IMG 4610 2

Cum îmbunătățim siguranța în online a copiilor și utilizatorilor?

8 minute • Tudor N. Pana • 21 iunie 2021


Dezvoltarea rapidă și amplă a serviciilor digitale ne influențează viața din ce în ce mai mult. În ultima vreme, modalitățile de comunicare, accesul la informații, dar și cumpărăturile din mediul virtual s-au multiplicat și evoluează constant. De aceea, trebuie să ne asigurăm că legislația ține pasul cu acestea și implementează siguranța în mediul online. Cu atât mai mult, în timpul pandemiei, datorită multiplelor restricții, oamenii se bazează cu precădere pe tehnologia online.

Mulți copii își extind modalitățile de utilizare a internetului: se pot alătura comunităților online sau pot începe să utilizeze noi platforme de apeluri video. În timp ce toate acestea pot aduce beneficii pentru sănătatea mintală și bunăstarea copiilor, copiii pot fi expuși riscurilor din mediul virtual.

UK Online Safety Bill

În acest context, guvernul Marii Britanii a publicat un nou proiect de lege axat pe „siguranța online”, concentrându-se, printre altele, pe responsabilitatea platformelor și siteurilor față de copii, prin reglementarea și verificarea conținutului online.

Viitorul act parlamentar este văzut ca fiind „revoluționar” la nivel global. Acesta marchează un pas înainte către mai multă responsabilitate în lumea online. Pentru a citi documentul în original, puteți accesa acest link.

Cele mai importante modificări și obligații pe care platformele online vor trebui să le ia în considerare și să le respecte sunt următoarele:

1. Obligația de prudență și diligență

(Free photo from Pexels)

După cum fusese deja prevăzut în ‘The Online Harms White Paper’ (faza incipientă a oricărui proiect de lege din UK), toate companiile care folosesc conținut online vor trebui sa se asigure ca există același nivel de protecție atât la nivel offline, cât și la nivel online (se încearcă o echivalare a drepturilor, pentru a diminua discrepanțele apărute între cele două medii).

Acestea vor trebui să ia în considerare riscurile pe care site-urile lor le pot prezenta pentru cei mai tineri (și cei mai vulnerabili) și să acționeze în conformitate pentru a proteja copiii de orice conținut neadecvat.

Pentru a implementa siguranța în online, vor trebui luate măsuri robuste pentru combaterea abuzurilor, incluzând acțiuni eficiente împotriva crimelor motivate de ură, a hărțuirii și amenințărilor la adresa persoanelor fizice.

În plus, cele mai mari și mai populare site-uri de socializare (denumite ‘categoria 1’: Instagram, Facebook sau TikTok) vor trebui să acționeze și în cazul în care conținutul este legal, dar cu potențial dăunător. Acestea ar fi cazurile unde abuzul se află sub pragul unei infracțiuni, cum ar fi încurajarea auto-vătămării sau dezinformarea. Ele vor fi obligate să prezinte în termenii și condițiile de utilizare modul în care vor aborda aceste probleme. Abordarea lor va fi apoi monitorizată în mod constant de OFCOM (The Office of Communication – autoritatea de supraveghere în comunicații).

2. Libertatea de exprimare

(Poză de Markus Winkler pe Pexels)

Actul parlamentar va încerca să asigure libertatea de exprimare a oamenilor din UK și posibilitatea de a participa în dezbateri pluraliste și constructive.

Toate companiile vizate, pentru a implementa siguranța în mediul online, vor trebui să ia în considerare și să garanteze libertatea de exprimare atunci când își îndeplinesc atribuțiile. Aceste garanții vor fi stabilite de OFCOM în codurile de practică, dar, de exemplu, ar putea include ca moderatorii umani să ia decizii în cazuri complexe în care contextul este important.

Persoanele care folosesc serviciile platformelor online vor trebui să aibă acces la diverse căi de recurs pentru conținutul eliminat fără motive întemeiate, iar companiile vor trebui să restabilească acel conținut dacă a fost eliminat în mod nedrept. Utilizatorii vor putea, de asemenea, să facă apel la OFCOM, iar aceste reclamații vor forma o parte esențială a activității Biroului de Comunicații. În paralel, utilizatorii pot contesta decizii ale platformei Facebook, în ceea ce privește conținutul lor sau al unei terțe raportate, și printr-un Consiliu dedicat de supraveghere instituit de rețeaua de socializare.

Acest lucru este foarte important mai ales în lumina suspendării conturilor unor personaje politice (a se vedea cazul Trump) și a introducerii unui Consiliu de Supraveghere independent al Facebook.

Eventual, va trebui să ne întrebăm: cine decide unde începe și unde se termină libertatea de exprimare?

Serviciile de categoria 1 vor avea sarcini suplimentare. Acestea vor trebui să efectueze și să publice evaluări actualizate ale impactului lor asupra libertății de exprimare și să demonstreze că au luat măsuri pentru a atenua orice efecte adverse.

3. Conținut democratic

(Poză de Element5 Digital pe Pexels)

Au fost adăugate, de asemenea, noi obligații specifice ‘categoriei 1’ pentru a proteja conținutul definit ca fiind ‘important din punct de vedere democratic’. Aceasta va include conținut care promovează sau se opune politicii guvernamentale, sau unui partid politic înainte de un vot în Parlament, alegeri, referendum sau campanii politice.

Atunci când moderează conținutul, companiile vor trebui să țină cont de contextul politic și motivul pentru care conținutul este distribuit și să-i ofere un nivel ridicat de protecție dacă este important din punct de vedere democratic.

4. Conținut jurnalistic

(Poză de Terje Sollie pe Pexels)

Conținutul de pe site-urile marilor agenții și publicații de presă este exceptat. Acesta include atât propriile articole, cât și comentariile cititorilor. Cu toate acestea, încă nu se știe cum se vor diferenția agențiile de știri profesionale de cele de amatori și cum se vor aplica excepțiile, dar cel mai probabil, pentru a înțelege dacă o publicație este sau nu exceptată, se va verifica dacă este înregistrată în catalogul oficial al publicațiilor de știri: ‘the directory of publishing houses in the UK’.

Așadar, articolele agențiilor de știri distribuite pe platformele vizate de noua lege vor fi exceptate, iar companiile din ‘categoria 1’ vor avea acum datoria legală de a proteja accesul utilizatorilor din Marea Britanie la conținutul jurnalistic de pe platformele lor.

5. Fraudă online

(Photo by Anete Lusina from Pexels)

Siguranța online este strâns legată de frauda online. Platformele online vor trebui, pentru prima dată, să își asume responsabilitatea pentru abordarea conținutului fraudulos generat de utilizatori. Câteva exemple ar fi escrocheriile romantice sau oportunitățile de investiții false postate de utilizatori pe grupurile de Facebook sau trimise prin Snapchat, Whatsapp, et alia.

Așadar, putem observa ca noua lege are un potențial uriaș în ceea ce privește protecția persoanelor ca utilizatori în mediul online, atât a celor mai vulnerabili, cât și a tuturor celorlalți.

Alte reglementări similare se pot găsi în Franța, în Turcia, dar și la nivelul Uniunii Europene. În orice caz, acestea nu sunt la fel de complexe și de amploare ca noul proiect de lege al Regatului Unit.

În Franța, există în acest moment o singură lege care face referire la siguranța online și se adresează, în mare parte, minorilor sub 16 ani. Această lege promulgată în octombrie 2020, reglementează activitatea influencerilor minori pe platformele online (YouTube, TikTok, Instagram, et alia). În plus, ea le oferă dreptul la ștergerea completă a identității lor digitale, pe care îl pot exercita singuri, fără părinții sau tutorele lor legal.

De curând, Turcia a implementat și ea o nouă ‘lege a internetului’. Ea le cere platformelor cu peste un milion de utilizatori zilnici să numească un reprezentant local pentru a pune în aplicare ordinele judecătorești de eliminare a conținutului. Platformele globale trebuie, de asemenea, să stocheze datele utilizatorilor în Turcia – o practică cunoscută sub numele de ‘data localisation’ – despre care criticii spun că ar putea extinde supravegherea guvernului asupra cetățenilor. Pe de altă parte, cei care sprijină noua lege susțin că ea este menită să protejeze utilizatorii împotriva cyberbullying-ului și a agresiunilor online. Pentru mai multe detalii despre legea din Turcia, puteți accesa documentul Organizației Europene de Securitate și Cooperare (OCSE), unde este dezbătută și problema cenzurii presei.

(Poză de Werner Pfennig pe Pexels)

In paralel, la nivelul Uniunii, s-a promulgat Actul legislativ privind serviciile digitale, care va intra în vigoare în ianuarie 2022. Legea cuprinde un set unic de reguli aplicabile la nivelul tuturor statelor membre, creând un spațiu digital mai sigur și mai eficient. Principalele modificări vor fi legate de:

  • Obligativitatea platformelor la mai multă transparență și responsabilitate (în ceea ce privește conținutul online);
  • Protejarea utilizatorilor (a datelor lor, precum și protejarea lor împotriva abuzurilor și a dezinformării);
  • Mai puține restricții pentru companiile care doresc să folosească spațiul online pentru marketing și promovare;
  • Protejarea drepturilor fundamentale și a libertății de exprimare; și
  • Crearea unui set unic de reguli aplicabil în întreaga Uniune, promovând astfel procesul de armonizare legislativă în spațiul european.

Tudor este absolvent în drept la Queen Mary University of London și masterand la Queen Mary University of London și University of Paris I: Pantheon-Sorbonne în International Business Law, Droit Francais et Droit Europeen.

Un răspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *