iar tu vrei să devii magistrat. Prin urmare, nu-ți rămâne decât să ai încredere în cunoștințele tale, în ceea ce esti și vrei să devii, să renunți la tot ceea ce te distrage de la învățat și să reușești!
Este un concurs extrem de dificil! Înainte de a începe să te pregatești concret pentru acest concurs trebuie să fii sincer cu tine, să fii sigur că acesta este drumul pe care-l dorești în viață, să renunți la eventualele tentații din jurul tau și să te focusezi exact pe ceea ce-ți dorești să obții.
Am înțeles că dorești să îmbrățișezi profesia de judecător. De ce nu procuror?
De ce vreau să devin judecător?! Este probabil una dintre cele mai grele întrebări, pentru că este foarte greu să răspunzi la o întrebare care-și gasește răspunsul în felul tău de a fi, în mintea și sufletul tau. Nu cred că aș putea fi fericită fără împlinire în profesie, iar profesia de judecător consider că m-ar împlini ca om și m-ar ajuta să devin o persoană și mai responsabilă. Nu-mi lipsește nici acum această calitate, responsabilitatea și asumarea deciziilor, dar atunci când lucrezi pentru oameni, pentru societate… magistratura reprezintă mai degraba o responsabilitate decât un privilegiu, te gândești mai mult la oamenii care vin în fața ta și mai puțin la tine, te gândești mai mult la societate și cum poți tu să aduci un aport la îmbunătățirea ei, te gândești la sistemul de justiție și la încrederea oamenilor în activitatea judiciară și mai puțin la tine.
Este profesia care mi se potrivește cel mai bine și cred că atunci când alegi o profesie, în primul rând trebuie să vezi dacă ți se potrivește pe profilul psihologic, pe temperament, pe așteptările pe care le ai de la carieră, de la viață.
Știu și sunt conștientă, când spun că magistratura este singurul drum, singura cale care m-ar împlini din punct de vedere profesional.
Cu viețile oamenilor nu poți să te joci, sunt pregatită pentru această profesie, sunt conștientă că nu e deloc ușoară, că în mâinile mele sunt puse destinele unor oameni, dar am încredere totală în mine că sunt un om responsabil și îmi voi face treaba așa cum trebuie și foarte bine, cât pot eu de bine.
Care din cele trei probe de concurs ți s-a parut cea mai dificilă?
Toate probele mi s-au părut extrem de dificile. Am acordat o atentie deosebită fiecărei probe. Prima probă, cea de cunoștințe juridice, a fost dificilă pentru că trebuie să studiezi cu foarte mult timp înainte. Unele persoane sunt tentate să se axeze doar pe prima probă, ceea ce cu siguranță este o greșeală majoră din punctul meu de vedere. La raționamentul logic este dificil pentru că într-un timp foarte scurt trebuie să rezolvi cât mai multe probleme.
La interviu, e de asemenea foarte dificil pentru că trebuie să fii conștient că nu ai decât cele 30 minute în care tu trebuie să transmiți exact ceea ce te definește cel mai bine, iți dorești să spui foarte multe lucruri și atunci trebuie să le sintetizezi. Trebuie să te deschizi, să-ți dorești să te cunoască membrii comisiei și să vadă exact adevarul din și despre tine, să fii sincer și să încerci să lasi emoțiile deoparte pentru a putea să reușești să transmiți exact ceea ce te reprezintă.
Având bucuria de a reuși să trec prin toate cele trei probe, mi-am putut forma o părere. Consider că pentru fiecare probă e necesară o pregătire temeinică, clar nu sunt suficiente cele două săptămâni dinaintea probei de raționament logic și interviu. Interviul în schimb, mi s-a părut o probă altfel, o probă care necesită cunoștințe strict despre tine, e nevoie să te cunoști foarte bine, să stii ceea ce vrei de la tine, de la carieră și să transmiți tot ce ai tu mai bun, să fii foarte ferm și hotărât, să nu reușească membrii comisiei să te ademenească în tot felul de capcane și să fii sincer.
