Tu ce știi despre drepturile de proprietate intelectuală?
16 minute • Cojocariu Denisa-Gabriela • 27 mai 2020
Dacă te gândești cumva că trebuie să fii un al doilea Van Gogh (dar fără să-ți tai o ureche) sau să ai un premiu Nobel pentru literatură că să ai drepturi de proprietate intelectuală, avem o veste bună: tot ceea ce creezi tu este un drept care poate fi, într-un fel sau altul, protejat (da, inclusiv mâzgâliturile de pe colțul foii când ești în a 5-a videoconferință și nu mai ai chef de nimeni).
Ca să nu te plictisim prea mult, trecem în revistă principalele drepturi de proprietate intelectuală, ca să ai habar .. știi tu, despre ce poți proteja.
Drepturile de autor
Te-ai gândit vreodată că o fotografie făcută cu telefonul mobil poate constitui obiectul dreptului de autor?
Da, inclusiv pozele tale de pe Instagram și videourile de pe Tik-Tok sunt protejate de drepturi de autor. Și pot fi încălcate dacă cineva ți le ia, le face print-screen, dă repost sau orice altceva cu care tu nu ești de acord.
Sau mai bine zis, dacă o operă literară, o fotografie sau o partitură îndeplinește condițiile privind protecția drepturilor de autor, atunci cel care o realizează este titularul dreptului de autor, și are anumite avantaje. Dar cum poți obține acest lucru? În continuare, încercăm să oferim câteva răspunsuri.
Dar ce înseamnă drepturile de autor?
Prin dreptul de autor sunt protejate toate operele literare, artistice sau științifice sau alte opere de creație intelectuală. Dreptul de autor urmărește să apere creativitatea autorului și originalitatea operei, indiferent de felul acesteia, fie ca este vorba despre o operă literară, o sculptură, o fotografie etc.
Trebuie menționat că obiectul dreptului de autor este reprezentat de forma în care ideile sunt exprimate și nu de ideile în sine, asta deoarece se protejează creația intelectuală, nu suportul material. Prin urmare, ideile care nu pot fi desprinse de gândirea autorului nu pot beneficia de protecția drepturilor de autor.
Iar pentru că nu poți proteja o idee, dar totuși e un punct de pornire pentru ce vrei să faci, mai ales în mediul de afaceri, e bine să închei un acord de confidențialitate, pe care îl poți găsi aici.
Orice persoană care creează o operă sau doar o parte din aceasta poate beneficia de dreptul de autor. Acesta se naște fără a fi necesar îndeplinirea unor formalități, de la momentul creării operei, cât timp îndeplinește următoarele condiții privind protecția:
- trebuie să îmbrace o formă concretă de exprimare,
- să fie originală, prin aceasta înțelegându-se să poartă amprenta personalității autorului, și
- să poată fi adusă la cunoștința publicului.
Practic, din momentul în care ai pus condeiul pe o foaie, chiar și virtuală, ai început să ai o operă care poate fi protejată.
Din ce se formează dreptul de autor?
Cele două componente ce întregesc conținutul dreptului de autor sunt: drepturile morale și drepturile patrimoniale.
Ce sunt drepturile morale și cât sunt protejate
Drepturile morale sunt drepturi care permit titularului dreptului de autor să obțină beneficii sau compensații economice (adică bani) prin simplul fapt că le permite altor persoane să utilizeze opera sa.
În art. 10 din legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe regăsim enumerate 5 drepturi morale:
- dreptul la divulgarea operei,
- dreptul la paternitatea operei,
- dreptul la nume,
- dreptul la inviolabilitatea operei și
- dreptul de retractare a operei.
Aceste drepturi au un caracter perpetuu și sunt atașate de persoana autorului, astfel se poate deduce că au ca scop protecția personalității autorului. De asemenea, nu poți renunța la ele și nu le poți înstrăina.
Exercitarea drepturilor la divulgare, la paternitatea și la inviolabilitatea operei se poate transmite prin moștenire, pe durată nelimitată succesorilor titularului dreptului de autor, iar dreptul la nume și dreptul de retractarea operei sunt dependente de persoana autorului, fiind nelimitate în timp pe durata de viață a acestuia, rezultând un caracter viager.
Ce sunt drepturile morale și cât sunt protejate
Drepturile patrimoniale au o dublă acțiune:
- reprezintă pe de o parte, posibilitatea ta ca autor să decizi asupra utilizării operei tale, iar
- pe de altă parte, să decizi pe ce durată vrei să le protejezi
Avem două tipuri de drepturi patrimoniale:
- dreptul de a utiliza opera – ce implică faptul că tu decizi dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera și
- dreptul de suită.
