Influenceri pe legale. [Un alt] studiu de caz
32 minute • Ana-Maria Udriște și Claudia Stanciu • 26 iulie 2022
Povestea generată de George Buhnici în urmă cu aproximativ 2 săptămâni a ajuns, dincolo de prima pagină a tabloidelor online și offline, un subiect de discuție și analiză din punct de vedere social pe social media, evident, a fost dezbătut de oamenii de marketing, de cei care au legătură cu domeniul legal și dat drept un bun exemplu de criză de comunicare sau, mai bine spus, lipsa acesteia din urma. Ceea ce pentru necunoscătorii într-ale comunicării părea la început ca un simplu șir de afirmații făcut seara pe o plajă a ajuns să angreneze branduri, sponsori, ONG, persoane publice, persoane politice și … o bună parte din internet .ro.
Prezentul articol își propune să fie o analiză asupra acestui fenomen, dar fără să încadrăm acțiunile în anumite fapte juridice. Va avea un timeline cu momentele importante, observații și concluzii. Nu va conține judecăți de vreun fel, judecățile se fac în sala de judecată. Acest articol are menirea de a ajuta oamenii din industriile creative și, mai aplicat, pe cei din industria creatorilor de conținut.
N.R: multe din postările de pe social media și din mediul online la care facem referire sunt sub formă de print-screen-uri, pe lângă embedded, cu indicarea sursei, deoarece au fost șterse, modificate și alterate și am preferat să avem o imagine de ansamblu cât mai bine ancorată în realitate. Am depus maxim de efort să documentăm acest material și să expunem faptele cât mai corect, astfel că dacă sesizați inadvertențe, vă rog să le… sesizați cu o sesizare și către noi.
Update 31.08.2022: CNCD l-a sancționat pe George Buhnici cu o amendă de 20.000 lei pentru afirmațiile făcute în acel videoclip.
George Buhnici a revenit cu un videoclip ca drept la replică, mai jos 👇
Ce s-a întâmplat, de fapt?
George Buhnici a fost la Neversea, un festival de muzică și bunăvoie organizat pe litoralul Mării Negre în perioada 7 – 10 iulie 2022.
Aflat la festival, a fost surprins pentru declarații de echipa de filmare (reporter inclus) de la Xtra Night Show de la Antena 1, iar videoclipul a fost urcat pe platforma YouTube pe 16 iulie 2022.
Videoclipul cu afirmațiile sale poate fi vizionat mai jos:
George Buhnici, inamicul celulitei de pe litoral: “Mai dați pe la sala, fetelor!”
Ce a spus mai exact? Dacă nu ai răbdare să vezi cele 5 minute, deși recomandarea noastră este să o faci, ai mai jos niște transcrieri (via Libertatea) din acest videoclip:
”Am venit să ne întâlnim cu prietenii, să ridicăm degetul mijlociu în faţa pandemiei, să ne uităm acolo, în depărtare, la 60 de kilometri, şi să ne bucurăm că nu suntem acolo şi suntem aici şi să ascultăm muzică bună
Şi-am văzut fete care arată foarte bine, aici. Dar am văzut şi fete care nu arată foarte bine. Şi nu aş vrea să mi se interpreteze, suntem la festival, putem să dăm vina pe orice, bă, dar serios, mai mergeţi pe la sală, fetelor!
Venim la mare ca să vedem piele, aş vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. Deci, dacă aţi investi în săliţă cât investiţi în tatuaje, cred că am fi toţi mai bine. Încurajez pe toată lumea să dea un pic pe la sală. Pentru că de ce? Dacă vrei să vii la mare, îmi arăţi piele şi sigur vrei să ne împrietenim, ar trebui să mă convingi şi cu altceva decât cu decolteul. Putem fi de acord că e normal să ne uităm la ţâţe şi la buci? Aia vreau să văd la mare!
„Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Asta e şansa vieţii mele. Jur. Uită-te la ea!”.
Și atât, la prima vedere. Cine ar fi crezut că asemenea afirmații, spuse într-o seară de festival, vor ajunge să fie nu doar extrem de discutate, ci să afecteze bunul mers al social media pentru o perioadă semnificativă.
Primele reacții, primele scântei
Pentru că nu citesc presa prea des decât o dată pe zi, seara, am aflat de scandal oarecum incidental, pentru că intrasem pe Reddit și văzusem poza de mai jos:
Este de pe profilul personal de Instagram al lui George Buhnici, din octombrie 2020, de la o ediție Webstock. În continuare, postarea este pe profilul acestuia de Instagram, după cum se poate vedea mai jos:
George Buhnici on Instagram: “Am corupt această minoră. Mă declar pierdut.”
Ulterior, în momentul în care am deschis rețelele sociale, mi-am dat seama de amploarea fenomenului.
Pe lângă meme-uri și toate ipostazele amuzante (Vice a făcut un compendiu cu toate și merită văzute pentru a mai detensiona acest articol), discuțiile au început să devină foarte aprinse și au început să devină teme de dezbatere socială. Nimeni nu vrea asta când a călcat pe bec, mai puțin stakeholderii sau shareholderii dacă e cazul.
Sursa: marele internet
Centrul FILIA
Centrul FILIA a fost printre primele organizații din segmentul ONG care a reacționat public cu privire la afirmațiile făcute de George Buhnici.
A ajuns o problemă de nivel politic
Diana Buzoianu, deputat de București din partea USR, a fost printre primele persoane din sfera politică care au vorbit despre acest fenomen. Mai multe femei din USR i-au urmat exemplul.
Gabriela Firea, fost primar al Bucureștiului, de la care nu s-ar fi așteptat nimeni să aibă o asemenea reacție, a postat pe pagina sa de Facebook o dezaprobare clară a afirmațiilor făcute de George Buhnici:
Cred că până aici ne e clar că problema a devenit una serioasă.
Reacția (pozitivă?) a brandurilor
Gillette Venus România a venit rapid cu această imagine:
Sursa: Facebook
Dintr-o pură perspectivă personală, este oarecum ironică această reacție – în mijlocul unui scandal de obiectificare a persoanelor de sex feminin, e un pic riscat să facă așa ceva un brand care în activitatea sa zilnică vorbește despre epilare și normele pe care ar trebui să le implementeze o femeie pentru a ”merge la plajă” sau a fi acceptată social.
Sursa: Facebook
Durex România a venit cu un mesaj on-point fix pe scandalul acesta.
Freshful a demarat o campanie de performance marketing cu roșii “adevărate” din grădină:
Sursa: Facebook
Au mai fost și vor mai fi, însă astea sunt primele exemple de branduri care au capitalizat pe subiect.
George Buhnici publică un articol pe blogul său
Declarațiile respective au fost publicate pe 16 iulie 2022 în mediul online. Până pe data de 18 iulie 2022, deci aproximativ 2 zile mai târziu, George Buhnici nu a avut absolut nicio reacție în mediul online.
Când, într-un final, a decis să aibă un ”drept la replică”, în loc să-și asume afirmațiile și, eventual să încerce să se scuze sau să ofere justificări pentru ele, acesta a continuat în același stil semi-ironic pe blogul său.
De asemenea, a vrut să atragă atenția asupra faptului că obezitatea este o problemă în România și a declarat că de fapt asta era intenția lui cu acele afirmații sarcastico-ironice.
Apropo de asta, potrivit OMS, aproximativ 60% din români sunt supraponderali. Așa că da, putem spune că problema obezității este una de actualitate în România, însă contextul în care o spunem este complet diferit. Partea importantă din acestă ecuație este, însă, faptul că obezitatea nu este o alegere pentru o majoritate covârșitoare. Unii au probleme medicale, alții financiare etc. Printre cele mai întâlnite dorințe/ obiective ale omului modern e “să slăbească” sau să arate altfel decât vede în oglindă. De aici și valul de indignare: majoritatea s-a regăsit în problemă, majoritatea a empatizat.
Dar până atunci s-au publicat materiale în mod automat pe pagina sa de Facebook
Sunt persoană de social media și știu că de cele mai multe ori ne programăm conținutul cu mult timp înainte. Acesta va putea fi întrerupt doar de ”burning topics”.
În plină ascensiune a scandalului în mediul online, pe pagina de Facebook a lui George Buhnici s-a publicat un episod din podcast despre jocurile de noroc:
Câteva ore mai târziu, încă o frântură din podcast.
Apoi s-a făcut liniște, pesemne că cineva și-a dat seama de amploarea scandalului și de faptul că nu este bine să se posteze în continuare lucruri care nu au legătură cu emiterea unei opinii pe acest subiect.
Putem trage lesne concluzia că niciun specialist de comunicare n-a fost în preajmă și nici n-a fost luat subiectul în serios de către autor.
Și apoi, un drept la replică
Dreptul la replică a venit sub forma unui video de aproximativ 3 minute (găsiți aici transcrierea), la aproape 10 zile de la momentul izbucnirii scandalului, când deja conflictul se mai aplanase.
Comentariile sunt lăsate la liber, așadar puteți vedea opinia persoanelor despre acest subiect – în asentiment că au venit un pic ”prea târziu”.
De asemenea, a fost însoțită și de o postare pe Facebook, unde a scris doar atât:
”Îmi pare rău”.
Sursa: Facebook
Și aici, comentariile sunt lăsate la liber (momentan) – la celelalte postări sunt în continuare limitate și moderate.
Lorena Buhnici îi ia apărarea soțului
Și e normal să fie așa. Ce nu e ok, spun oamenii de comunicare, e să o facă în modul în care a făcut-o. Nu a ajutat, ci doar a pus mai multe paie pe foc.
Prima reacție a Lorenei Buhnici (și singura până la momentul scrierii acestui articol) a fost să publice un story pe Instagram în care să lase un link către articolul scris de soțul ei pe blogul său personal despre toată această situație.
Sursa: Viva
Sursa: arhivă personală
De la acel moment, pe niciun cont de pe rețelele de socializare, nici Lorena Buhnici, nici George Buhnici nu au făcut vreun alt comentariu.
În mediul online, internauții au criticat mai ales o postare în care antreprenoarea a publicat o fotografie a unei doamne aflate la plajă, cu următoarea descriere cel puțin chestionabilă:
Ce nu știm este dacă informația este veridică 100% și recomandăm a se lua cu puțină sare.
Ulterior, în urma valului de reacții negative din mediul online, Lorena Buhnici a luat decizia de a-și suspenda contul de Facebook și de a se retrage din mediul public pentru o perioadă. Explicații mai jos.
La hate se răspunde cu hate
Comentariile persoanelor au depășit limitele decenței
Social media este liberă pentru toată lumea și la un click distanță. Persoanele care nu au fost de acord cu acele afirmații au intrat pe profilele personale și profesionale atât ale Lorenei Buhnici, cât și ale lui George Buhnici și au lăsat comentarii pline de ură, până în momentul în care aceștia au eliminat posibilitatea de a mai comenta la aceste postări și, bineînțeles, de a le restricționa pe cele deja existente.
De aceea nu mai există niciun comentariu pe profilele de pe rețelele de socializare.
Între timp, după cum spuneam, contul personal al Lorenei Buhnici de pe Facebook nu mai există, dar a rămas pagina acesteia de blog, unde putem vedea comentarii precum cel mai de mai jos:
Sursa: Facebook
Menționăm că toate comentariile sunt făcute în mod public de către persoanele respective și astfel nu se încalcă vreo legislație privind protecția datelor sau dreptul la viață privată.
Târziu, dar George Buhnici a șters absolut toate comentariile de pe pagina sa profesională de Facebook care nu au legătură cu materialele publicate. Tocmai de aceea, acum se poate vedea doar următorul mesaj:
Din păcate însă, pe profilul său personal încă nu a limitat comentariile și se pot vedea multe precum cele de mai jos:
Sursa: Facebook
Cavaleria, un business deținut de George Buhnici, a implementat aceeași limitare în ceea ce privește comentariile la postări:
Iar lucrurile se duc în exagerare
BZI a publicat un articol prin care medicul Nicolae Bacalbașa a declarat în cadrul unei emisiuni că ”Și ce pot să îți spun despre băietu ăsta e că aproape sigur are tulburări recent instalate de erecție, asta ca stare. Ca răspuns, asta cred eu. Adică, erecția nu mai apare și e ușor tulburat.”
Enter CNCD. Consiliul s-a autosesizat
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) este garantul respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația în vigoare.
CNCD are dreptul de a se autosesiza cu privire la orice orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare. Această acțiune poate fi iniţiată de orice membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată (așa cum s-a întâmplat în cazul Buhnici).
Discriminarea presupune orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare (rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată etc.), conform site-ului www.cncd.ro.
Soluționarea autosesizărilor și a petițiilor cetățenești privind acte sau fapte de discriminare revine în atribuția Consiliului, potrivit art. 2 din Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor a CNCD din 11.04.2008.
Dar de ce a ajuns George Buhnici la CNCD, totuși?
Buhnici a ajuns în atenția CNCD ca urmare a valului de critici ce a făcut înconjurul internetului zilele acestea în privința declarațiilor sale.
Astfel, acum câteva zile, pe 19 iulie 2022, președintele CNCD, Asztalos Csaba, a transmis că în privința declarațiilor recente ale lui George Buhnici Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a demarat procedura de autosesizare, urmând să adopte măsurile legale în acest sens: „Se va analiza limita libertății de exprimare în raport cu dreptul la demnitate al femeilor și în general al oamenilor din perspectiva aspectului fizic. O astfel de analiză durează 90 de zile în principiu, dar când e vorba mesaje publice, ne străduim să dăm o soluție cât mai repede. În principiu, condiția femeii în societatea din România e una dificilă. Suntem pe primul loc în UE la mame minore, pe primele locuri la traficul de ființe umane – toate acestea au legătură cu tratamentul în societate. Există și violența de familie cu femei ucise în fiecare an. Toate acestea au legătură cu un comportament în societate față de femei, unele moștenite istoric, altele create în diferite conjuncturi – competiție politică, publicitate etc., în care este exploatată sexualitatea femeii” – a spus Asztalos Csaba în cadrul declarațiilor referitoare la situația care a fost creată de George Buhnici, conform Adevărul.