La fiecare probă trebuie să ai capacitatea de a face din acea zi cea mai bună zi pentru tine!
Care este strategia ta de a învăța?
Fiecare are un stil propriu de a studia, de a memora, deși pornim cu un bagaj de cunoștințe diferite.
Ce consider eu important este munca! Prin multă muncă, perseverență, ambiție, cu siguranță reusești!
Strategia mea, dacă o pot numi așa, a fost în felul următor: mi-am stabilit din luna decembrie a anului anterior un program de studiu, nu m-am abătut sub nicio formă de la el și am înlăturat toate obstacolele și tentațiile din jurul meu urmărindu-mi cu ardoare visul de a deveni magistrat.
Cât timp ai alocat studiului pentru acest concurs?
Am început din luna decembrie a anului 2015 și până pe 4 septembrie am reușit să mă pregătesc pentru cele trei probe, într-adevăr nu atât pe cât mi-aș fi dorit. Întotdeauna se poate mai bine, mereu mai ai câte ceva de învățat, niciodată nu vei considera că ai învățat suficient.
Dar, foarte important, mi-am dorit să nu treacă nici o zi fără să studiez dreptul!
Cum te-ai pregătit pentru interviu? Cum ți s-a părut comisia de examinare și cum a decurs interviul?
Interviul a fost prima probă pentru care m-am pregătit pentru că a fost necesar să îmi mai pun încă o dată întrebarea „Acesta e sigur drumul meu în viata?”. Mi-am alocat timp pentru mine, am reflectat sincer și constant asupra dorințelor mele și am ajuns la concluzia că magistratura e tot ceea ce m-ar implini ca om și ca profesionist. După aceea, m-am ocupat de partea a doua a interviului, cea în care trebuie să comentezi un citat, proverb sau o maximă și am accesat din mediul online site-urile de specialitate.
Am comentat în scris și am încercat să dau o structura eseului, adică introducere, conținut și argumente, concluzie, având ca temă: adevărul, justiția, libertate, dreptate, lege etc.
La speță, în schimb, nu m-am pregătit în niciun fel, pentru că mi-am dorit să merg în fața comisiei cu toată sinceritatea care mă caracterizează și nu să am un discurs pregătit de acasă. M-a ajutat foarte, foarte mult comentariul asupra Principiilor de la Bangalore și Codul deontologic al judecătorului și procurorului.
În ceea ce privește comisia de examinare, așa cum am transmis în mediul online imediat după ce am susținut această probă, pe grupul ADMITERE INM, este formată din 5 OAMENI. Nimic din ceea ce se discuta pe forumuri, pe grupuri nu e adevarat. Am constatat și am rămas uimită când am intâlnit acei oameni, înainte de a fi profesioniști au fost oameni. Am fost puțin panicată, ce-i drept, având în vedere reacțiile din mediul online, dar datorită lor, datorită comisiei am reușit să las emoțiile deoparte și să mă concentrez pe ceea ce voiam să transmit.
Acum am aflat si rezultatul, imi mentin părerea cu privire la comisie și-mi cunosc și recunosc în totalitate greșelile. Am învățat că niciodată nu te cunoști suficient, ca om!
Ai un model in viață?
De la toți oamenii pe care i-am întâlnit am încercat mereu să învăț din tot ce au ei mai bun. Fiecare dintre noi avem anumite părți bune, anumite părți rele. Niciodată nu am încercat să le evidențiez pe cele rele la oamenii din jurul meu. ”Fiecare om pe care-l intâlnesc îmi este superior într-o anumită privință. În acea privință, eu învăț de la el” spune Emerson și drept zice. Cel mai important e să fim modești, oameni simpli și să reusim să învățăm de la semenii noștri tot ce e mai bun și demn de urmat, pentru că fiecare om are un lucru la care excelează, trebuie doar să-l vedem. Am primit mereu de la părinți și profesori următorul sfat: Vezi mereu ceva bun în fiecare om pe care-l întâlnești! Așa am făcut și voi face!
