Cum să te ferești de capcanele reclamelor pe internet: publicitate înșelătoare

20 minute • Ana-Maria Udriște și Claudia Stanciu • 09 octombrie 2022

Zi de zi atunci când navigăm în mediul online suntem bombardați cu anunțuri de la fel de fel de companii care ne îndeamnă să le achiziționăm produsele și ne promit standarde înalte de calitate. Însă, adesea suntem induși în eroare. Prin reclame cât mai viu colorate și poze cât mai convingătoare suntem ademeniți să cumpărăm produse de care nu avem nevoie în realitate. Și ajungem fix la publicitate înșelătoare fără să ne dăm seama.

Aproape cu toții am trăit următoarea experiență – să plasăm o comandă online în baza unei reclame văzute pe rețelele de socializare și să primim un produs care nu are nici cea mai mică legătură cu ceea ce am comandat. Într-o astfel de situație care sunt mijloacele legale la care poți apela?

Consumatorii trebuie să își cunoască drepturile, iar profesioniștii trebuie să știe că există și căi legale de promovare a afacerii lor.

Regulile privind materialele și mesajele publicitare sunt reglementate de Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă.

💡 Publicitate înșelătoare VS publicitate comparativă

Publicitatea este definită ca fiind orice formă de prezentare a unei activităţi comerciale, industriale, artizanale sau liberale, în scopul promovării vânzării de bunuri ori servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi şi obligaţii (cf. art. 3 lit. a) din Legea nr. 158/2008).

Atunci când vorbim de publicitate în mediul online ne referim la acele reclame de pe social media

Publicitatea înșelătoare reprezintă publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent (cf. art. 3 lit. b) din Legea nr. 158/2008). În categoria practicilor comerciale înșelătoare intră și transmiterea de informații false către consumatori.

Publicitatea comparativă este publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta (cf. art. 3 lit. c) din Legea nr. 158/2008). De pildă, atunci când te promovezi în comparație cu un alt comerciant. Spre exemplu, atunci când spui public pe site că produsele tale sunt mai bune ca produsele lui X (X fiind un alt competitor de pe aceeași piață).

Această formă de publicitate trebuie să țină cont de anumite reguli și anume:

să nu fie înșelătoare (să nu utilizeze tactici de natură a induce în eroare consumatorul)
să compare bunuri sau servicii care răspund aceloraşi nevoi ori sunt destinate aceloraşi scopuri (spre exemplu, comparația dintre două branduri de încălțăminte)
să compare, în mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esenţiale, relevante, verificabile şi reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii, printre care şi preţul
să nu discrediteze sau denigreze mărcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activităţi ori situaţia unui concurent
în cazul produselor cu denumire de origine, se referă, în fiecare caz, la produse cu aceeaşi denumire (de exemplu, salamul de Sibiu X are mai multe proteine decât salamul de Sibiu comercializat de Y)
să nu profite în mod neloial de reputaţia unei mărci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente (respectiv să-și facă reclamă pe seama reputației competitorului)
să nu prezinte bunuri sau servicii ca imitaţii ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtând o marcă ori o denumire comercială protejată (spre exemplu, Abibas și alte asemenea)
să nu creeze confuzie între comercianţi, între cel care îşi face publicitate şi un concurent sau între mărci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri ori servicii ale celui care îşi face publicitate şi cele ale unui concurent (respectiv să se promoveze prin folosirea prestigiului competitorului, prin asocierea implicită cu acesta) cf. prevederilor art. 6 din Legea nr. 158/2008.

⛔În conformitate cu dispozițiile legale, orice formă de publicitate înșelătoare este interzisă.

Această reglementare vizează protejarea consumatorilor împotriva posibilelor tactici de manipulare aplicate de comercianți.

⚖️ Sancționarea practicilor comerciale înșelătoare

Ai fost păcălit? Te poți adresa ANPC.

Așadar, constatarea încălcării dispozițiilor legale și aplicarea sancțiunilor în această materie revine Ministerului Finanțelor Publice și respectiv, Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Nerespectarea de către comercianţi a prevederilor privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă (prevăzute în art. 4 şi 6 din Legea nr. 158/2008) constituie contravenţie şi se sancţionează, potrivit legii, cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei.

