pexels pixabay 54098

Cum poate răspunde penal Putin?

9 minute • Tiberiu Popa • 14 martie 2022


În contextul conflictului ruso-ucrainean care se desfășoară în prezent și despre care am scris mai multe articole în ultima perioadă, știm că pe buzele tuturor stă întrebarea: dar oare cum ar putea răspunde Putin în aceste situații? Dincolo de speculațiile din mass-media, ne-am propus să abordăm această chestiune exlusiv din punct de vedere juridic, atât al dreptului penal, cât și al dreptului internațional.

Anatomia unui șef de stat cu imunitate veșnică

Pentru țara noastră este o problemă de viață și de moarte, o chestiune ce ține de viitorul nostru istoric ca națiune. Nu numai că acest fapt (i.e Expansiunea NATO în Europa de Est) reprezintă un real pericol față de interesele noastre, ci chiar un pericol pentru însăși existența noastră ca stat suveran. Este linia roșie de care am tot vorbit cu nenumărate ocazii. NATO deja a întrecut linia!” a mărturisit Putin, într-un interviu televizat și transmis și de agenția de știri Associated Press, pe data de 24 februarie, anunțând, de facto, planul de invadare al Ucrainei sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”.

În acest context, pe 28 februarie, Putin a ordonat armatei ruse primele atacuri asupra teritoriului ucrainean.

Însă, întrebarea este care sunt limitele acestei persoane și, dacă, la final, îl va putea trage cineva la răspundere sau va rămâne în istorie drept acel șef al statului care a avut puterea de a modifica Legea fundamentală a țării în favoarea sa.

Ce presupune răspunderea penală?

Răspunderea penală poate fi catalogată drept unul din „pilonii oricărui sistem de drept penal” alături de instituția infracțiunii și cea a sancțiunilor. Aceasta presupune dreptul statului de a sancționa comportamentul infracțional ale unui individ, însă, câteva condiții premergătoare se impun.

Astfel, pentru a se atrage răspunderea penală a unei persoane, aceasta trebuie să comită o infracțiune, adică să nesocotească o conduită impusă de legea penală.

Fiind unicul temei al răspunderii penale, așa cum menționează art. 1 din Codul Penal, o persoană ar putea fi urmărită și condamnată doar dacă fapta era prevăzută de legea penală la momentul comiterii.

În speța noastră, Putin ar trebui să răspundă penal pentru acțiunile din Ucraina pentru care este responsabil doar dacă acestea sunt prevăzute de legea penală.

Cu toate acestea, elementele de extraneitate și, implicit, incidența dreptului internațional penal își vor spune cuvântul în eventuala tragere la răspundere a Președintelui rus.

Începerea cercetării și urmăririi penale, o obligație a Statului

Orice persoană care a săvârșit o infracțiune este susceptibilă de a răspunde pentru fapta comisă. Acest lucru se concretizează prin ceea ce se numește „acțiunea penală”. Pe scurt, aceasta reprezintă obligația statului de a trage la răspundere penală persoanele care au realizat o infracțiune. Cu toate acestea, oare este Putin susceptibil de a fi urmărit penal de organele de cercetare rusești? Întrebarea are dublă valență, exista vreo imposibilitate legală de a-l urmări penal pe Putin și, mai presus de orice, ar fi în stare vreun procuror să facă acest lucru, luând în calcul toate presiunile și pericolele la care s-ar expune?

În ceea ce privește a doua întrebare, răspunsul pare a fi evident, probabil că nu va exista vreun procuror care să-l cerceteze pe Putin în mod total obiectiv și să nu suporte repercusiuni pe plan profesional pentru decizia de a-l ancheta. Cu toate acestea, a doua întrebare poate ridica discuții legale din perspectiva imunității penale pe care o are Președintele în timpul mandatului său.

Imunitatea penală a lui Putin

Nu este o noutate constituțională ca un Președinte să aibă imunitate în fața răspunderii penale pe perioada mandatului. Acest lucru se regăsește inclusiv în sistemul constituțional românesc care prevede că, potrivit articolului 84 din Constituția României republicată, „Președintele se bucură de imunitate. Cu atât mai mult în cel rusesc unde istoria ne spune că Șefii de stat, fie că vorbim de Uniunea Sovietică, fie că vorbim de Rusia, nu s-au ferit din a comite fapte cu eventual caracter penal.

În acest sens, articolul 91 din Constituția Federației Ruse prevede că Președintele posedă imunitate pe tot parcursul funcției sale. În altă ordine de idei, Putin nu poate fi urmărit sau condamnat penal cât timp este președinte. Interesantă, dar deloc surprinzătoare este modificarea Constituției prevăzută de Putin prin care și-a conferit imunitate penală pe viață, atât lui cât și foștilor președinți ai statului.

Însă această imunitate nu este întocmai absolută. El încă poate fi urmărit și condamnat, la nivel național, pentru infracțiunea de „înaltă trădare”, iar acuzația trebuie confirmată atât de Curtea Supremă de Justiție cât și de Curtea Constituțională. Curiozitatea răspunderii penale vine în contextul internațional al dreptului penal.

Putin, mai presus de dreptul internațional penal

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat, în urma conferințelor de presă, că Putin comite „crime de război” în momentul de față în Ucraina. Problema se pune de a înțelege ce sunt acelea „crime de război” conform dreptului internațional.

Acest termen nu are o definiție strictă, tocmai din importanța și complexitatea unei astfel de infracțiuni. Articolului 8^2 din statutul Curții Penale Internaționale dă o definiție a crimelor de război. În acest sens, o crimă de război reprezintă violarea Convenției de la Geneva din 1949, precum și a oricărui act ulterior care protejează persoanele și proprietățile care sunt sub incidența acestei convenții.

În contextul din Ucraina, conform informațiilor pe care le avem momentan din mass-media, armata rusă a atacat clădiri civile, grădinițe, precum și spitale de copii, ceea ce ar putea reprezenta, conform Statutului, crime de război.

La final, însă, ar putea răspunde penal Putin pentru aceste fapte? Poate primul instinct ar fi să răspundem negativ, căci nu Putin a atacat acele clădiri, ci Armata. Ei bine, Șeful statului este comandantul suprem al Armatei, deci, în cele din urmă, el este cel care acceptă și dă curs ordinelor Armatei privind orice acțiune militară.

La nivel ipotetic, Putin îndeplinește toate cerințele pentru a fi găsit vinovat de săvârșirea acestor infracțiuni, în cazul în care se va ajunge la concluzia că suntem în situația unor crime de război.

Problema este că realitatea bate filmul. Curtea Penală Internațională ar fi, în teorie, competentă să-l judece pe Putin, iar judecătorii acestei instanțe ar putea emite mandat de arestare pe numele lui. Aici ne ajută tot Statutul Curții care prevede, la articolul 27, că imunitățile bazate pe calități oficiale nu vor împiedica o eventuală judecată a persoanei, fie ea șef de stat, de Guvern, membru al Parlamentului etc.

Întrebarea care încă rămâne este dacă va fi competentă Curtea să-l judece pe Putin. Pe fond, lucrurile par să fie în regulă, însă sub aspect procedural ies la iveală anumite incompatibilități.

https://youtu.be/BtGcZycq87g

Putin, imun de facto în fața Curții sau susceptibil de a fi judecat?

Competența Curții este una complementară în raport cu instanțele naționale deci, în teorie, Putin ar trebui să fie urmărit și judecat în primă fază de judecătorii ruși. Obiectiv vorbind, sunt mici posibilitățile ca Putin să fie urmărit penal și chiar trimis spre judecată.

Fix pentru situații de genul acesteia, Curtea și-a creat propria ei competență.

Curtea, competentă să judece cetățeni ai Rusiei?

Un element esențial al justiției internaționale ține de aderarea unui stat la tratatul internațional ce a înființat acea jurisdicție. În acest caz, pentru a putea fi pusă problema judecării lui Putin în fața Curții Penale, ar trebui ca Rusia să fi aderat la Statutul Curții, ceea ce nu este cazul. Există posibilitatea unui acord special între Rusia și Curte, potrivit articolului 4, alin. (2) din Statut, însă un astfel de scenariu ar fi realizabil numai dacă în Rusia s-ar schimba politica de guvernare și Putin ar fi destituit din funcție, ceea ce știm că nu este posibil.

Dar să presupunem că Rusia ar fi aderat la Statut. În acest caz, judecătorii de la Haga ar fi emis un mandat de arestare pe numele acestuia, însă rămânea în sarcina forțelor de ordine naționale să pună în aplicare acest mandat. Ori, nu cred că Putin s-ar preda de bunăvoie și să fie trimis în Olanda, într-o vacanță forțată, la Curtea Penală Internațională.

Un ultim exercițiu de imaginație ar fi constituirea unui Tribunal Internațional Penal ad-hoc, în genul celor de la Nürnberg, Tokyo sau pentru Iugoslavia. Însă instituirea unor astfel de instanțe e destul de riscantă din perspectiva înfăptuirii unei justiții corecte și obiective. Cum istoria ne-a demonstrat, atât la Tokyo cât și la Nürnberg, lista acuzațiilor a fost făcută într-o manieră arbitrală, influențată de interese politice, chiar evitându-se acuzațiile către Șeful de stat (i.e Împăratul Japoniei, Hirohito, nu a fost inclus pe lista acuzaților în procesul de la Tokyo).

Concluzie

Contextul din Ucraina este unul aprins, iar pentru realitatea socială, ținând cont de gradul de dezvoltare al societății contemporane, un război denotă chiar incapacitatea umanității de a învăța din propria-i istorie. Cu toate acestea, ar fi un episod negru în istorie ca un personaj vinovat de anumite fapte penale să nu fie cercetat și ulterior judecat. Cu riscul de a suna controversat, justiția trebuie înfăptuită corect și obiectiv, iar acest lucru implică, inclusiv, o posibilă hotărâre de achitare a lui Putin, cu toate că este greu de văzut o astfel de ipoteză. Mai presus de orice ar trebui să fie corectitudinea și justețea activității unei instanțe competentă să-l judece pe Putin, dar nicidecum acesta să nu fie adus în fața acestei instanțe.

Poză de Pixabay pe Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.