Drepturile tale în raport cu problema sănătății mintale la locul de muncă
8 minute • Raluca-Maria Vasiliu • 31 martie 2023
Acest articol face parte dintr-o serie de materiale sub egida parteneriatului dintre Regina Maria și Avocatoo. Sănătatea este pe locul al doilea ca importanță generală în calitatea vieții, după copii. Cu toate acestea, oamenii fac prea puțin pentru a fi bine cu ei. Asta implică și sănătatea psihoemoțională. Un studiu realizat în 2022 de Rețeaua de Sănătate Regina Maria – „Starea de bine a românilor” – spune că 1 din 2 români se confruntă cu o problemă de natură psihoemoțională. Și mai spune că 38% resimt acasă oboseala de la muncă. Astăzi vorbim despre drepturile tale privind sănătatea mintală la locul de muncă. În primele două articole (le găsești aici pe blog) am vorbit despre burnout, riscuri psihosociale și impactul asupra sănătății, cum stau lucrurile în România din punct de vedere legislativ, iar în ultimul articol din serie vom discuta despre riscurile pentru angajatorii care neglijează sănătatea salariaților. În plus, găsești deja pe rețelele noastre de socializare postări fix pe acest subiect.
Așadar, să vedem care sunt drepturile pe care le ai, ca angajat, în ceea ce privește sănătatea mintală.
Dreptul de a fi informat, consultat și instruit la locul la muncă
Potrivit prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, lucrătorii au dreptul de a fi informați, consultați și instruiți cu privire la riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi la măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor participă la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
Orele suplimentare
Suntem obișnuiți să vedem în anunțurile de angajare cerința de a avea disponibilitate la program de lucru prelungit. Poate ți se întâmplă des să ți se ceară, direct sau indirect, să rămâi peste program ca să termini taskurile. Poate e chiar o normalitate să rămâi la birou până în creierii nopții, iar programul de la 9 la 18 este doar un mit scris în contractul individual de muncă.
După cum am văzut, orele suplimentare contribuie la creșterea nivelului de stres și a oboselii.
Iată ce trebuie să știi:
- Munca suplimentară este aceea pe care o faci după cele 8 ore de program normal, nu și munca din weekend. Aceasta din urmă este muncă efectuată în timpul repausului săptămânal și are un tratament juridic diferit.
- Munca suplimentară se efectuează doar la solicitarea angajatorului, scrisă sau verbală.
- Poți să refuzi să prestezi ore suplimentare, adică să rupi ușa la ora 18, cu excepția cazului de forţă majoră (exemplu: epidemie, inundație, incendiu) sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
- Refuzul de a presta ore suplimentare nu poate fi considerat abatere disciplinară și deci nu poți fi sancționat disciplinar. În cazul în care ai fost sancționat disciplinar în mod abuziv, poți să contești decizia angajatorului în instanță.
- Dacă ai contract de muncă part-time și faci ore suplimentare, aceea este considerată muncă nedeclarată, iar angajatorul poate fi sancționat contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană identificată că prestează muncă nedeclarată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.
- Pentru orele suplimentare efectuate ai dreptul să primești ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acestora. Scopul este de a te reface fizic și psihic pentru următoarea perioadă de muncă. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, atunci ai dreptul să îți fie plătite orele suplimentare prin adăugarea unui spor de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei muncii suplimentare.
- Dacă ai între 15 și 18 ani inclusiv nu poți presta muncă suplimentară.
Taskuri care nu sunt incluse în fișa postului
Dacă superiorul ierarhic îți trasează sarcini care nu sunt incluse în fișa postului, ai tot dreptul să refuzi să le îndeplinești.
Pentru a te proteja, îți recomandăm să îi faci o informare scrisă superiorului ierarhic sau chiar conducerii, dacă consideri necesar, prin care să expui situația și să motivezi cauza refuzului tău. În acest fel îți prezervi un mijloc de probă pentru cazul în care ești cercetat disciplinar sau vrei să contești decizia de concediere.
Dreptul la deconectare
Există un proiect de directivă europeană care își propune să reglementeze dreptul lucrătorilor de a se deconecta de la instrumentele digitale, inclusiv de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC), utilizate în scopuri profesionale după terminarea orelor de program.
Proiectul de directivă subliniază că dreptul lucrătorilor de a se deconecta este vital pentru a proteja sănătatea fizică și mentală și starea de bine a acestora și pentru a-i proteja împotriva riscurilor psihologice.
Potrivit proiectului de directivă, dreptul de a se deconecta le permite lucrătorilor să nu efectueze sarcini, activități și comunicări electronice în scopuri profesionale – cum ar fi apeluri telefonice, e-mailuri și alte mesaje, în afara timpului de lucru, inclusiv în perioadele de repaus, în concediile oficiale și anuale, de maternitate sau parentale și în alte tipuri de concedii, fără a se confrunta cu consecințe negative.
Deși acest drept se deduce oricum din legislația aplicabilă în România în acest moment, fiind evident că nu ar trebui să muncești în perioadele de repaus și în concedii, proiectul de directivă vine să consacre acest drept ca fiind unul fundamental. Astfel, o reglementare mai clară aduce cu sine o conștientizare a drepturilor și reglementează sancțiuni mai usturătoare pentru angajatori.
Prin această inițiativă observăm că la nivel european se conturează o îngrijorare pentru fenomene precum epuizarea profesională, stresul, anxietatea, oboseala extremă și că se consacră noi drepturi pentru lucrători. Se încearcă astfel să se minimizeze impactul negativ asupra sănătății și securității lor la locul de muncă, asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată.
Alte drepturi pentru angajați. Cum îi protejează legea? Ce beneficii suplimentare ar trebui să ceară de la angajator?
Asigurări medicale private
Am amintit deja de ele și considerăm că un astfel de beneficiu ar trebui să facă parte din agenda reprezentanților salariaților/sindicatelor pentru negocierile contractului colectiv de muncă.
Ședințe gratuite de psihoterapie, plătite de angajator
Psihoterapia este un beneficiu pe care reprezentanții salariaților/sindicatele ar putea încerca să îl negocieze cu angajatorul (condiții de acordare, precum periodicitate, situații în care se acordă etc.). Pot fi găsite tot felul de scheme prin care să se acorde ședințe gratuite salariaților, de exemplu:
- Prin acordarea unui buget maxim pe an per salariat (buget pe care îl poate cheltui doar pe acest tip de ședințe la orice clinică sau doar la clinica parteneră);
- Prin includerea în pachetul de asigurare medicală privată.
Dreptul la concediu
Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
Acest tip de concediu se acordă exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, deci nu și pentru bolile obișnuite.
În România, burnout-ul nu este inclus pe lista bolilor profesionale, deci un medic curant nu îți poate elibera certificatul de concediu medical cu diagnosticul de burnout.
Momentan, din lista bolilor profesionale pe care o regăsim în Normele Metodologice din 2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Anexa nr. 22, categoria “Afecţiuni psihice şi comportamentale profesionale”, face parte sindromul de stres posttraumatic, cunoscut și sub acronimul PTSD (Post-traumatic stress disorder). Factorii de risc profesional pentru această boală profesională sunt situaţiile sau evenimentele excepţionale stresante la locul de muncă.
Ne întrebăm retoric când va fi introdus burnout-ul pe lista bolilor profesionale, având în vedere că în majoritatea anunțurilor de recrutare din România rezistența la stres este cerință de angajare.
Concediul de odihnă
O alternativă este concediul de odihnă, care, dacă este folosit corespunzător (adică nu iei și laptopul de muncă cu tine în vacanță), te-ar putea ajuta să te simți mai bine și să îți crești nivelul de energie și motivație.
Concediu fără plată
O alternativă mai puțin atrăgătoare ar putea fi concediul fără plată. Printre neajunsuri se numără faptul că e fără plată, pe durata lui se suspendă contractul individual de muncă, durata se scade din vechimea în muncă și angajatorul nu este obligat să ți-l dea, deci trebuie să-l convingi și să încheiați un acord.
În următorul și ultimul articol din această serie vom detalia care sunt riscurile pentru angajatorii care neglijează sănătatea salariaților.
Fotografie de Priscilla Du Preez pe Unsplash