Bineînțeles, răspunderea revine comerciantului care beneficiază de pe urma anunţului publicitar (cf. art. 17 alin. 1 din Legea nr. 158/2008).

Noua Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 58/2022 ce pune în aplicare prevederile directivei europene Omnibus înăsprește regimul sancționator în privința practicilor înșelătoare din mediul online. Astfel, comercianții care încalcă dispozițiile legale riscă sancțiuni de până la 4% din cifra de afaceri.

🌐 Cazuri practice de la noi din țară și nu numai

Cumpără o șansă …

Campania Altex pentru Playstation 5 de acum 2 ani, unde consumatorii au crezut că achiziționează consola, iar de fapt au achiziționat șansa de a cumpăra consola PS5, tombola fiind anunțată de reprezentanții companiei la o oră după lansarea campaniei în mediul online. Chiar și ulterior, singura prevedere de pe site privind tombola era menționată la final, căci pentru a plasa comanda, consumatorii trebuiau să bifeze și o căsuță prin care să-și exprime acordul în legătură cu termenii și condițiile campaniei ”Rezervă-ți locul în marea tombolă PS5” (interesant e că această căsuță a fost adaugată abia după lansarea campaniei). Bineînțeles, plângerile la ANPC au început să curgă… din păcate au rămas doar la nivelul de plângeri pentru că nici până în prezent nu a fost aplicată vreo sancțiune.

Morala întregii povești poate fi desprinsă din cea mai simplă și importantă regulă din comerț – fii sincer cu consumatorii și așa nimeni nu va avea de suferit.

Pagina de unde îți puteai achiziționa ”șansa” de a câștiga un PS5 – altex.ro

Cazul Aliexpress/ Wish/ Amazon

De multe ori acești mari retaileri online folosesc poze care nu le aparțin pentru a-și promova produsele (de obicei, se ”inspiră” de pe paginile de social media). Consumatorii au încredere în imaginea pe care o văd afișată pe site și plasează comanda. Însă, când produsul ajunge în sfârșit la ușa casei lor realizează că poza văzută pe internet nu putea fi mai diferită față de produsul din realitate. Există numeroase exemple în mediul online privind astfel de țepe, în special în industria fashion și nu numai. De pildă, acest exemplu privind un fotoliu (mult mai mic decât părea în poze):

Sursă foto: alimaniac.com – puteți accesa site-ul lor pentru mai multe exemple de astfel de online fails

Un consumator a comandat o comodă pentru televizor de pe site-ul Amazon. A primit însă o masă care s-ar integra mai bine în căsuța păpușilor, căci nu depășește 10 cm în înălțime.

Sursă foto: alimaniac.com – puteți accesa site-ul lor pentru mai multe exemple de astfel de online fails

Vitamin Water

Afirmațiile discutabile pe care unele companii le fac pentru a-și spori vânzările sunt tot o formă de publicitate înșelătoare. De pildă, în momentul lansării pe piață a băuturii „Vitamin Water”, un produs al companiei Coca-Cola, aceasta a fost în centrul unei campanii care susținea efectele benefice ale băuturii asupra organismului. Mai mult, în cadrul reclamelor publicitare consumatorilor li se transmitea că prin consumul apei cu vitamine își pot îmbunătăți sistemul imunitar și își pot accelera metabolismul, ba chiar și că băutura ar reduce riscul bolilor oculare.

Însă, așa numita băutură ”hrănitoare” conținea de fapt în jur de 30g de zahăr. La scurt timp, o acțiune a fost introdusă în instanță, invocând ca temei informațiile false distribuite în cadrul campaniei de marketing al companiei Coca Cola. In 2015, oficialii din Marea Britanie (Advertising Standards Authority) au declarat reclama ca fiind înșelătoare. Așadar, Coca-Cola a fost nevoită să-și retragă produsul de pe piață și să modifice eticheta, astfel încât aceasta să reflecte adevărul. Urmare a acestei erori, Coca Cola a plătit 2,7 milioane de dolari drept cheltuieli judecătorești.

