Impactul știrilor false continuă!
7 minute • FlorentinaS • 12 aprilie 2018
După cum am văzut în cealălalt articol de pe blog – Ați auzit despre știrile false? – am stabilit că știrile false pot avea efecte esențiale atât în mod direct, cât și în mod indirect din punct de vedere economic. Acestea au un adevărat impact asupra valorii acțiunilor, cu potențial de a destabiliza piața publică. În partea a doua a acestui articol, ne vom concentra asupra exemplelor mai specifice în ceea ce privește modul cum este elaborată informația care a afectat companiile și economia lato sensu, și urmărim să ne adresăm urmatoarele întrebări:
Vom structura exemplele in două categorii:
- Marea fraudă a bursei de valori din anul 1814
- Exemple din ziua de azi
Raportându-ne la prima categorie de exemple, putem spune că manipularea prețurilor bursei cu informații false are o istorie lungă. De-a lungul unei fascinante povești despre lăcomie, înșelăciuni și umilință publică, știrile false au fost sclipirea în marea fraudă a bursei de valori din anul 1814.
La data de 21 februarie 1814 Anglia era angajată în conflictul sângeros cu Franța, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Puțin după miezul nopții, o figură cunoscută putea fi observată în lumina slabă a străzii Dover. Persoana respectivă a ajuns la hotelul Ship Inn, unde a anunțat către proprietarul hotelului că el este ”Colonel du Bourg, ajutorul lui Lord Cathcart”. Ajuns tocmai din Calais cu informații importante din Paris – Bonaparte a fost omorât într-o bătălie și Franța a fost înfrântă.
Veștile morții lui Napoleon s-au răspândit rapid în Londra, iar ulterior s-a deschis bursa de valori londoneză, iar prețul obligațiunilor de stat au crescut. Dar în mijlocul răspândirii acestor zvonuri, o persoană care lucra la bursă a observat că au fost vândute obligațiuni în valoare de 1.1 milioane de lire sterline. O investigație a dezvăluit faptul că Bourg nu a fost colonel, ci un infractor numit Charles Random de Berenger. Guvernul a confirmat că acele știri au fost false și au afectat de asemenea, prețul bursei. Iar De Berenger a fost condamnat la 12 luni de închisoare.
În ceea ce privește a doua categorie de exemple, începem prin a vă relata următorul caz – La data de 25 august 2000, un zvon din presă a fost lansat spunând că CEO-ul companiei Emulex Corporation se va retrage și că veniturile trimestriale declarate au fost în scădere, compania fiind pusă sub investigația SEC (U.S. Securities and Exchange Commission). În următoarea zi stocurile companiei Emulex au scăzut cu aproape 60%, pierzând 2.2 miliarde pe piața de schimb.
În anul 2013, hackerii au postat un tweet fals de pe contul Associated Press în care au anunțat că Barack Obama a fost rănit într-o explozie. Algoritmii au dat greș în a recunoaște că această postare este falsă, iar pe piața bursieră s-au pierdut 130 de miliarde de dolari. Cu toate că valorile bursiere și-au revenit în scurt timp, totuși asta ne arată cum nu ne putem baza întotdeauna pe algoritmi.
A reacționa asupra informaței mai rapid decât restul haitei duce la un profit mai ridicat pe piața bursieră. Folosirea platformelor automate de schimb prin care cei de pe piața bursieră primesc informația instant și o pot analiza mult mai repede ajută la efectuarea schimburilor pe piață.
În privința primei companii – PepsiCo – în anul 2016, aceasta a suferit singurul prejudiciu asupra brand-ului ca rezultat direct al publicării unei știri false în legătură cu CEO-ul companiei.
Mai multe website-uri conservative au citat greșit CEO-ul Indra Nooyi spunând despre susținătorii lui Donald Trump ar trebui ”să-si vadă de treab-ă în altă parte”. Însă Nooyi nu a afirmat acest lucru niciodată. Din contra, chiar ea l-a felicitat pe Donald Trump în privința victoriei sale. În cele din urmă, atât alegătorii cât și diferite site-uri de știri false au încurajat cititorii să nu mai cumpere produsele din gama Pepsi. Persoanele care au redactat aceste știri au dorit să boicoteze brand-ul Pepsi prin a influența cumpărătorii în mod negativ să nu mai cumpere produse din această gama comercializate în restaurantele Pizza Hut, Taco Bell și KFC.
Pagubele aduse reputației companiei au fost resimțite imediat. Pe parcursul celui de-al patrulea semestru din anul 2016, brand-ul Pepsi era privit în mod pozitiv pe piață. Însă imediat după publicarea acelei știri false, scorul brand-ului a scăzut cu 35%.
Pagubele aduse valorii companiei au fost, de asemenea, imediate. Precedent publicării știrii false, prețul acțiunilor în compania Pepsi erau situate undeva la 106.58 $. Însă, în ziua în care articolul a fost publicat, prețul acțiunilor a scăzut în mod evident cu 3.75%. Cu cât știrea a fost mai mediatizată pe rețelele de socializare, cu atât mai mult prețul acțiunilor a scăzut cu 5.21%.
Chiar dacă știrea a fost recunoscută ca fiind falsă, acțiunile PepsiCo au rămas la fel de scăzute timp de 3 săptamâni.
În privința celei de-a doua companii – Lidingo Holdings LLC – la data de 12 aprilie 2017, SEC a luat acțiune asupra Lidingo Holdings LLC pentru pretinderea unei promovări a acțiunilor și a lăsat investitorii cu impresia că citesc în mod independent și imparțial analiza investițiilor asupra site-urilor. Însă cei care operau site-ul erau plătiți în secret pentru a induce în eroare piața bursieră.
Lidingo aparține lui Kamilla Bjorlin, o actriță care joacă sub numele de scena Milla Bjorn. Aceasta a apărut în Misconduct, un film din anul 2016 alături de Al Pacino și Anthony Hopkins. Compania ei ar fi manevrat publicarea a peste 400 de știri false despre 11 companii bursiere, și ar fi primit cel puțin 1 miliard de dolari în cash și capitaluri proprii pentru serviciile prestate. În alt caz, compania a ridicat prețul unei mici companii farmaceutice listate pe bursă cu 925%, publicând știri false în legătură cu compania.
Cheia succesului în investiții este distingerea informațiilor folositoare de barfe sau alte speculații. Noile știri false întotdeauna au fost folosite cu scopul de a afecta prețurile bursiere, dar usurința prin care se răspândesc la un nivel global, alături de creșterea folosirii inteligenței artificiale pentru bursă, nu este de mirare ce efecte majore au asupra companiilor și viitoarei economii.
Cu autorități precum SEC și FCA care investighează modalitățile frauduloase, și legile actuale pentru răspundere penală – economia deja are un nivel de protecție în ceea ce privește știrile false. Această protecție pare mai relevantă și eficientă comparativ cu sfera politică și socială.
Sursa
The impact of fake news
Ai citit partea I a acestui articol? Dacă nu, accesează – Ați auzit despre știrile false?
Dacă vrei sa citești mai multe, ai aici un articol despre – Cum se încearcă abordarea problemei știrilor false pe internet.
Sau poți accesa și un articol introductiv în privința știrilor false – De unde a pornit fenomenul?