Cum și unde te vezi în 10 ani?
Peste 10 ani cu siguranță voi avea aceeași dorință în suflet, dorința de a fii un om drept și cinstit și de a face dreptate, ca în momentul în care am pornit pe acest drum, drumul justiției și al dreptății!
Îmi doresc să fiu om înainte de a fi magistrat, îmi doresc ca de fiecare dată să reușesc să mă pun și în postura justițiabilului, să văd lucrurile și prin ochiii lui, să fiu de partea cealaltă a pupitrului, pentru că trebuie să fiu conștientă că în centrul sistemului juridic nu este judecătorul, ci el, justițiabilul, viața sa și a familiei sale, în jurul lui se învârt toate instituțiile și profesiile juridice.
Vreau să devin un bun judecător, pentru a-mi îndeplini acest vis, importantă este dorința, să vreau să devin, sa îmi exercit profesia cu bună-credință, să ador profesia și să iubesc dreptul. Sunt permanent conștientă de drumul ales, de rolul important pe care-l are un magistrat în societate, sunt un om responsabil și-mi voi exercita profesia cu răspundere, hotărând ca și cum îmi decid propriul meu destin.
Vreau să devin magistratul care ascultă, care are răbdare, care înțelege și care printr-o putere a sa, hotărăște! Vreau să devin magistratul care hotărăște destine, nu rezolvă dosare, aplică reguli și excepții. Vreau să ajung să-i vorbesc omului pe limba lui și să reușesc să fac oamenii să înțeleagă și să poată afirma în urma deciziei mele ca ”Da, așa este corect!”, chiar și de către cel care este pedepsit.
Peste 10 ani îmi doresc să mă uit în urma mea și să pot să afirm ”Da, mi-am atins obiectivul!”, acela de a aduce un strop de bine societății din care fac parte și voi face. Trebuie și peste un an și peste 10, să fiu și să rămân un exemplu de modestie!
Mi-au rămas în minte câteva cuvinte ale domnului judecător Cristi Dănileț: „Magistrat trebuie să fii și să dovedești că esti în fiecare zi a existenței tale!”.
Ce sfat le dai aspiranților la profesia de magistrat?
Noi oamenii la sfaturi suntem cu toții foarte buni, până când vine vorba să le aplicăm în cazul nostru. Evit să dau sfaturi pentru că nu-mi permit. Sunt un simplu candidat, care a fost admis, împreună cu mulți alți doritori merituoși. Cu siguranță sunt oameni care au învățat, s-au dedicat acestui concurs mult mai mult decât mine și din acest motiv nu aș indrăzni să le ofer lor vreun sfat.
Tot ceea ce-mi doresc să știe și să cunoască este că prin muncă sunt absolut convinsă că fiecare dintre ei își va îndeplini visul, să fie lipsiți de invidie, de răutate, frustrare pentru că fiecare dintre noi are drumul lui în viață și locul său, nimeni nu i-l va putea ocupa, să creadă în puterea visurilor lor și să aibă încredere deplină în propria persoană pentru că eu am încredere că cel care-și dorește va reuși!
Le-aș mai transmite să încerce și într-un final să reușească să fie sinceri cu ei și cu ceea ce-și doresc cu adevărat, să dorească să intre în magistratură pentru binele pe care cred că-l pot aduce societății și nu pentru statutul sau imaginea de magistrat, să fie conștienți că hotărăsc destine și atunci când vor reuși să nu uite niciodată de unde au plecat, oamenii pe care i-au întâlnit și la intâmpinarea unor situații dificile, să nu uite cât au muncit pentru a ajunge magistrat!
Echipa Avocatoo mulțumește Aminei pentru sinceritatea și deschiderea în acordarea interviului și îi ureză mult succes în profesia de judecător!
Un interviu realizat de Avocat Mihaela Ruxandra Sava.
