Mentinerea imaginii avocatilor pe social media

Mentinerea imaginii avocatilor pe social media

11 minute • Alexandra Cote • 26 noiembrie 2017


Ce este social media?

Modul în care funcționează afacerile sau în care comunicăm zilnic cu un client s-a schimbat în mod radical ca urmare a fenomenului pe care îl numim social media.
Rețelele de socializare sunt instrumentele din domeniul online care pot fi folosite într-un mod din ce în ce mai eficient pentru comunicarea și pentru plasarea unui conținut divers publicului larg. Câteva rețele de socializare pe care le poți folosi sunt: Facebook, LinkedIn, Google+ și Twitter.
Printr-o asemenea comunitate virtuală, poți ajunge la un public numeros sau poți chiar să limitezi aria de acoperire la zona ta locală.
Nu uita că, spre deosebire de alte activități, un avocat, notar, procuror sau judecător trebuie să aibă grijă în ceea ce privește conținutul pe care îl publică și discuțiile în care se implică, astfel încât acestea să nu îi afecteze reputația și imaginea profesională pe care trebuie să o păstreze de-a lungul carierei sale.
În această privință, este recomandat ca lista de prieteni să fie vizibilă doar pentru tine. Poți face acest lucru urmând următori pași:

Facebook – Setări – Confidențialitate – Cine poate vedea lista de prieteni – Doar eu

De asemenea, trebuie să eviți să apari în poze compromițătoare care îți pot pune la îndoială profesionalismul sau imparțialitatea.
Nu este interzisă adăugarea în lista de prieteni a unor persoane care lucrează în același domeniu de interes (judecători, procurori etc.), însă trebuie să ai în vedere faptul că, în anumite situații, unele persoane care au acces public la lista ta de prieteni ar putea dezvolta impresia unei lipse de imparțialitate în privința judecătorului/procurorului pe care îl ai în lista de prieteni.
În ceea ce privește statutul magistratului – Legea 303/2004, Principiile de la Bangalore, precum și Codul deontologic al magistraților menționează că nu este suficient ca magistratul să fie imparțial, ci acesta trebuie să utilizeze toate mijloacele necesare, legale și posibile pentru a crea aparența unei imparțialități de neclintit. Altfel spus, cu toate că judecătorul este imparțial, el trebuie să se asigure și, totodată, să lase tuturor celorlalte persoane impresia că imparțialitatea sa nu este pusă sub semnul întrebării, deoarece prin anumite acțiuni/inacțiuni ale magistratului un simplu justițiabil nu ar avea certitudinea unei justiții independente și obiective.

Exemplu:

Să ne imaginăm faptul că: Avocatul X îl are în lista de prieteni pe judecătorul Y. Într-o zi, judecătorului Y i se repartizează în mod aleatoriu un dosar având un litigiu de natură civilă. Reclamantul A încheie un contract de asistență juridică cu avocatul X în acest litigiu. Partea adversă (pârâtul) descoperă în timpul procesului, prin rețeaua de socializare Facebook, faptul că între avocatul X și judecătorul Y există o strânsă relație de prietenie-virtuală (cei doi sunt surprinși împreună în diferite locații, își distribuie reciproc postări sau își lasă aprecieri și comentarii). În această situație, ne-am putea afla într-un caz de incompatibilitate a judecătorului.

Art. 42 din Codul de Procedură Civilă, menționează că:
(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situații:
13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.

Pârâtul este în drept să aibă anumite temeri sau incertitudini cu privire la imparțialitatea judecătorului care urmează să pronunțe o sentință în litigiul supus judecății. Totuși, pârâtul nu poate avea niciodată garanția că judecătorul este imparțial cu privire la litigiul supus judecății. Acesta ar tinde să creadă că litigiul va fi soluționat în favoarea reclamantului luând drept temei această relație de prietenie între avocat și judecător. Astfel, o simplă postare poate să creeze probleme de natură legală într-un proces de soluționare a litigiilor.

Din punct de vedere legal, pârâtul are la îndemână:

Cererea de recuzare care poate fi făcută chiar și verbal, de preferat înainte de începerea oricărei dezbateri. Dacă din diferite împrejurări mai presus de voința părților aceste motive de incompatibilitate au fost cunoscute abia după începerea dezbaterilor, cererea de recuzare trebuie să fie formulată cât mai repede posibil.
Mai multe informații despre abținere și recuzare găsești aici.

Riscuri:

Pe de altă parte, trebuie să fii conștient și de riscurile la care te poți expune prin rețelele de socializare. Pe un asemenea site utilizatorii pot posta orice tip de conținut, în limite legale, însă nu trebuie să uităm faptul că, acest conținut este public. De aceea, deși poți să îți setezi preferințele astfel încât să îți împarți conținutul doar cu prietenii tăi sau cu un grup restrâns al acestora, trebuie să știi că orice postare este publică. Unul dintre cei pe care îi consideri prieteni poate să facă o captură de ecran (screenshot) postării tale și aceasta ar putea fi ulterior folosită într-un proces (civil sau penal) drept probă sau în alte situații care ar putea fi capabile să-ți pericliteze cariera.
Află cum postările de pe Facebook pot să constituie probe în instanță.
Nu te gândi niciodată că activitatea ta din mediul online nu va avea repercusiuni asupra realității. Mai mult decât atât, mediul online le permite răuvoitorilor să practice defăimarea într-un mod ușor și rapid, folosindu-se în majoritatea cazurilor de anonimitatea pe care Internetul le-o oferă.
Vezi cum îți poți apăra imaginea în mediul online prin exercitarea dreptului la replică.
Conform art. 173 din statutul av., până și în mediul virtual relațiile dintre avocați trebuie să se bazeze pe încredere şi respect reciproc. În plus, în activitatea avocațială, membrii baroului sunt obligați conform legii să își exercite profesia cu bună-credință, potrivit uzanțelor cinstite, respectând întotdeauna interesele legitime ale clienților și cerințele concurenței loiale (art. 175).
Rețelele de socializare îți pot aduce și prejudicii materiale dacă distribui excesiv informații cu caracter juridic în mod gratuit. Persoanele care se confruntă cu probleme juridice tind să contacteze avocați mai întâi în privat pentru a obține consultații juridice gratuite.
Nu este adecvat să rezolvi cazuri/spețe în mod public prin intermediul rețelelor de socializare. Dacă distribuirea unor articole juridice sau oferirea unor sfaturi cu caracter juridic care vizează un public general este permisă și chiar încurajată, este recomandat să evităm rezolvarea spețelor sau dezbaterea pe larg a informații confidențiale fără consimțământul clientului.
Asemenea discuții confidențiale trebuie să aibă loc doar față-n față, printr-o consultanță juridică privată, realizată la cabinetul avocatului urmând ca discuțiile dintre avocat și client să se desfășoare fără participarea altor persoane.

Important:

Conținutul de pe o rețea e socializare este generat în întregime de către utilizatori. Ca membru al unei comunități online, scopul tău va fi acela de a-ți aduce conținutul cât mai sus. Iată câțiva factori care iți pot garanta succesul pe o rețea de socializare:

  • perseverență
  • conținut util și divers
  • interacțiune constantă cu utilizatorii
  • implicare în comunități
  • protejare a datelor cu caracter personal

Ca avocat, poți să ai un site de prezentare a activității tale și prin care să poți stabili programări mult mai ușor, însă acest lucru nu este suficient. Trebuie să știi să ajungi la noi oameni și să îți promovezi serviciile într-un mod etic și eficient. Pentru aceasta, există site-urile de socializare.
Tu sau avocații din biroul tău puteți chiar posta articole din domeniul juridic pe un blog/site juridic și ulterior să le distribuiți pe o rețea socială la alegere, în ciuda faptului că acestea din urmă nu sunt mereu specializate în domeniul juridic. Astfel, îți poți stabili poziția de expert în domeniu și poți câștiga încrederea oamenilor.
În plus, dacă îți petreci majoritatea timpului citind alte articole sau știri din domeniu, poți chiar să le distribui publicului tău de pe rețelele sociale. Ai grijă la sursele pe care le împarți cu publicul tău. Acestea trebuie să fie corecte, sigure și de încredere. Dacă distribui informații eronate, imaginea ta ca profesionist va avea de suferit. Trebuie să ții minte că succesul stă în găsirea acelui echilibru între conținutul creat de tine și cel pe care îl distribui din alte surse. De asemenea, acesta trebuie să se afle în permanentă rezonanță cu principiile, valorile și cunoștințele pe care le împărtășești și tu.
Puterea rețelelor de socializare te va ajuta să îți menții sau crești poziția site-ului propriu în motoarele de căutare. Pentru aceasta, trebuie să te asiguri că întregul conținut postat pe un cont de socializare coincide cu cel de pe site și, mult mai important, cu propriul brand pe care ți-l creezi. De aceea, este important să pui link-uri către rețelele de socializare pe site-ul tău și invers.
Scopurile rețelelor de socializare sunt:

  • interacțiunea cu clienți locali
  • întărirea poziției în mediul online
  • redirecționarea traficului pe site-ul propriu
  • intrarea în contact cu alți juriști

Recenziile:

O pagină de Facebook, de pildă, poate primi recenzii (reviews) de la orice utilizator. De obicei, cei care lasă o recenzie sunt foști clienți sau utilizatori ai serviciilor tale. O bună practică în ceea ce privește recenziile este să nu ignori niciodată recenziile negative. Mai mult decât atât, o recenzie negativă ar trebui să fie prima la care tu sau echipa ta răspunde. Pentru a mai eficientă comunicare, asigură-te că le răspunzi tuturor celor care pun o întrebare sau că le mulțumești acelora care contribuie în mod pozitiv și constructiv la discuțiile de pe o anumită pagină.
Toate acestea se aplică și în cazul comentariilor sau al mesajelor private. Pentru a menține o comunitate sănătoasă, poți chiar să blochezi și să raportezi utilizatorii care aduc injurii sau par a fi de tipul Spam (subiecte nerelevante, link-uri nesigure, numere și litere plasate la întâmplare etc.)
Un alt aspect important pe care trebuie să-l ai mereu în minte este nevoia de protejare a datelor cu caracter personal. Obligația ta legală în calitate de avocat este de a proteja identitatea clienților tăi și de a nu le face publice datele personale. Din acest motiv, postările tale trebuie să se rezume la legislație, la știri din domeniu sau la informații cu privire la cabinetul tău de avocatură (schimbarea programului, mutarea locației, un nou website, noi articole) și nu la detalii despre cazurile tale. Dacă domeniul tău de interes se rezumă doar o specializare dintre ramurile disponibile (dreptul familiei, drept penal, drept financiar etc.), este indicat să distribui doar articole și informații din aceste ramuri astfel încât să nu îți creezi o imagine greșită. Câțiva pași de siguranță includ: folosirea unor softuri și documente sigure, securizarea conexiunii la Internet și protejarea PC-ului împotriva atacurilor cibernetice printr-un program de antivirus actualizat la zi.
Trebuie să-i convingi pe oameni să vadă rețelele de socializare ca pe o modalitate de informare și nu ca un mijloc de rezolvare a unor spețe care necesită o investigație mult mai amănunțită, însoțită de probe sau martori.

Nu uita:

Un cont pe o rețea de socializare îți poate aduce mai mulți clienți prin creșterea expunerii, dar poate totodată să îți compromită întreaga imagine dacă nu știi să îl folosești în mod responsabil. Această realitate nu trebuie însă să te sperie și nu este un motiv de a renunța la promovarea online. În cazul în care întregul proces de promovare a serviciilor juridice în mediul online ți se pare mult prea complicat sau îți ocupă timpul, poți apela oricând la profesioniști din domeniul marketingului sau la agenții de specialitate care să se ocupe de imaginea și de activitatea ta sau a cabinetului tău în mediul digital.
Ca ultimă părere, dacă vrei să îți începi promovarea în mediul social media, poți să pornești de la câteva tutoriale din domeniu, să îți faci un logo, să te asiguri că vei avea conținut de postat și să îți alegi în mod strategic publicul țintă.

REFERINȚE:

[1] Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (OEPA), Editura Hamangiu, 2017.
[2] Statutul profesiei de avocat.
[3] Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană.
[4] Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
[5] Principiile de la Bangalore.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.