Spre deosebire de drepturile morale, acestea au o durată limitată în timp, după cum reiese din prevederile art. 28 alin (1) din legea 8/1996.
Se desprinde o regulă generală care cuprinde două perioade de protecție.
Prima perioadă este variabilă, fiind determinată de durata de viață a autorului, în timp ce a doua perioadă este fixă, având o durată de 70 de ani, în beneficiul moștenitorilor autorului, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoștință în mod legal.
De la această regulă, sunt prevăzute și următoarele excepții:
a) durata de protecție a drepturilor echivalente este de 25 de ani, începând din momentul în care a fost adusă pentru prima oară la cunoștință publică în mod legal;
b) dacă pseudonimul este transparent, nelăsând nicio îndoială asupra identității autorului, drepturile patrimoniale vor fi protejate pe durata vieții autorului, plus 70 de ani pentru moștenitori;
c) în cazul operelor în colaborare, durata protecției patrimoniale este de 70 de ani de la moartea ultimului coautor, iar dacă contribuția colaboratorilor sunt distincte durata drepturilor patrimoniale pentru fiecare contribuție este de la 70 de ani de la moartea fiecărui coautor;
d) în cazul operelor colective, durata drepturilor patrimoniale este de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunoștința publică. Dacă nu a fost adusă la cunoștința publică timp de 70 de ani de la crearea operei, durata drepturilor patrimoniale expiră după trecerea a 70 de ani de la crearea operelor.
În cadrul acestei ultime excepții trebuie să fie îndeplinite și următoarele condiții:
- durata de protecție a operei să fi expirat;
- opera să nu fie adusă la cunoștința publică în perioada de protecție,
- după încetarea protecției opera să fie adusă la cunoștință publică, în mod legal.
Ce probleme pot avea dacă încalc drepturile de autor?
Prin încălcarea drepturilor de autor se înțelege utilizarea unei opere protejate fără consimțământul autorului său.
Se numără printre actele de utilizare a operei, fiind considerate încălcări ale dreptului de autor: utilizarea unei opere muzicale ca fundal pentru un film personal, realizarea unei copii, încărcarea acesteia în mediul online, chiar și modificarea ei cu scopul de a o arăta altei persoane. În cazul în care ai încălcat dreptul de autor prin actele de mai sus, riști să plătești o sumă de bani sau chiar să faci închisoare.
Chiar dacă te afli în ipoteza în care nu știai că acea operă este protejată, poți fi obligat la plata de daune titularilor de drepturi.
Pentru a nu te afla în situația în care încalci un drept de autor, trebuie să ai fie consimțământul titularului de drepturi, fie să fie incidentă una din limitările dreptului de autor prevăzute de art. 35 din legea 8/1996, cum ar fi utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică.
Ce sunt măsurile de protecție? Dar remunerațiile compensatorii?
Unele din mijloacele de apărare a drepturilor de autor sunt mijloacele tehnice de protecție și remunerațiile compensatorii.
Măsurile tehnice de protecție sunt dispozitive sau tehnologii care stopează sau restricționează anumite utilizări ale operei care nu sunt autorizate de titularul dreptului, prin utilizarea unei măsuri de protecție, cum ar fi criptarea sau blocarea.
Remunerațiile compensatorii reprezintă sume de bani destinate a compensa autorii sau titularii de drepturi pentru copiile private ale operelor lor, acestea fiind realizate fără autorizarea acestora.
Mărci
De câte ori nu ai auzit că “Eu folosesc doar produsele de la marca Adidas pentru că sunt cele mai bune” sau “Telefonul realizat de cei de la Samsung este mult mai bun decât de la iPhone-ul de la Apple”? Acest lucru se întâmplă pentru că marca are o valoare în sine, dincolo de produsul sau serviciul oferit.
Ceea ce vreau să spun este că marca reprezintă un ideal, o imagine în mintea cumpărătorului, ce depășește caracteristicile produsului.
Ce este o marcă?
Pe scurt, o marcă este un semn susceptibil de reprezentare grafică, ce servește la deosebirea produselor sau serviciilor identice sau similare ce aparțin unei persoane fizice sau juridice de cele care aparțin unei alte persoane. Pot constitui ca mărci: nume de persoane, desene, forma produsului sau a ambalajului său, sau chiar combinații de culori.
Protecția prin marcă presupune o protecție asupra unei denumiri înregistrate, ceea ce înseamnă că nu există două denumiri identice înregistrate, însă nu este exclus ca serviciile sau produsele oferite să fie identice.