De asemenea, președintele CNCD a explicat care sunt etapele ulterioare autosesizării: „Se va face o procedură de citare a părților implicate – în acest caz este o singură parte – organizându-se o audiere. Se întocmește un raport pe care Colegiul îl dezbate și va adopta o decizie. Dacă între timp vor sosi sesizări cu privire la această posibilitate de discriminare, aceste sesizări se vor conexa cu autosesizarea și procedura va continua”.
CNCD va analiza zilele acestea dacă mesajul transmis de George Buhnici a depășit sau nu limitele libertății de exprimare, precum și dacă prin afirmațiile sale a fost adusă atingere demnității umane a femeilor, conform europafm.ro. Până la ora publicării acestui material instituția nu a mai comunicat nimic pe acest subiect.
Ce sancțiuni riscă de la CNCD?
În ipoteza în care se constată că faptele comise de George Buhnici constituie discriminare, vedeta din mediul online ar putea fi sancționată cu o amendă contravențională între 2.000 și 100.000 de lei, conform art. 26 alin. (1) din OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Contravenția astfel aplicată nu poate fi anulată decât prin hotărâre judecătorească definitivă.
CNA preia ștafeta
Prin recenta modificare a Legii audiovizualului, s-a introdus un nou punct, respectiv:
Art. 1, punctul 11 serviciu de platformă de partajare a materialelor video – serviciul al cărui scop principal al acestuia sau al unei secţiuni disociabile a acestuia ori o funcţionalitate esenţială a acestuia constă în furnizarea către publicul larg de programe sau de materiale video generate de utilizatori sau furnizarea ambelor categorii, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin reţele de comunicaţii electronice, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afişare, marcare şi secvenţionare.
(Modificarea a intervenit prin Legea nr. 190/2022 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune).
Pe românește, asta înseamnă că afirmațiile făcute de vlogger prin intermediul Youtube, TikTok, Instagram, Twitch și alte platforme care permite partajarea de materiale video intră acum sub competența CNA.
De ce ne interesează acest aspect? Simplu – pentru că avem un articol 29 alin. (1) lit. d) cu următoarea componență:
(1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
d) să nu includă şi să nu promoveze acte de discriminare bazată pe criteriu de sex, origine rasială sau etnică, naţionalitate, religie sau credinţă, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală;
Așadar, avem apoi următoarea afirmație:
“Pentru că avem o nouă lege şi pentru că George Buhnici este vlogger, mă voi autosesiza în acest caz”, a spus Monica Gubernat pe finalul şedinţei, fără a da alte detalii – sursa paginademedia.ro
Contactată de Paginademedia.ro, Monica Gubernat a detaliat:
“Vom verifica declaraţiile lui George Buhnici, acea reacţie pe care a dat-o în urma incidentului şi vom vedea dacă sunt încălcări pe contul lui de vlogger.“
Cu toate acestea, trebuie văzut dacă:
- pe contul lui de vlogger sunt afirmații care să se refere la acest incident
- aceste afirmații & încălcări să fie făcute ulterior datei de 03.07.2022, dată de la care modificarea legii produce efecte
Dar ar putea oare George Buhnici să fie dat în judecată?
Nu, pentru discriminare.
Bineînțeles, în orice țară democratică dreptul la liberă exprimare există și la fel și dreptul de a dispune de sine însuși (adică de a te expune în mediul public, chiar și pe plajă, așa cum consideri de cuviință, dacă prin aceasta nu încalci ordinea publică și bunele moravuri).
Cu toate astea, incitarea la discriminare este o faptă prevăzută de legea penală în cadrul art. 369 potrivit Codului Penal în vigoare. Așadar, putem vorbi de o discriminare pe bază de gen? Citez: ”bă, dar serios, mai mergeţi pe la sală, fetelor! Venim la mare ca să vedem piele, aş vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. Deci, dacă aţi investi în săliţă cât investiţi în tatuaje, cred că am fi toţi mai bine.” (transcrieri via Libertatea)
Nu 🤯. Într-adevăr a reușit să ofenseze mare parte dintre cei care activează mediul online, însă de aici până la acțiuni în justiție mai e un drum de parcurs, nu foarte lung ce-i drept.
Da, pentru prejudicii de imagine.
Dincolo de ceea ce scrie în contractele încheiate cu partenerii și colaboratorii săi, George Buhnici poate răspunde pentru prejudicii de imagine.
Asta deoarece este posibil ca afirmațiile pe care le-a făcut să aducă atingere imaginii unui partener.
Spre exemplu, Disney+ este nou lansat pe piața din România și printre persoanele țintă inclusiv copii și adolescenți. Chiar dacă nu are prevăzută în contractul de sponsorizare (pentru că a fost o sponsorizare la mijloc, chiar dacă nemarcată) o clauză de moralitate, se poate demonstra că asocierea lui George Buhnici cu imaginea brandului aduce prejudicii acestuia din urmă.
Bineînțeles, acest lucru se poate face de către orice persoană a fost/ este asociată cu George Buhnici și care consideră că i-ar fi fost adus un prejudiciu de imagine prin acest comportament.
Trebuie totuși să reținem că nu avem o formulă magică de calcul aici și că nu este 100% cu șanse de reușită, dar există un temei legal chiar și pentru aceste prejudicii.
George Buhnici este o persoană publică după orice definiție. Iar asta înseamnă că…
George Buhnici are peste 1,1 milioane de abonați doar pe canalul său de YouTube. Având în vedere că vorbim despre un canal preponderent în limba română, 1.1 milioane de abonați înseamnă 1/18 din populația României. E ceva.
Aici adăugăm și profilele de pe Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn și lista poate continua. Putem spune că George Buhnici este o persoană pe care mulți o urmăresc în mediul online și care poate influența deciziile unor consumatori.
Ești responsabil pentru ceea ce declari în mediul online și off-line?
Indiferent că îți place sau nu, în momentul în care devii un influencer/ persoană publică, devii responsabil pentru ceea ce declari în mediul online și în mediul offline. Asta înseamnă că, chiar și în momentul în care ai opinii separate sau divergente de cele ale maselor, trebuie să transmiți mesajul în asemenea fel încât să nu aduci atingere drepturilor altor persoane și / sau să lezezi demnitatea acestora.
Ne referim aici atât la nivel individual, când vorbim de o persoană anume, cât și la nivel de colectivitate. Dacă afirmațiile pe care voiai să le faci se duceau în sfera sănătății și conștientizării fenomenului privind obezitatea din România, atunci trebuiau să fie formulate altfel, cu accent pe fenomen și pe consecințele acestuia.
Este iarăși o diferență mare între a fi o persoană publică și a fi un personaj controversat. Există persoane care sunt, prin natura lor, controversate, mai ales prin afirmațiile pe care le fac în mod constant. Uite un exemplu la Andrew Tate. George Buhnici, în schimb, nu este pe acest calapod. Dar a fi controversat nu este o circumstanță atenuantă, e doar o etichetă care te poate scăpa câteodată mai ușor de repercusiuni pentru că lumea nu te știe altfel și oricum n-are alte așteptări de la tine, deci te lasă în plata Domnului, cum ar veni.
Viața ta personală și privată este viață publică
Am văzut în mediul online afirmația că „era în timpul său liber și ce treabă au brandurile cu ceea ce declară el la concert”.
Hai, că e destul de simplu de înțeles că în momentul în care devii persoană publică, afirmațiile și acțiunile tale nu se mai împart între mediul public și mediul privat. Există doar mediul public. Indiferent că vrei sau că nu vrei să accepți acest lucru, viața ta privată nu mai există – nici măcar pe un profil de Instagram căruia îi setezi vizibilitatea doar pentru prietenii apropiați.
De asemenea, faptul că te afli sub influența unor băuturi alcoolice sau substanțe stupefiante nu îți oferă o scuză pentru afirmațiile pe care le faci. Dimpotriva. Ca influencer trebuie să fii cu atât mai atent la toate aceste aspecte.
Nu înseamnă că dacă ești mare nu mai trebuie să respecți regulile de publicitate
Până la această criză, George Buhnici a făcut obiectul a ceea ce se numește ”Buhnici Files” cu replică, drept la replică și amenințări. Pe scurt, George Buhnici a avut/ are mai multe parteneriate cu branduri pentru a le promova prin diverse canale (YouTube, Facebook, blog, Instagram etc.), dar nu marchează de cele mai multe ori aceste parteneriate cu #ad.