Sursă foto: Wikimedia

Testare Covid la super preț (cel puțin la prima vedere)

În plină pandemie, când toată lumea căuta o modalitate ieftină de a se testa în privința infectării cu virusul Sars-CoV-2 , OK Medical publica urmatorul anunț în mediul online:

Sursă foto: facebook.com

Reclama de pe Facebook afișa un preț promotional de 95 lei pentru o testare la domiciliul consumatorului, însă cei accesau site-ul în vederea achiziționării serviciului realizau cu uimire, că în realitate, prețul acesta reprezenta doar tariful de deplasare la domiciliu, iar testul RT-PCR presupunea un cost suplimentar, al cărui tarif începea de la 310 lei. Super oferta, nu-i așa?

ANPC a fost sesizat în acest sens.

Produsele ”minune” din teleshopping

Cu toții știm faimoasele reclame care apar parcă de nicăieri cu creme care vindecă toate bolile, tigăi multifuncționale, aparate de masaj și produse pentru slăbit, toate la un ”super preț”, disponibil numai azi … și deja textul devine cunoscut. Aici putem discuta și de o formă de publicitate abuzivă, căci odată ce te-au prins în capcană, greu îți mai dau drumul, însă nu acesta este subiectul de astăzi.

În mod normal nu am vorbi despre teleshopping ca o formă de publicitate în mediul online, dar supriză, acesta există și în mediul online. Acest site e doar un exemplu și ca el există multe altele:

Sursă foto: telestarshop.ro papucii minune care te scapă de oboseală

Vă este cunoscută următoarea frază a unei campanii din mediul online – suplimenții alimentari nu pot înlocui o dietă echilibrată și sănătoasă? Probabil pe listă ar trebui incluși și plasturii. Site-ul de mai jos comercializează ”plasturi minune” (așa cum scrie și pe etichetă – wonder patch în engleză) pentru slăbit.

Sursă foto: oferte-shop.ro

Teleshopping-ul are o strategie de marketing cel puțin interesantă:

Are mereu produse la reduceri fabuloase (de la 50% în sus)
Toate prețurile se termină morțis în 99 (la extraordinarul preț de numai … )
Sintagma ”profită acum …” repetată de cel puțin 10 ori

Cremele miraculoase

Un cunoscut caz de publicitate înșelătoare a fost cel legat de produsele brandului de cosmetice Plush Bio. Cremele Plush Bio erau promovate intens în mediul online de diferiți creatori de conținut din România ca având efecte extraordinare asupra tenului și asta i-a determinat pe consumatori să le încerce la rândul lor.

Tinerele care au testat produsele s-au confruntat însă cu efecte adverse, tenul lor s-a înroșit vizibil și la scurt timp după folosirea produselor au fost diagnosticate cu acnee vulgară. Consumatorii au dat în judecată Plush Bio în urmă cu doi ani, însă pagina online a brandului funcționează în continuare. Dosarele împotriva companiei pentru infracțiunea de înșelăciune, exercitare a unei profesii fără drept sau vătămare corporală din culpă au fost însă clasate de procurori.

Sursă foto: thehearabouts.com

Leacurile minune atrag amenzi

Comisia Federală pentru Comerț din SUA (FTC) trage un semnal de alarmă și recomandă producătorilor să evite să-și mai promoveze produsele ca fiind leacuri minune, mai ales că nu există nicio expertiză medicală care să ateste efectele miraculoase. Cei care încalcă aceste recomandări riscă importante sancțiuni.

Concluzia pentru comercianți e următoarea – mai ușor cu prevederile de sănătate & co.

💲 Promovezi orice pentru bani?

Creatorii de conținut au o influență tot mai mare în mediul online și de aceea multe branduri aleg să îi sponsorizeze pentru a le promova produsele în speranța de a oferi un boost vânzărilor lor. Este o strategie win-win, pare că toată lumea are de câștigat, dar oare unde se situează consumatorul în acest peisaj? Există totuși și niște obligații pe care aceștia trebuie să le respecte în privința produselor pe care le promovează?

