concurenta covid 19

COVID-19 și Legea Concurenței: Cum să eviți riscurile legale în momente de incertitudine?

22 minute • Maria Constantinescu • 03 aprilie 2020


Nu mai este niciun secret că de câteva luni bune COVID-19 face ravagii în economia globală, perturbând orice fel de afaceri, de la cele mai mici, la cele mai mari. Concurenta intre intreprinderi începe să dispară. Multe companii suferă din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare, dar și din cauza cererii reduse din partea clienților. Afacerile, astfel, se confruntă cu pierderi semnificative. Dacă nu o fac în acest moment, probabil o vor face în viitor. Alte afaceri, pe de altă parte, se confruntă sau se vor confrunta cu cereri neobișnuit de mari pentru produsele lor, ceea ce conduce la tendința de a crește prețurile. De ce este nevoie? Simplu de zis, poate greu de implementat: măsuri fără precendent și acțiuni coordonate.

Articole citite de peste 100.000 de persoane, verificate și documentate:

Ce fel de coordonare? Cu cine?

Coordonarea cu concurenții afacerii tale. Poate ți se pare ironic sau nu, dar această metodă poate fi o modalitate eficientă de a răspunde la unele provocări cauzate de COVID-19, dar trebuie acordată o mare atenție la parametrii legii concurenței.

Altfel spus, când vrem să colaborăm cu concurenții noștri pentru un scop comun, dar de fapt ne înțelegem să ne împărțim piețele sau să fixăm prețurile la anumite produse. Cum ar fi, de exemplu, dacă de mâine comercianții s-ar înțelege să vândă spirt doar la 60 lei sticla, peste tot? Abuz de poziție și cartel, mai exact.

Similar, guvernul, prin intervențiile sale, poate avea un impact semnificativ asupra modului în care întreprinderile se vor comporta (oprirea unor activități, reducerea prețurilor), sau poate încuraja soluționarea obstacolelor prin colaborare; oricum ar fi și orice mod s-ar alege, trebuie să fii conștient de drepturile și obligațiile tale atunci când vrei să te coordonezi cu alte întreprinderi, sau cu autoritățile publice.

Într-un mediu atât de excepțional în care totul se mișcă rapid, în care acțiunile de urgență au prioritate și resursele sunt sub presiune în multe organizații, poate te întrebi dacă ar trebui să te îngrijorezi vizavi de riscurile prevăzute de legea concurenței. Iată câteva aspecte cheie de care trebuie neapărat să ții cont:

  1. Legea concurenței ți se aplică și ție, chiar și în timpul unei crize globale.
  2. Colaborarea cu concurenții afacerii tale, oricât de bine intenționată este, implică riscuri din domeniul dreptului concurenței și ar trebui să fie întotdeauna verificată legal.
  3. Alinierea la obiectivele guvernamentale sau la acțiunile în interes comun nu te protejează în mod automat de riscurile legii concurenței.
  4. Comportamentul abuziv va atrage cel mai probabil acțiuni de executare, revendicări și daune. Mare atenție la companiile aflate într-o poziție de putere pe piață: chiar dacă este o poziție temporară, trebuie să fii atent la responsabilitățile speciale ce decurg din asta!
  5. Dacă ai nevoie de subvenții sau un alt tip de sprijin guvernamental, asigură-te că  cererea este structurată și admisă corespunzător.

Punerea în aplicare a legii concurenței este o problemă în situația actuală?

Exemplul SUA

Se recunoaște în general la nivel public nevoia întreprinderilor de a colabora, însă chiar și simpla acuzație de comportament abuziv în domeniul concurenței este considerată dăunătoare reputației afacerii în această perioadă de criză la nivel global.