Poți vedea anumite episoade din Buhnici Files aici:
- Episodul 1 Zoso
- Episodul 2 Zoso
- Episodul 3 Zoso
- Episodul 4 Zoso
- Drept la replică Buhnici
- Clip 2 Zoso (Buhnici Files reloaded)
De fapt, nu le marchează deloc, deși este obligat conform noilor reglementări instituite prin OUG 58/2022 (deși exista o reglementare similară, dar nu la fel de explică și până acum). Iar aceeași sugestie o regăsim și în Codul RAC, Codul de Bune Practici în Influencer Marketing (unde am scris partea juridică), precum și în politicile tuturor platformelor de socializare și partajare conținut.
Sursa: Legea nr. 363 din 21 decembrie 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.
Or, dacă ne uităm de sus până jos pe profilele de pe rețelele de social media ale lui George Buhnici, vom putea observa cu ochiul liber că majoritatea nu sunt marcate ca fiind publicitate, deși avea obligația de a o face. Când nu faci asta să nu te mire că lumea spune că și materialele pe care tu nu le-ai tranzacționat comercial sunt, de fapt, campanii de promovare mascate. Mă rog, aici e vorba despre transparență și încredere, valori pe care le setezi în relația cu comunitatea ta, dar asta nu e subiect de debate acum, aici, și sigur nu e pentru noi, ci pentru specialiștii în comunicare.
Brandurile se asociază cu tine pentru imaginea și valorile tale
În strânsă legătură cu cele de mai sus, Libertatea a făcut o listă cu brandurile care ”se promovează” cu influencerul George Buhnici și le-a cerut acestora o poziție cu privire la afirmațiile făcute de George în data de 16 iulie 2022. Nu știm care au fost exact criteriile de selecție, dar pare să fie vorba despre cele mai vizibile.
De ce a făcut Libertatea asta? Simplu – pentru că în momentul în care te asociezi cu un influencer o faci pentru imaginea și valorile pe care această persoane le transmite în mediul online. Libertatea invocă așa-numitul ”Codul de Responsabilitate Socială” al BCR pentru a sublinia că însuși brandul își încalcă regulile prin asociere cu George Buhnici. Majoritatea companiilor mari au un cod de conduită și responsabilitate socială. La modul ideal, asta înseamnă că persoanele pe care acestea le aleg pentru a-și asocia imaginea în mediul online și offline reprezintă o extensie a valorilor lor..
Am scris mai multe despre asta acum 2 ani de zile, când am vorbit despre cazul COLO și asocierea brandurilor cu imaginea unui influencer.
Pot brandurile să încheie colaborările cu o persoană publică de pe o zi pe alta?
Răspunsul avocățesc este: depinde.
Așa cum am scris și în cazul COLO, decizia de a înceta sau nu o colaborare cu un influencer este un pic mai complicată decât pare la prima vedere. Chiar dacă se pun presiuni pe branduri din partea societății civile, oamenii trebuie să înțeleagă că nu este atât de simplu ca și cum ai rupe o foaie în două.
Să le luăm pe rând.
BCR
BCR are avea o lungă colaborare cu George Buhnici, inclusiv pe partea de Școala de Business.
Inițial, BCR nu a avut o poziție fermă despre acest subiect, ci a făcut apel la educație, comunicare și înțelegere.
Între timp, Nicoleta Dediu, Head of Communication la BCR, a lansat în discuție această problemă pe rețeaua LinkedIn, iar comentariile sunt foarte bune de luat aminte.
Sursa: LinkedIn
Sursa: Facebook
Sursa: Facebook
Ulterior, BCR a ales să ”încheie” colaborarea cu George Buhnici printr-un comunicat scurt pe pagina de Facebook a companiei. Interesantă formularea („pentru un partener de mulți ani”), însă nici după acest comunicat George Buhnici nu a avut o reacție.
Este interesat să vedem ce se va întâmpla cu tot conținutul care există deja pe rețelele de socializare, afișe, materiale și toate cele. Vor mai rămâne în picioare? Va obliga BCR pe George Buhnici să dea jos acest conținut de pe social media, cel puțin? Cum e, spre exemplu, postarea de mai jos:
Spunem asta pentru că teoretic asemenea clauze contractuale sunt standarde de bune practici în Europa și America – în momentul în care colaborarea cu un influencer încetează, în special din cauza acestuia din urmă, brandul poate cere și chiar îl poate obliga să șteargă orice fel de mențiune cu privire la respectiva colaborare și chiar să nu îi permită să amintească de ea. Sună a cancel culture, da, și cred că putem dezbate și asta. Dar altă dată.
Huawei
Huawei România, cu care aparent George Buhnici a avut / are un parteneriat încheiat, nu a făcut nicio afirmație până la acest moment, deși presiune pe rețelele de socializare s-a pus destulă.
Sursa: Facebook
Disney+
George Buhnici a fost partenerul Disney+ în România în momentul în care s-a lansat (și nu numai aparent) – bineînțeles fără să existe un ”parteneriat anunțat oficial”, nici prin Paid Partnership, #ads, #collab sau orice altceva.
Până la acest moment, Disney+ nu a făcut nicio afirmație oficială cu privire la colaborarea cu George Buhnici. S-a aplicat presiune socială și aici.
Bigotti România
Imediat ce am dat o căutare pe Facebook despre Bigotti, printre primele rezultate a fost și cel de mai jos:
Sursa: Facebook
Până la acest moment, nici Bigotti România nu a făcut nicio afirmație cu privire la colaborarea cu George Buhnici, într-un sens sau în altul.
De cealaltă parte a baricadei. Drepturile influencerului
Chiar dacă lucrurile merg vehement împotriva lui George Buhnici, să nu uităm că, indiferent de opiniile noastre proprii și personale, legislația este făcută pentru a fi respectată.
Spre exemplu, dacă anumiți colaboratori au decis să înceteze contractele înainte de vreme, iar contractele nu permit acest lucru, atunci George Buhnici ar putea să-i dea în judecată pentru încetarea intempestivă a contractului și să solicite daune-interese și despăgubiri pentru repararea prejudiciului.
De asemenea, este o linie fină între a critica o persoană cu privire la afirmațiile pe care le-a făcut și a o jigni. Din păcate, în acest context, lucrurile au luat o întorsătură nefastă și au devenit foarte personale, iar oamenii au apelat, în mediul online cel puțin, la jigniri și atacuri la persoană. Dreptul la liberă exprimare este un drept valabil atâta timp cât nu aduce atingere drepturilor altor persoane.
Ce trebuie să facă brandurile care încă n-au făcut până acum?
Cum am spus de nenumărate ori, influencer marketing-ul nu este o joacă de mediul online, pe care se lucrează cu contracte ”stas” unde aruncăm acolo 3 lulele, 3 surcele. Dacă ești brand, indiferent de mărimea afacerii tale, trebuie să ții cont de următoarele aspecte și bune practici:
- fă un due-dilligence al influencerului cu care lucrezi;
- uită-te la modul în care se comportă în mediul online și offline pe termen mediu și lung;
- nu ignora celelalte canale (ie. dacă tu faci o campanie pe Instagram, nu înseamnă că nu te interesează ce se petrece pe TikTok);
- oferă mereu un cod de conduită pe care influencerul respectiv trebuie să-l respecte;
- introdu în contract clauzele de ”bune moravuri” care să-ți permită să încetezi contractele în cazul unor derapaje;
- dacă apar conflicte, aplanează le din start, fără să mai aștepți să se rostogolească ca un bulgăre de zăpadă;
- ține mereu minte că acțiunile persoanei respective vor fi asimilate cu brandul tău.
Să luăm un exemplu: dacă pe stradă în fața mea există o mașină de livrări de la Cargus, iar șoferul de la volan aruncă pe jos chiștoace de țigări și resturi de mâncare, eu voi asocia acea imagine cu brandul Cargus, nu cu șoferul respectiv. Cu cât persoana respectivă este mai prezentă în domeniul public, cu atât asocierea este mai puternică cu brandurile pe care le reprezintă.
Dar influencerii?
Nu este ușor să fii creator de conținut și persoană influencer. Cum spuneam, vine cu o foarte mare responsabilitate.
Până la data scrierii acestui articol, sunt anumite elementele pe care e bine să le iei în considerare drept bune practici:
- prețuiește bunul simț și fă uz de el;
- internetul ”nu iartă derapajele” pe care le faci, chiar dacă tu consideri că nu este ceva grav;
- tot ceea ce se întâmplă în mediul online nu dispare și nu este ”efemer”;
- chiar dacă ai impresia că o afirmație nevinovată nu poate da naștere unui scandal de amploare, mereu se poate întâmpla acest lucru;
- viața privată nu există – este o extensie a vieții tale publice;
- nu ai 2 euri: eul tău public și eul tău privat, sunteți una și aceeași persoană, deci nu există “eram în timpul meu liber’’ – acum serios, știe cineva când lucrează un influencer și cum știm e în timpul liber?
- în măsura în care știi că anumite acțiuni ale tale pot influența afirmațiile pe care le faci (ie. te afli sub influența băuturilor alcoolice), poți să nu dai curs invitațiilor de a răspunde;
- dacă la un moment dat faci anumite afirmații sau acțiuni care pot fi interpretabile, este mereu o bună idee să revii asupra lor cât de repede poți și să prezinți clar (inclusiv cu unele scuze) ce ai vrut să transmiți;
- situațiile de criză de comunicare nu se ”bagă sub preș” pentru că mai rău fac astfel;
- ești un model șamd
În loc de concluzie
Internetul este locul unde reacțiile se propagă cu o viteză extraordinară. În momentul în care un scandal se inflamează, poate căpăta proporții la care nu s-ar fi gândit nimeni în mod special de la bun început (a se vedea inclusiv recentele cazuri J’ai Bistrot și Buoni e Bravi).
Este mult mai greu să tratezi decât să previi pentru că aici vorbim de un bulgăre de zăpadă care se amplifică în fiecare moment. Tocmai de aceea, actorii implicați ar trebui să devină responsabili pentru acțiunile și afirmațiile lor și să înțeleagă că internetul nu este un vest sălbatic. Chiar dacă la prima vedere unele persoane ar putea spune că nu este reglementat, în realitate putem observa că se autoreglementează în anumite circumstanțe, atunci când este vorba de a ”oferi o lecție”.
Brandurile, influenceri, precum și persoane ale societății civile ar trebui să vadă acest scandal ca pe o oportunitate de a pune bazele unei atitudini responsabile în mediul online, inclusiv să înțelegem că acțiunile noastre pot avea consecințe nefaste, indiferent de baricada în care ne situăm.
Acest caz ne arată implicațiile juridice pe care le poate avea o simplă afirmație pe care o facem seara, la un festival, când ne simțim bine:
- pierderea unor contracte și încetarea unor parteneriate
- compromiterea conturilor de pe rețelele de socializare și de partajare de conținut video, care în final poate duce chiar la afectarea afacerii
- dosare pentru repararea prejudiciilor în instanță
- expunerea afacerii tale din mediul online la consecințe pe care nu ți le dorești
Iar toate acestea se răsfrâng și asupra persoanelor de lângă tine (cum ar fi familia) sau asupra partenerilor tăi de afaceri (a se vedea Cavaleria.ro).
Cum spuneam, a fi influencer presupune să renunți la viața ta privată și să ai o atitudine responsabilă față de urmăritorii tăi. După cum se poate observa, simple afirmații spuse la ceas de ceară au pus în pericol o familie, o afacere și o reputație. Vom vedea cum va evolua.
*articolul a fost redactat în colaborare cu Claudia Stanciu – Studentă la Facultatea de Drept din cadrul ASE București
Sursa foto: captură YouTube
Ești creator de conținut, influencer, agenție de digital sau brand cu activitate în mediul online? Programează o sesiune de consultanță online și protejează-ți afacerea 360.
Foarte bun și complex articolul. Este a analizat din foarte multe perspective !
Bine, s-a ajuns la acest nivel din cauza unor persoane rău intenționate și care au „dat hate” aiurea, și mai ales fără argumente. Părerea mea, sunt părtinitor, dar când un alt „influencer” face mișto de o anumită categorie de oameni, e sarcasm și trebuie tratat ca un pamflet, dar când altul care avea o atitudine profesională, și a dat cu bățul în baltă, acela este tras în jos pe toate căile media. Why?
ABSOLUT TOATE persoanele “rau intentionate” de care spui tu, nu au dat hate aiurea SI MAI ALES FARA ARGUMENTE(iarta-ma ca urlu din tastatura, dar vreau sa intelegi ca folosesc CAPS LOCK ca sa accentuez cuvinte). Deci, argumentele pentru care lumea “da hate aiurea” sunt urmatoarele:
– Buhnici “ataca”(cel mai probabil involuntar)o serie de femei(grase, cu vergeturi)
– Buhnici isi prezinta sotia, ca fiind frumoasa ca o minora
– Sotia lui Buhnici, ataca (cel mai probabil voluntar)o serie de femei(grase, cu vergeturi)
Toate aceste argumente sunt veridice. Si orice om cu creierul pe cap ar da hate. Fie ca este RAU INTENTIONAT sau BINE INTENTIONAT.
Din ceea ce spui tu, reiese ca niste persoane rau intentionate(probabil Putin si oamenii lui Putin, dupa spusele lui Buhnici), incearca sa il distruga pe acesta din urma, lansand o campanie de “cine plm e Buhnici asta”.
Asemenea ”comentarii”, replici și duplici, inclusiv cu injurii și atacuri la persoană depășesc oarecum o limită a normalului.
Editare: Nu sunt părtinitor. 🙂
Ai dreptate, derapaje au fost foarte multe, însă unitatea de măsură nu a fost aceeași. Dar asta nu-l disculpă pe numitul Buhnici.