Cum ar fi dacă s-ar face educație juridică în școli?

• Articole
• Coltul autorului
• Dezvoltare personala

9 minute • Vlad Mustaca • 20 aprilie 2019

Cum ar fi dacă s-a face educație juridică în școli?

Probabil este întrebarea care macină foarte mulți oameni, în special pe noi, cei care am părăsit băncile liceului și observăm cum în jur se discută intens aspecte legate de drept. Problema nu este că acest subiect este mult dezbătut, dar ideal ar fi să se discute și în cunoștință de cauză.

Se spune că românul se pricepe cel mai bine la 2 lucruri. Fotbal și politică. Ei bine, eu aș adăuga și domeniul juridic, cel puțin în ultimii 3 ani, apar tot felul de pagini de facebook fictive, oameni care scriu anumite lucruri cu gândul de a-și atrage simpatizanți. Dar oare, este în regulă că lumea crede orice este scris pe rețelele de socializare? Că lumea ia de bun tot ce este împotriva unora sau altora? Că nu există o bază minimală pe care să se fundamenteze argumentele? Răspunsul îl putem da singuri.

Cel mai bun exemplu pe care îl pot oferi aici sunt proximele alegeri europarlamentare. Colegi, prieteni, apropiați, cu toții vor o schimbare, dar rămân veșnicele nelămuriri : ”Ne explici puțin ce votăm” , ”Se schimbă ceva în România după europarlamentare?”, ”Pe cine alegem, de ce alegem, care e treaba cu alegerile astea?” sau ”Ce vrea președintele să facă cu referendumul, adică, ne întreabă ceva?”. Am certitudinea că nu sunt un caz unic și, dacă te regăsești în spusele mele, înseamnă că știi la ce mă refer. Cum ar fi dacă discuțiile nu s-ar limita la explicații despre ce se întâmplă, ci s-ar duce spre dezbateri legate de alegerea unor candidați în funcție de competență, de viziune sau de planuri?
Avem păreri diferite, da, suntem oameni, dar oare ce ne legitimează să manipulăm, să aruncăm vorbe și să răspândim un sentiment de ură la adresa unor sau altora?
DA! Despre acest tip de discurs vorbesc, despre cum un om scrie și alții cred. Este trist să vezi, să încerci să explici și să observi răspunsuri de genul : ”Ești cu ei”, ”Nu îi mai apărați”. Și atunci, ce faci? O lași baltă. Cum ar fi dacă lumea ar reacționa pozitiv și fără ură, explicând cu argumente de ce e adevărat sau de ce nu?
Cum ar fi dacă?

Să vezi tineri interesați, să știe ce este Constituția, să știe unde să caute dacă au o problemă, să cunoască atribuțiile instituțiilor și ale autorităților publice, să știe ce este permis și ce nu….cum ar fi ?
De câte ori să mai vedem și să mai auzim promisiuni incompatibile cu funcția pentru care omul politic candidează, cum ar ”Votează X pentru un loc în Parlament. În 4 ani, vei avea 2 autostrăzi finalizate”. Șiii….ce spune omul care nu știe cu ce se ocupă de fapt Parlamentul? Îl crede. Sau nu! Tocmai aici intervine și cea de a doua problemă.
Da, continuând aici pentru a nu deveni un rând obositor, sunt sigur că ați mai auzit în diferite discuții ”ce au făcut?” ”nu au făcut nimic” – întrebarea pe care o am mereu pe buricele buzelor este ”dar știți cu ce se ocupă Parlamentul?” ”Știți că Președintele nu vă poate da de muncă și nici nu vă poate mări salariul?”. Răspunsurile nu întârzie să apară, iar de cele mai multe ori au următoarea exprimare : ”da, mă rog, cum spui tu, dar…”. Și atunci te întrebi încă odată cum ar fi dacă lumea ar cunoaște ce atribuții au principalii factori politici în stat?
Probabil că acest lucru derivă și dintr-o stare de latență pe care noi o avem, vrem totul pe tavă fără să mai depunem un minim efor pentru a afla ce ne interesează cu adevărat.
Și nu, nu sunt singurul care crede acest lucru. Am vorbit cu diverși colegi de facultate, care mi-au împărtășit părerea lor, răspunzând la întrebarea care și-a pus deja amprenta peste acest articol: Cum ar fi dacă s-ar face educație juridică în școli?
Ștefan Vlad, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, actual student la Facultatea de Drept, Universitatea din București :

” Din punctul meu de vedere, educația juridică ar trebui să reprezinte o prioritate în curriculumul școlar. Ne dorim cu toții ca învățământul preuniversitar să formeze cetățeni autonomi, responsabili și conectați la viața cetății. Din acest motiv, cred în importanța educației juridice predate încă de la cele mai mici vârste, ca o componentă transversală a educației civice. Școala are menirea de a insufla tinerilor,  în special elevilor, valorile pe baza cărora ar trebui să funcționeze o democrație consolidată, iar însușirea acestor elemente încă din învățământul primar și gimnazial ar putea contribui la creșterea gradului de implicare în societate a acestora, la responsabilizarea lor și, de ce nu, la dorința de a lupta pentru binele comun al societății. Coeziunea sociala, civismul, democrația nu sunt daturi, ci deziderate pe care școala are obligația să le realizeze prin instruirea tinerilor în spiritul valorilor pe care cu toții ni le dorim. Pentru că valoarea unei comunități este relevată în momentul în care aceasta este declinată în comportamentele fiecărui cetățean și din acest motiv consider ca educația juridică poate fi una dintre soluțiile viabile prin care viitoarele generații vor fi capabile să își asume responsabilități și să militeze pentru idealurile noastre, ale tuturor”

Onița Horia- Șerban, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, actual Reprezentant al  Studenților în Consiliul de Administrație UB și Președinte al Asociației Studenților în Drept:

” Un student la Drept constată cu lejeritate, încă din primul an, că în niciun context din viața sa omul nu poate ocoli influența reglementărilor juridice, oricât de “departe” de acest domeniu ar părea. Din nefericire însă, paradigma din învățământul preuniversitar ajunge mai greu la tendințele și cerințele de actualitate, astfel că inițiativele de a aduce educația juridică în școli au venit prin demersurile punctuale ale unor persoane sau instituții interesate din afara sistemului educațional. Cu siguranță că nu putem învăța tot ce poate fi considerat esențial în școală (fără a compromite un program școlar cu un număr rezonabil de ore), însă beneficiile educației juridice (înglobată, poate, drept componentă mai largă în educația civică) sunt evidente: cetățeni care știu cum să-și apere drepturile, care înțeleg consecințele acțiunilor lor și implicit devin mai precauți din a-și da acordul în orice moment la solicitarea cuiva, care respectă mai mult legea. Toate acestea sunt deziderate de care statul ar trebui să țină cont când are în vedere cu ce cunoștințe trebuie să plece la drum în viața de adult un absolvent. ”

Iana Filip – Petru, fost vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, actual student la Facultatea de Drept, Universitatea din București :

” Implementarea educației juridice în învățământul preuniversitar ar reprezenta un pas spre extinderea programei școlare către o mai mare varietate de subiecte care să contribuie la dezvoltarea spiritului civic al elevilor. De altfel, o astfel de materie va putea inspira elevii să aibă o atitudine proactivă în raport cu ceea ce se întâmplă în societate. “Dreptul” , “juridicul”, reprezintă esența care stă la baza oricărei societăți, iar o generație bine pregătită este mult mai greu de manipulat! ”

Și acum, pentru că am tot pus această întrebare, o să și răspund. Cum ar fi dacă s-ar face educație juridică în școli?  Fără să exagerez spun că ar fi probabil cel mai benefic lucru adus sistemului de educație post decembrist. În acest moment, cum și de către cine se va face, nu pot să spun. Trebuie atât de bine gândit modul de introducere al acestei materii încât este o chestiune asupra căreia trebuie să se reflecte un timp mai îndelungat. Personal, nu am nimic cu nici o altă materie din curriculum școlar, dar să fim serioși….oare ne învață cineva ce se întâmplă în viața de zi cu zi pe bune?  Unii vor spune da. Și așa este. Însă nu cred că cineva se gândește când merge pe stradă că nu levitează datorită forței gravitaționale. Sau că apa pe care o bea are o concentrație neutră sau nu. În schimb, ne întrebăm de ce se impozitează salariul, sau de ce cresc prețurile, sau de ce medicii pleacă din țară, sau de ce nu există bani de investiții. Sunt întrebări firești care își găsesc explicațiile prin educație.
Pentru mine, ar fi un ideal. Da, știu, idealurile de multe ori sunt echivalente cu perfecțiunea, mult prea relativă pentru a fi palpabilă. Rămân la părerea că educația juridică în școli ar fi un ideal care trebuie executat cu profesionalism  pentru o mai bună conviețuire în societate.
Dacă ai citit până aici, fă un exercițiu de imaginație și întrebă-te cum ar fi dacă ai fi învățat despre societate în școală.

• Casual Monday Movie Review – To Kill a Mockingbird
• la vita è bella
• Noi, femeile – De când avem drepturi consacrate?
• Adevăr sau provocare? Despre asociațiile de studenți
• “România are nevoie de mine, eu am nevoie de ea!” – Vicențiu Dine, despre stagiul la Conseil Constitutionnel
• ABC-ul psihopatului de succes