Spre exemplu, în Statele Unite, procurorul general al SUA, William P. Barr a declarat că implementarea legii concurenței în timpul crizei COVID-19 este și rămâne o prioritate: „Departamentul de Justiție este gata să se asigure că actorii răi nu profită de eforturile răspunsurilor în caz de urgență, de furnizorii de servicii medicale sau de poporul american în această perioadă crucială. Mă angajez să asigur că resursele departamentului sunt disponibile pentru a combate orice infracțiuni și pentru a proteja publicul”.

Mai mult, declarațiile departamentului de concurență din cadrul Departamentului de Justiție indică faptul că acesta „va răspunde oricui încalcă legile antitrust ale SUA în legătură cu fabricarea, distribuția sau vânzarea de produse destinate sănătății publice, cum ar fi măștile de față, aparatele respiratorii și servicii de diagnosticare”.

Iată că în SUA legea concurenței nu scapă din vederea autorităților. Interesant de văzut ce putem face în România. Hai să continuăm!

Sunt activitățile comune de cercetare în contradicție cu legea concurenței? 

Nu. Găsirea unui vaccin și a tratamentelor adecvate pentru COVID-19 este o prioritate esențială pentru comunitatea sănătății publice și, bineînțeles, a guvernelor din întreaga lume. Ca parte a acestor acțiuni de soluționare a crizei, guvernele au solicitat asistența companiilor private pentru a lansa colectiv acțiuni de cercetare. Dacă deții o companie farmaceutică sau ești un furnizor medical implicat în cercetările referitoare la COVID-19, te poți implica liniștit (și este chiar recomandat pentru accelerarea soluționării crizei).

Totuși, deși aceste eforturi sunt esențiale pentru promovarea sănătății publice, legea concurenței limitează măsura în care concurenții se pot angaja în mod legal în activități comune de cercetare și dezvoltare – în special în măsura în care aceste activități se referă la produse care pot fi luate în considerare eligibile în afara acestei crize provocate de COVID-19. De exemplu, acordurile de cercetare și dezvoltare pot fi în contradicție cu legea concurenței dacă:

  • suprimă posibilitatea companiilor implicate de a comercializa independent rezultatele cercetării comune; sau
  • înlocuiesc eforturile de cercetare și dezvoltare ale companiilor care ar fi concurat pentru a dezvolta produse mai inovatoare.

În măsura în care compania ta se angajează în colaborări în domeniul cercetării și dezvoltării în ceea ce privește tratarea și dezvoltarea vaccinurilor pentru COVID-19, ar fi prudent ca aceasta să își structureze acordurile comune de cercetare și dezvoltare pentru a rezolva problemele legale ale concurenței, mai ales dacă încerci să te angajezi în comercializarea în comun a rezultatelor.

Poți include garanții, cum ar fi firewall-uri și limitări la schimbul de informații sensibile în mod competitiv cu privire la orice problemă, în afara celor strict necesare pentru realizarea obiectivului.

Colaborările în timp de criză: o linie fină ce le desparte

În funcție de industria în care funcționează întreprinderea ta, poți considera colaborarea cu concurenții afacerii tale în mai multe situații:

  • furnizorii de produse alimentare și medicamente ar putea lua în considerare logistica și distribuția în comun pentru a aborda blocajele în lanțurile de aprovizionare, astfel încât să asigure securitatea aprovizionării cu intrări cheie;
  • furnizorii de servicii de călătorie și cazare (sectorul de agrement și ospitalitate, în general, precum și mulți alți furnizori de bunuri și servicii) ar putea lua în considerare politicile de coordonare privind anularea unor servicii sau condițiile de rambursare a clienților;
  • producătorii de echipamente medicale cheie ar putea lua în considerare colaborarea cu alții, inclusiv cuconcurenții, pentru a maximiza aprovizionarea spitalurilor cu echipamente de urgență; și
  • asiguratorii ar putea dori să-și coordoneze acțiunile la revendicările din politicile existente sau în termenii și condițiile noilor politici.