Am tratat această temă și atunci când am discutat despre cazul Buhnici, la secțiunea Influenceri pe legale (pe care vă invit să o consultați aici).

România are într-adevăr reglementări pentru publicitate și acestea sunt cuprinse în Legea nr. 190/2022 care reglementează activitatea creatorilor de conținut (denumiți din punct de vedere legal ”furnizori de platformă de partajare a materialelor video”). În conformitate cu prevederile acestei legi, reclamele video din mediul online trebuie marcate ca ads. Întreaga activitate video din mediul online este acum supravegheată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). În cazul nerespectării prevederilor legale, CNA-ul poate suspenda contul utilizatorului pentru până la 12 luni (cf. art. 42⁹ alin. (1) lit. a) din Legea nr. 190/2022).

Efectul ”too good to be true”

De multe ori vedem promoții la prețuri derizorii și ne gândim că achiziționând un astfel de produs am dat cu siguranță lovitura. Însă, practica spune că atunci când un e prea bun ca să fie adevărat, de obicei chiar este. 🤭

Oamenii apelează la opțiunea cumpărăturilor online pentru că întreg procesul este simplu și rapid, iar produsele ajung la tine acasă printr-un simplu click (sau mai multe). Nu ne îndoim cu privire la faptul că achizițiile online au avantajele lor, însă un lucru lipsește de cele mai multe ori în online, și anume, siguranța.

E cert că tehnologia evoluează în fiecare zi, însă la fel se întâmplă și cu tacticile de ”online scamming” (așa numitele ”păcăleli” din mediul online).

Efectul lui ”GRATIS” sau metoda ”Ai câștigat noul Iphone 13 – click aici pentru a-ți revendica premiul”

Sursă foto: instagram.com

Sună cunoscut? Probabil cu toții am întâlnit astfel de premii fictive în căutările noastre pe întinsul www. Nu e un lucru nou, oamenilor le place să câștige, iar ideea de gratis îi împinge pe mulți să dea click pe cele mai îndoielnice pagini web.

Rațiunea ne-ar spune că ieftin nu înseamnă și bun, la fel cum nu se aplică nici reciprocă, însă la vederea celor 6 litere magice, creierul uman își ia un moment de repaus și cedează în fața mărețului gratis.

Să reluăm ipoteza: pe ecranul calculatorului apare de nicăieri anunțul magic – ”Ai câștigat noul Iphone 13”, chiar dacă tu știi că nu ai participat la niciun concurs de acest fel. Acum tot ce mai ai de făcut e să urmezi instrucțiunile pentru a intra în posesia premiului. Site-ul te anunță că trebuie să plătești transportul, așadar vei fi redirecționat pe o pagină a unui serviciu de curierat pentru a-ți introduce adresa și a plăti transportul. Aici este momentul critic, când utilizatorul este îndrumat să-și introducă datele contului bancar pentru a plăti o taxă modică de transport.

Cheia hackerilor nu constă în obținerea sumei de bani pentru transport, ci în furtul datelor cu caracter personal, în special informațiile privind contul bancar. Hackerii pornesc de la premisa că utilizatorii nu vor putea face diferența între un site cu o conexiune securizată și o imitație bine pusă la punct. În momentul în care formularul pentru firma de curierat e transmis, fericiții câștigători au pierdut controlul. Câteva zile mai târziu, utilizatorii descoperă că anumite sume de bani le-au fost retrase în mod suspect din conturi și atunci este mult prea târziu, iar cadoul mult promis nu mai ajunge, de regulă, niciodată.

Morala întregii povești: Și în mediul online, ca și în viață – nimic nu e gratis. 😉 Ar trebui să verificăm de 3 ori înainte un site și să ne asigurăm că există o conexiune securizată 🔐, înainte de a ne introduce datele cu caracter personal.

Chiar dacă aici vorbim mai mult de SCAM și de phishing decât de publicitate, unele lucruri nu se schimbă niciodată. Dacă pare că vei câștiga ceva extraordinar când de fapt nu are cum, atunci cel mai probabil replica este că … nu are cum.

Google a luat măsuri pentru a preveni o publicitate înșelătoare

Google își intensifică demersurile pentru crearea unei experiențe sigure pentru utilizatori, creatori, editori și agenți publicitari. Astfel, în 2020, peste 3,1 miliarde de reclame au fost blocate și 6,4 miliarde au fost restricționate, spun rapoartele din cadrul campaniei pentru siguranță în publicitatea online.

Reclamele ”trick to click” s-au înmulțit considerabil în pandemie. Sunt acele pop-uri care apar brusc pe site-urile web si care încearcă să-ți colecteze datele personale în baza unor motive false (oferte speciale, reduceri, gratuități). Criza i-a determinat pe mulți să încerce să profite. Cele mai multe astfel de reclame au fost la produse cu cerere mare precum măștile de protecție și dezinfectanții.

Și de această dată, echipa Google s-a autosesizat în vederea identificării tiparelor acestei forme de publicitate frauduloasă și astfel, a eliminat mai bine de 50% dintre acestea.

Nu numai cei de la Google s-au implicat în stoparea acestui fenomen. În perioada pandemiei alți giganți din mediul online precum Facebook, Amazon, AliExpress și Ebay au luat măsuri împotriva escrocheriilor cu „produse miracol” anti-coronavirus în UE.

🤔Cum te poți promova legal?

Cel mai important lucru dintre toate – fii cinstit și mizează pe transparență!

În conformitate cu prevederile ordonanței nr. 21/1992 ”consumatorii au dreptul de a fi informați complet, corect și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât să aibă posibilitatea să ia o decizie rațională care să corespundă cât mai bine nevoilor lor” (cf. art. 18 din OG nr. 21/1992).

Potrivit noii directive europene Omnibus, comercianților le este interzis să prezinte recenzii false din partea consumatorilor sau să inventeze clienți falși care să le promoveze produsele în mediul online.🧾

Promovarea din mediul online trebuie să țină cont și de dublul standard de calitate, respectiv un produs nu poate fi promovat ca fiind identic cu un altul dacă între cele două există chiar și cea mai mică diferență, căci aceasta ar fi o tactică de înșelare a consumatorului.

Make it legal

Sursă foto: pngtree.com

🕵️Așadar, things to keep in mind ca să eviți o publicitate înșelătoare:

Publicitatea înșelătoare reprezintă o metodă de falsificare a realității, în ochii consumatorilor, prin promovarea unor produse ale căror caracteristici nu corespund informațiilor afișate pe site, în vederea creșterii vânzărilor. Aceasta poate fi rezultatul:
- unor afirmații false
- a omisiunii de informații
- a unor afirmații care dau o impresie greșită
Publicitatea înșelătoare este interzisă, iar comercianții care apelează la astfel de tactici riscă sancțiuni grave din partea ANPC.
Există și metode de promovare legală, iar publicitatea comparativă este una dintre ele atâta timp cât comerciantul respectă o serie de reguli.
Efectul ”too good to be true” – atunci când un e prea bun ca să fie adevărat, de obicei chiar este. 🤭
Un preț mic tentează consumatorul, dar de cele mai multe ori primești exact cât oferi (exemplele AliExpress și Wish sunt grăitoare în acest sens).
Morala din perspectiva comerciantului – fii cinstit și mizează pe transparență!
Morala din perspectiva consumatorului – citește termenii & condițiile unei campanii promoționale, oricât de plictisitoare ar părea ele la prima vedere, căci te pot salva de multe bătăi de cap ulterioare.

Alte articole privind publicitatea înșelătoare în mediul online care te-ar putea interesa scrise de Avocatoo:

🆘 Ai o magazin sau o afacere în mediul online și vrei să te asiguri că ai totul pus la punct juridic, fără să îți fie teamă de o amendă? Promovează-ți produsele și serviciile în siguranță. Contactează-ne acum.

Resurse online utilizate pentru redactarea acestui articol:

Baza legală:

Site-uri web:

*articolul a fost redactat de Claudia Stanciu – Studentă la Facultatea de Drept din cadrul ASE București

Poză de Alexas Fotos

Despre ce ai vrea să afli mai multe?

Newsletter