Dacă vrei să afli dacă o marcă este sau nu înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții sau Mărci, poți face acest lucru printr-o cerere de cercetare documentară și este necesar să achiți o taxă. Formularele si tarifele corespunzătoare se găsesc pe site-ul www.osim.ro.
N.B.! Cercetarea documentară are doar caracter informativ pentru tine, astfel că nu are nicio legatură cu procedura de examinare a cererii de înregistrare.
Există o perioadă de valabilitate a mărcii, adică nu ai înregistrat-o și rămâi cu ea pe viață acolo. În dreptul nostru, perioada de valabilitate este de 10 ani, începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare, aceasta putând fi reînnoită ori de câte ori vrea solicitantul pe perioade succesive de 10 ani.
Astfel, cererea de reînnoire poate fi depusă cu cel mult 3 luni înainte de expirarea mărcii, însă fără a depăși ultima zi de valabilitate a acesteia, achitând și în acest caz o taxă. Cu toate acestea, legea prevede că poate fi achitată respectiva taxă în maxim 6 luni de la expirare, cu plata penalizărilor prevăzute de lege.
Înregistrăm o marcă pe persoană fizică sau pe firmă?
Dacă te întrebai dacă este vreo diferență între înregistrarea unei mărci pe numele unei persoane fizice sau pe numele unei persoane juridice sau dacă există avantaje, ei bine, nu, nu este. Alegerea aparține în totalitate solicitantului în ceea ce privește acest aspect.
În principiu, orice denumire poate constitui o marcă și poate fi înregistrată la OSIM.
Cu privire la acest aspect, sunt necesare unele lămuriri, precum:
- sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate mărcile lipsite de caracter distinctiv, cele generice sau uzuale într-un domeniu de activitate;
- nu pot fi înregistrate ca mărci denumirile, însoțite sau nu de elemente grafice, identice sau similare cu mărcile notorii;
- dacă marca nu este folosită o perioadă de 5 ani consecutiv, terții interesați pot obține decăderea din drepturi și înregistrarea mărcii pentru ei.
Dacă ai înregistrat o marcă, află că poți transmite drepturile asupra mărcii prin cesiune sau prin licență, acest lucru putându-se realiza oricând pe perioada duratei de protecție a mărcii.
Prevederile art. 40-44 din Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice definesc aceste 2 concepte. Prin urmare, prin cesiune înțelegem renunțarea la drepturile asupra mărcii, iar prin licență înțelegem închirierea pe o anumită perioadă a drepturilor asupra mărcii. Cu alte cuvinte, dacă cesionezi renunți la ce ai asupra mărcii, iar când licențiezi lași pe cineva să o folosească o perioadă de timp.
Cum protejăm o marcă?
Nu în ultimul rând, pentru protejarea mărcii există câteva mijloace de apărare.
Acestea sunt: de natură administrativă, precum opoziția și contestația, de natură civilă (acţiune în daune sau o acţiune negatorie) și de natură penală, și anume: contrafacerea mărcilor și aplicarea frauduloasă a mărcii altuia.
Astfel, ele reprezintă căile legale prin care poți să îți protejezi marca înregistrată fie prin intentarea unei acțiuni la OSIM, fie la instanța de judecată.
Brevete
De-a lungul timpului au fost inventate diferite produse pe care azi le considerăm absolut necesare, făcându-ne viața mai ușoară ,cum ar fi telefonul, aparatul de cafea, dar sunt altele ce pot fi considerate inutile, precum foarfecă de pizza sau umbrela pentru pantofi. :)))
Însă, ceea ce cred că ar trebui reținut este că utilitatea unui brevet implică o apreciere subiectivă din partea utilizatorului.
Brevetul de invenție poate fi acordat pentru orice invenție care are ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, iar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
- aceasta să fie nouă,
- să implice o activitate inventivă și
- să fie susceptibilă de aplicare industrială .
Cu alte cuvinte, un brevet este un drept exclusiv acordat unui produs sau procedeu care oferă o modalitate de a face ceva sau o nouă soluție tehnică pentru o problemă. Pentru a obține un brevet, trebuie depusă o cerere în care informațiile referitoare la invenție sunt făcute publice.
Titularul brevetului poate autoriza ca terții să utilizeze invenția sa sau poate ceda dreptul său unui terț, care, în acest mod devine noul titular al brevetului. Atunci când brevetul expiră, protecția conferită încetează și invenția devine publică, ceea ce înseamnă că invenția poate fi utilizată de ceilalți fără a se încălca brevetul.
Ce drepturi îți oferă un brevet de invenție?
Brevetul de invenție îți oferă două categorii de drepturi: drepturi personal nepatrimoniale și drepturi patrimoniale.
Cu privire la drepturile personale nepatrimoniale, acestea sunt: dreptul de recunoaștere a calității de autor, dreptul la nume, dreptul de a da publicității invenția, dreptul la prioritate şi dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie.
Ce poți breveta? Dar ce nu se poate proteja?
Se poate breveta orice invenție, din orice sector al tehnologiei, de la o ustensilă de bucătărie până la un component pentru mașină. Mai mult decât atât, multe produse cuprind mai multe invenții.
De exemplu, un laptop poate fi compus din sute de invenții care lucrează împreună. O tehnologie poate fi înregistrată ca procedeu.
Pentru aceasta, în descrierea invenției se vor evidenția fazele și operațiile care se derulează în cadrul procedeului, definind, prin caracteristicile tehnice, pe fiecare dintre acestea.
Prevederile art. 7 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenție, modificată în anul 2014, indică ceea ce nu poate fi considerat invenție, și anume: descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice, creațiile estetice, planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice și nici jocurile de calculator și prezentările de informații. De asemenea, nici o idee netranspusă într-un exemplu concret de realizare, nu poate fi protejată.
Ce trebuie să faci ca să obții înregistrarea unei cereri de brevet de invenție?
Este trebuie să depui o cerere la OSIM ce trebuie să cuprindă un formular “Cerere de brevet de invenție” și o documentație, care cuprinde:
- datele solicitantului descrierea invenției,
- una sau mai multe revendicări,
- desenele la care se face referire în descriere sau revendicări, acest lucru cerându-se pentru a înțelege soluția tehnică propusă și evidențierea în cuprinsul descrierii a îndeplinirii condițiilor de validitate.
Descrierea invenției trebuie să fie suficient de clară și de concisă, pentru ca o persoană de specialitate să poate să reproducă invenția pe baza descrierii. La finalul procedurii de înregistrare, o comisie din cadrul OSIM pronunță o hotărâre de admitere sau de respingere a cererii de înregistrare.
Dar brevetul nu se obține chiar atât de repede …
Brevetul de invenție nu poate fi obținut în câteva zile. Astfel, acesta poate fi obținut întru-un termen cuprins între 2 ani și până la 4-5 ani.
Cu privire la durata unui brevet de invenție, aceasta este de 20 de ani, începând de la data de depozit.
Constituirea depozitului naţional reglementar declanşează procedura de eliberare a brevetului, fiind un element constitutiv de drepturi. Depozitul cererii de brevet conferă solicitantului un depozit de prioritate. Acest drept începe din momentul constituirii depozitului sau priorităţii recunoscute sau invocate.
Cum pot apăra un brevet?
Mijloacele de apărare au rolul de a proteja creația tehnică pentru care s-a eliberat un brevet de invenție. Sunt trei categorii de mijloace de apărare: administrative, civile și penale.
Mijloacele administrative de apărare a drepturilor privind invenţiile sunt contestaţia şi cererea de revocare.
Prin exercitarea acţiunii în justiţie se apără drepturile personal-nepatrimoniale şi patrimoniale asupra invenţiilor. Acţiunea civilă poate fi intentată de inventator ori de titularul brevetului de invenţie. Titularul dreptului încălcat are deschisă şi calea acţiunilor în răspundere civilă delictuală şi contractuală.
Drepturile privind invenţiile sunt apărate şi prin incriminarea unor fapte ca infracţiuni, care prevăd și pedepse de la 3 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă . Acestea sunt:
- însuşirea fără drept a calităţii de inventator;
- contrafacerea obiectului unui brevet de invenţie;
- divulgarea datelor privind cererile de brevet, și
- concurenţa neloială
Sancțiunile pot fi îndreptate atât împotriva personalului de la OSIM dacă nu respectă condiția de confidențialitate a informațiilor din cererea de brevet, cât și împotriva terților care încalcă dreptul exclusiv de exploatare al titularul.
Concluzie
Ai foarte multe posibilități de a proteja ceea ce vrei să faci, încă de la primul moment al creației tale. Este foarte important să le cunoști, ca să știi cum te poți folosi de ele.
Cele mai frecvente metode de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală se petrec în mediul online, când nu suntem atenți la pozele pe care le folosim când scriem un articol, când dăm repost sau reshare deși nu avem dreptul sau când găsim poze pe internet și le incorporăm în materialele noastre fără să ne uităm ce licență conțin.
Iar dacă cineva ți-a încălcat drepturile tale de proprietate intelectuală, chiar și pe rețelele sociale, ai la îndemână numeroase metode ca să stopezi acest fenomen. Folosește-le cu încredere.
Mi se pare normal sa se folosească fiecare de propriile resurse și în cazul în care sunt folosite este nevoie de acordul celui care le deține.