ATENȚIE la schimbul de informații sensibile în mod competitiv sau la utilizarea discuțiilor ca o oportunitate de a stabili prețuri, de a restrânge producția, de a împărți clienții sau piețele sau de a coordona strategia comercială. Toate acestea sunt aspecte cu un risc ridicat de a deveni măsuri în contradicție cu legea concurenței.

Avem o rugăminte!

Ne place să scriem informat. Și depunem eforturi pentru asta.

Susține-ne prin abonare la newsletter. Atâta tot.

Inscrie-ma

Nu spamam. Te poti dezabona oricand.

La nivelul UE în materie de concurenta

În conformitate cu normele UE, companiile care s-au angajat într-un comportament anticoncurențial pot fi amendate cu mult, cu până la 10% din cifra de afaceri globală, și pot fi expuse la cereri de daune din partea clienților și a concurenților, dar și să sufere daune considerabile privind reputația.

Citește și: concurența neloială și răspunderea civilă

Sancțiuni similare – uneori mai severe – pot fi impuse în conformitate cu legile concurenței din alte țări. Acestea pot afecta nu numai companiile care colaborează ilegal, dar și facilitatorii unei astfel de colaborări, cum ar fi consultanții care arbitrează și direcționează acțiunile industriei.

Un sentiment de criză nu justifică, în sine, o colaborare anticoncurențială. De exemplu, în 2017, Comisia Europeană a amendat 11 companii aeriene cu o valoare totală de 776,5 milioane de euro pentru fixarea tarifelor de combustibil și de securitate pe zboruri.

Încurajările din partea guvernului nu „protejează” companiile de provocări

Guvernele pot încuraja întreprinderile să continuie cu anumite politici sau inițiative care pot ajuta în criza COVID-19.

De exemplu, guvernele ar putea sugera ca întreprinderile să fie de acord cu compensații corecte pentru serviciile anulate, astfel încât toți consumatorii să fie tratați în mod egal, sau să invite întreprinderile să împărtășească informații sensibile competitiv privind prețurile sau capacitatea în legătură cu bunurile esențiale sau, mai mult decât atât, ar putea încuraja întreprinderile să dezvolte planuri pentru distribuirea în comun a produselor pentru a asigura securitatea aprovizionării.

Care sunt regulile în acest caz?

În general, companiilor li se permite să colaboreze când vine vorba de obiective comune cu autorităție publice.

Este legitim ca întreprinderile să participe la întâlnirile cu oficialii, inclusiv pentru formarea de parteneriate public-private pentru a crea soluții eficiente împotriva crizei.

Ce riscuri sunt?

Riscurile pot apărea atunci când concurenții se întâlnesc pentru a discuta răspunsurile industriei la criza COVID-19, răspunsuri care depășesc eforturile legitime de lobby comun.

De asemenea, pot apărea riscuri când se dorește colaborareaîn activități comerciale sensibile în mod competitiv, fără direcție și supraveghere semnificative din partea oficialilor. În UE, intervenția guvernelor se va traduce în general doar într-o apărare viabilă în circumstanțele în care comportamentul anticoncurențial este impus de legislație sau dacă a fost impusă o legislație care creează un cadru legal care elimină orice posibilitate de activitate competitivă independentă; simpla încurajare sau sfatul guvernului nu va servi drept apărare.

Exploatarea puterii de piață – amenzi grele și controlul prețurilor

Măști de protecție, gel antibacterian, sau în traducere – caviar și aur lichid..

În urma COVID-19, s-a înregistrat o creștere a cererii pentru anumite produse, cum ar fi produsele anti-epidemice (măști de față, produse de dezinfectare a mâinilor, săpunuri pentru mâini, etc.) și produsele de bază pentru a trăi decent – de la mâncare, la tratamente și produse de curățare pe care oamenii au început să le cumpere abuziv în urma declarării stării de urgență. Nu numai că cererea enormă a dus la stocuri epuizate în multe lanțuri de magazine, dar și la o creștere neașteptată de prețuri.

Întreprinderile care vând produse rare au încercat, bineînțeles, să valorifice echilibrul strâns între ofertă și cerere prin creșterea prețurilor sau prin impunerea achiziționării de produse neesențiale împreună cu produse la cerere ridicată.

Autoritățile din întreaga lume și-au exprimat deja îngrijorarea față de un astfel de comportament abuziv și au început să sancționeze drastic. Iată câteva exemple:

  • Administrația de Stat din China pentru reglementarea pieței a amendat un magazin de la Beijing cu  434.530 USD pentru majorarea prețului măștilor de protecție pentru față de peste șase ori mai mare decât rata online;
  • Comisia de comerț echitabil din Coreea a atacat întreprinderile farmaceutice și vânzătorii de bunuri de larg consum pe baza suspiciunilor că au grupat măștile de protecție a feței cu alte produse pentru a fi vândute;
  • Autoritatea de reglementare antitrust din Italia investighează diverși furnizori de pe platformele de comerț electronic cu privire la pretinsele prețuri mari și pretențiile înșelătoare pentru produsele de sănătate;
  • Autoritățile din Regatul Unit și Franța au decis că vor acționa pentru a penaliza orice practici exploatatoare ilegale și pot chiar invoca reglementarea directă a prețurilor; și
  • În Statele Unite, Comisia Federală a Comerțului și Administrația pentru Alimente și Droguri au emis în comun avertismente către mai multe companii care se presupune că au făcut afirmații neautorizate cu privire la eficacitatea anumitor produse pentru prevenirea sau tratarea COVID-19.
  • În România, Senatul a adoptat deja un proiect prin care se limitează prețul medicamentelor și al altor alimente de strictă necesitate, iar prin Ordonanța Militară nr. 4/2020, s-a instituit în mod expres că ”În perioada stării de urgență prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă, salubritate și carburanți nu pot fi majorate peste nivelul practicat la data emiterii prezentei ordonanțe militare, acestea putând fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă.

Astfel de măsuri nu sunt noi, iar autoritățile au reacționat în moduri similare în crizele anterioare. De exemplu, în urma uraganului Katrina, Comisia Federală a Comerțului american a investigat manipularea prețurilor benzinei post-Katrina și creșterea prețurilor la benzină.

Dar în UE?

În conformitate cu normele UE, autoritățile concurenței ar putea pune sub semnul întrebării aceste practici unilaterale dacă vânzătorul deține o poziție de putere de piață, ceea ce implică o „responsabilitate specială” față de clienții săi și față de piață. Autoritățile din domeniul concurenței pot avea totuși o viziune agresivă asupra a ceea ce constituie puterea de piață, în situațiile în care clienții pur și simplu nu pot apela la furnizori alternativi. Aceasta poate include definirea piețelor geografice și temporare în mod limitat, având în vedere impactul restricțiilor de sănătate publică asupra condițiilor cererii și ofertei.

Sprijinul UE în caz de crizăai grijă la surprizele din partea guvernului…s-ar putea să nu fie pentru tine!

Multe întreprinderi se vor confrunta cu perturbări grave ale afacerii și / sau probleme de lichiditate pe măsură ce COVID-19 se extinde, lanțurile de aprovizionare sunt întrerupte, forța de muncă este pusă în carantină și clienții anulează comenzile.

Guvernele din întreaga lume au indicat că vor ajuta întreprinderile care se confruntă în aceste momente dificile. Comisia Europeană a recunoscut natura excepțională a situației și a aprobat deja o măsură de ajutor de stat pentru guvernul Danez în valoare de 12 milioane de euro pentru a compensa organizațiile ce se ocupă de evenimente pe scară largă și care au fost anulate din cauza COVID-19.

La 13 martie 2020, comisarul Uniunii Europene pentru concurență, Margrethe Vestager, a declarat că departamentul ei a pus în aplicare toate procedurile necesare pentru a face față crizei COVID-19 cu ajutoare de stat. De asemenea, Comisia a înființat o „linie directă” specială pentru a ajuta guvernele, s-a angajat să împărtășească modele de programe de ajutor accesibile și lucrează la un cadru mai larg pentru ajutoare legate de criză, care ar putea fi asemănător celui creat în timpul crizei financiare.

Într-o perspectivă similară, Autoritatea de Supraveghere AELS a creat un grup de lucru pentru a ajuta autoritățile din Islanda, Liechtenstein și Norvegia să se ocupe de întrebările legate de COVID-19, în special în chestiuni referitoare la ajutoarele de stat.

ATENȚIE: în cazul în care un astfel de ajutor nu este aprobat sau oferit, acesta rămâne interzis și întreprinderile trebuie să înțeleagă că poate fi recuperat cu o dobândă enormă, de exemplu, dacă este contestat în instanțele naționale sau ca urmare a unei plângeri adresate Comisiei de un concurent al cărui stat membru nu oferă măsuri de criză comparabile. Prin urmare, toate întreprinderile trebuie să confirme în fiecare caz că orice formă de sprijin este structurată și legală, în conformitate cu normele privind ajutorul de stat.

În locurile în care se iau măsuri de izolare pentru a reduce răspândirea virusului, este posibil ca autoritățile guvernamentale (inclusiv agențiile antitrust) să nu fie disponibile pentru afaceri sau capacitatea acestora să fie limitată. 

  • în China, unde autoritatea de reglementare a concurenței limitează reuniunile față în față;
  • în Uniunea Europeană, personalul cu roluri „non-critice” lucrează acum de acasă;
  • în Statele Unite, majoritatea autorităților federale de reglementare a concurenței sunt deja sau se așteaptă să funcționeze la scurt timp de la distanță;

Întreprinderile ar trebui să solicite consiliere clară din partea autorităților cu privire la stabilirea unor planuri de urgență în cazul unei extinderi ulterioare a virusului și a modului în care acest lucru ar putea afecta dosarele lor.

La ce trebuie să fii atent?

Rămâi vigilent la riscurile legate de legea concurenței

Autoritățile și guvernele concurenței au intervenit deja pentru a reduce comportamentul pe care l-au considerat abuziv. Asta nu înseamnă că se vor opri.

Legea concurenței are o relevanță deosebită atunci când cooperezi cu concurenții 

Deoarece autoritățile concurenței din întreaga lume continuă să-și aprofundeze atenția și să se angajeze în programe de conformitate corporativă, toate întreprinderile trebuie să își evalueze și să își adapteze continuu programele și controalele cu aceleași obiective în minte – chiar și atunci când se confruntă cu un mediu economic provocator.

Ia în considerare liniile directoare oferite de Consiliul Concurenței din România pentru acțiuni coordonate:

  • Companiile pot acționa astfel încât să evite lipsa unor produse esențiale (și este chiar recomandat). Cum? De exemplu, comercianții cu amănuntul își pot coordona atât transporturile de marfă, pentru a asigura aprovizionarea de produse de bază din toate domeniile, cât și livrările la domiciliu pentru persoanele care nu își pot părăsi locuințele
  • Companiile trebuie să se asigure că produsele lor sunt disponibile la prețuri competitive. Dacă nu, ce? Atunci administratorii platformelor de comerț online pot impune măsuri pentru limitarea creșterilor nejustificate ale prețurilor pentru produsele și serviciile de bază.
  • Mare grijă! Consiliul Concurenței urmărește foarte atent comportamentul companiilor și nu va ezita să ia măsuri în cazul în care vor exista practici abuzive (cum ar fi stabilirea prețurilor excesive) sau de tip cartel.

Dar și recomandările pentru menţinerea echilibrului pieţei:

  • comercianţii pot limita cantităţile de produse esenţiale achiziţionate de o singură persoană/pe un singur bon și își pot modifica programul de funcționare
  • companiile își pot coordona atât transporturile de marfă și livrările la domiciliu pentru consumatorii cu grad mare de risc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *