Cum începi o afacere cu bijuterii fine?
26 minute • Luana Musi • 04 martie 2020
Am vorbit cu Simona Telteu de la Iona Store despre ce înseamnă o bijuterie fină pe care să o porți cu drag, ca un statement. Știi când vezi pandantivele acelea frumos lucrate pe care le porți la mână sau pe un lănțișor la care te uiți atent și zici ”ia uite cât de în detaliu e lucrat”? Despre asta e vorba.
Ascultă episodul din podcast ca să descoperi povestea Iona. Dacă te bate gândul să pornești o afacere cu bijuterii fine, ți-am pregătit mai jos un ghid 🙂
Poți asculta episodul pe anchor.fm, google podcasts, spotify, overcast, apple podcasts și pe unde ne mai găsiți.
Podcast pe legale by Avocatoo.ro: Simona Telteu, Iona Store: pentru mine IONA este mijlocul prin care pot să las amprenta facând ce-mi place on Apple Podcasts
Afacerile cu bijuterii sunt un vis pe care orice femeie l-a avut la un moment dat, încă din copilărie când luam pe ascuns din bijuteriile mamei și ni le puneam în fața oglinzii. Pe atunci nu te gândeai că există, de exemplu, diferențe între bijuteriile fine și bijuteriile de artist.
Poate mereu ai fost pasionat de bijuterii sau poate într-o zi ai realizat pur și simplu că vrei să faci o schimbare radicală din punct de vedere profesional. Indiferent de situația în care te găsești, înainte de înființarea unei firme este bine să faci un studiu susținut.
Desigur, nimeni nu îți poate garanta că în final vei avea parte de un succes, dar până la urmă și eșecul e primit altfel atunci când ți-ai pregătit din timp asigurările necesare.
Numele business-ului tău este prima ta carte de vizită.
Gândește-te la firma ta ca la propriul copil – nu vrei să-i pui un nume de care să-ți fie rușine mai târziu. Numele firmei trebuie să îți reprezinte perfect brand-ul și până la urmă să te reprezinte și pe tine, pentru că în mod normal brand-ul tău trebuie să pornească din lucrurile care te reprezintă cel mai bine.
Bun, dar asta nu e tot, pentru că poți să ai surpriza ca acel nume să nu fie disponibil și aici intră în joc verificarea disponibilității numelui, pe care o faci de regulă la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Ai mai jos un tutorial video care îți arată pas cu pas cum poți face asta din fața calculatorului.
Dacă însă vrei ca firma ta să aibă și un domeniu online, trebuie să arunci un ochi și în Registrul Domeniilor de Internet, ca să vezi dacă poți înregistra acea adresă web.
Cel din urmă este cunoscut și ca „ROTLD” și este autoritatea care se ocupă de domeniile ce se termină în .ro. La ei pe site găsești un formular prin care te poți adresa direct autorității, dar și o pagină în care îți explică în detaliu cadrul legal sub care se situează, dar și un scurt istoric.
Dacă domeniul este înregistrat pe o persoană juridică, o să găsești toate detaliile așa, ca la avocatoo.ro:
În cazul IONA, domeniul a fost înregistrat pe persoană fizică, astfel încât nu apar datele, fiind protejate inclusiv de GDPR.
E important să ții minte că brandul nu echivalează cu denumirea comercială a firmei. Spre exemplu, programul de facturare SmartBill are în spate firma Intelligent IT S.R.L., dar toată lumea îl știe de SmartBill, prietenul antreprenorului. SmartBill este numele de scenă, iar Intelligent IT S.R.L. este entitatea legală.
Cum te organizezi? Imaginează-ți că te joci pe consolă și trebuie să-ți alegi personajul. Cam așa e și aici. Sub ce entitate legală vrei să „joci”?
Contează foarte mult ce tip de entitate legală alegi, pentru că această alegere vine cu implicații clare legate de răspunderea pe care ți-o asumi, activitatea pe care o vei desfășura, sediul în care vei lucra, taxele și impozitele pe care le vei plăti și modul în care vei ține evidența contabilă. Aici ai mai multe opțiuni, pe care le regăsești în Legea nr. 31/1990 (Societate cu Răspundere Limitată, Societate pe Acțiuni, Societate în Nume Colectiv, Societate în Comandită Simplă, Societate în Comandită pe Acțiuni), dar și cele din OUG 44/2008 și OUG 46/2011 (respectiv Persoană Fizică Autorizată, Întreprindere Individuală sau Familială).
În mod concret, vei avea de ales între o societate cu răspundere limitată (SRL) și o persoană fizică autorizată (PFA).
Principalele trăsături ale acestor entități sunt:
a) Persoană Fiziciă Autorizată:
– Maxim 3 angajați și maxim 5 coduri CAEN
– Organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă
– 16% impozit pe venit sau cotă fixă (normă de venit)
b) Întreprindere individuală:
– Maxim 8 angajați și maxim 10 coduri CAEN
– Organizată de un întreprinzător persoană fizică
– 16% impozit pe venit sau cotă fixă
c) Societate cu Răspundere Limitată:
– Limitările sunt mai reduse cu privire la asociați, codurile CAEN, reinvestirea profitului
– Nu există scutire de la plata CAS-ului (pensiei)
– 3% impozit pe cifra de afaceri, 1% cu un salariat angajat
d) SRL-D:
– Există limitări cu privire la asociați, la codurile CAEN din obiectul de activitate, la reinvestirea profitului de pe un an pe altul
– Există scutirea de la plata CAS-ului (pensiei) din partea angajatorului pentru cel mult 4 salariați
– 3% impozit pe cifra de afaceri, 1% cu un salariat angajat
Alege cu atenție codurile CAEN
Când te duci la magazin și vrei să cumperi ceva, înainte de a putea achita, casiera îți scanează codul de pe produs. Imaginează-ți că e cam același lucru și în cazul afacerii tale. Codul CAEN îți arată cine ești și ce faci.
Dacă nu ai cod CAEN, nu poți să emiți vreo factură.
Fabricarea bijuteriilor
Deci, implicit, atunci când vrei să te apuci de fabricat bijuterii, asigură-te că te-ai pus la punct cu totul. Această clasă de producție se află sub umbrela codului CAEN 3212 și include:
- Producerea de perle prelucrate;
- Producerea de pietre prețioase și semiprețioase în stare prelucrată, inclusiv prelucrarea pietrelor sintetice și a pietrelor reconstituite;
- Prelucrarea diamantelor;
- Fabricarea de bijuterii din metale prețioase, din pietre prețioase sau semiprețioase sau din combinații între metale prețioase și pietre prețioase sau semiprețioase, fie între ele, fie cu alte materiale;
- Fabricarea de articole de giuvaergerie din metale prețioase sau metale comune acoperite cu metale prețioase;
- Veselă, tacâmuri, vase și articole de toaletă, articole de birou, articole de ritual religios;
- Fabricarea de articole tehnice sau de laborator din metale prețioase;
- Gravarea articolelor personale din metale prețioase și neprețioase;
Dar poate că vrei să și vinzi, nu?
Sau doar vrei să vinzi: adică să dai cuiva să ți le facă, cum ar fi un atelier de producție, iar tu să le comercializezi mai departe. Ei bine, pentru asta îți trebuie un cod CAEN separat.
Și pe ce baza de cod CAEN le comercializezi? Codul de mai sus se referă doar la producție, dar ai nevoie și de codul CAEN pentru comercializare.
Mai jos ai și codurile CAEN cele mai frecvente pentru a comercializa bijuteriile fine:
- CAEN 4777 – Comerț cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, în magazine specializate
- CAEN 4789 – Comerț cu amănuntul prin standuri, chioșcuri si piețe al altor produse (de exemplu atunci când vrei să îți iei un spațiu pe culoar într-un centru comercial)
- CAEN 4791 – Comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (de exemplu – dacă vrei să ai un magazin online)
- CAEN 4799 – Comerț cu amănuntul altfel efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioșcurilor și piețelor
Nu uita să autorizezi codurile CAEN! Și mai ales ce înseamnă să ai activitate autorizată la terți.
[convertkit form=1245808]
Ce spune legea? Cum faci rost de autorizație? Autorizația e un fel de majorat, după ce ai primit acceptul, poți să te pui pe treabă.
Înființarea unei astfel de firme trebuie să respecte legislația în vigoare. La ora actuală operațiunile cu metale prețioase și pietre prețioase se află sub OUG. nr. 10/2018. Una dintre prevederi specifică faptul că nu este legală comercializarea acestor bijuterii în lipsa certificării de la ANPC. De asemenea, pe teritoriul României pot desfășura operațiuni cu metale prețioase și pietre prețioase doar operatori economici români, înființați și organizați conform legislației naționale.
Așa cum este specificat și în lege, este absolut necesară autorizarea din partea Autorității Naționale Pentru Protecția Consumatorilor.
Astfel, înainte să treci la comercializare este necesar să faci o cerere la ANPC pentru autorizarea activității cu metale prețioase.
Dacă ești persoană juridică vei avea nevoie de o serie de acte, precum:
- copie certificată pentru conformitate cu originalul a certificatului unic de înregistrare sau a altui document echivalent;
- certificat de cazier judiciar al administratorilor;
- declarație pe propria răspundere a persoanei autorizate de către persoana juridică să semneze cererea, prin care atestă că datele prevăzute în aceasta și în documentele anexate corespund realității și că are la cunoștință că falsul în declarații se pedepsește potrivit legii penale;
- copie certificată pentru conformitate cu originalul a statutului de funcționare a societății comerciale și, după caz, a actelor modificatoare ale acestuia, din care să rezulte că desfășoară activități cu metale prețioase, cu aliajele acestora și cu pietre prețioase.
Dacă ești persoană fizică ai nevoie de mai puține acte:
- copia actului de identitate și certificatului unic de înregistrare;
- cazierul judiciar.
Șiiiiii nu uita de dosarul încopiat/de plastic/cu șină. 🙂
Și anual trebuie să o reînnoiești, astfel:
- aduci autorizația în original;
- dai o declarație pe proprie răspundere cum că sunt menținute condițiile ce au stat la baza autorizării;
- menționezi în declarație dacă au survenit modificări.
Ai văzut că fiecare bijuterie are niște cifre mici pe ea? Ăsta e marcajul.
Fiecare operator economic trebuie să se asigure că își marchează bijuteriile, mod prin care nu doar că dispune de un control mai bun asupra operațiunilor efectuate, dar îi oferă și consumatorului un grad mai mare de încredere (în funcție de asta îți dai seama dacă inelul pe care l-ai primit de Valentine’s Day e din aur, argint sau orice altceva).
Mărcile sunt de mai multe feluri:
- marca de stat („marca oficială, protejată prin lege, reprezentată de un simbol unic pentru tipul de metal prețios, alături de precizarea titlului redat în cifre arabe, care se aplică pe obiectele din metale prețioase exclusiv de către ANPC, ca autoritate competentă, înainte de punerea pe piața națională a acesora”);
- marca de responsabilitate („este marca stabilită și înregistrată la ANPC, care se aplică pe obiectele din metale prețioase de către operatorii economici care pun pe piața națională produsul respectiv și prin care aceștia își asumă responsabilitatea în legătură cu eventualele vicii ascunse ale obiectului din metal prețios”);
- marca de titlu (”semn convențional, diferit în funcție de titlul metalului prețios, care se aplică de către producător pe obiectele din metale prețioase, exprimat în cifre arabe”);
- marca echivalentă („marca echivalentă a altor state membre ale Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și Turcia aplicată obiectelor din metale prețioase, care au fost analizate de către o autoritate competentă, în conformitate cu cerințele identice sau echivalente cu cele specificate în prevederile actelor normative naționale în vigoare).
Mărcile legale în România, adică numerele pe care le găsești pe bijuterii sau pe care trebuie să le găsești sunt:
- AUR – 333; 375; 500; 585; 750; 833; 900; 916; 986; 999;
- ARGINT – 750; 800; 875; 916; 925; 999.
Și totuși, ce este o bijuterie fină?
Bun, am tot vorbit despre bijuterii până acum, despre certificări și altele. Dar, ce este o bijuterie fină? Că nu sunt toate bijuteriile la fel. Cum ai pantofi de ocazie și pantofi de toată ziua, așa și bijuteriile sunt pe categorii, unele sunt fine, altele nu.
Dacă dai un search pe google este foarte posibil să îți apară site-ul celor de la ”Iona Store”, cu un articol unde explică foarte bine ce este o bijuterie fină. Dacă vrei să afli povestea unei bijuterii fine de la idee până la concepție, ascultă podcastul.
Așa cum ne spune și Simona, fondatorul Iona Store, bijuteria fină este împărțită în două categorii: avem bijuterii fine prin prisma ideii de ”bijuterie de o calitate superioară”, adică o bijuterie realizată din aur sau platină, decorată cu pietre prețioase (ca de exemplu: rubine, diamante, safire, smaralde) sau ”bijuterie fină care nu poate fi realizată în masă”, ci în serie limitată.
Dar asta nu e tot, bijuteriile fine sunt caracterizate și prin modul în care sunt fabricate (de exemplu: nu se văd lipiturile, sunt finisate foarte bine).
Și în OUG. nr. 10/2018 găsim o explicație privind metalele prețioase (aur, argint, platină și paladiu, cât și aliajele acestora) și pietrele prețioase (diamante naturale, rubine naturale, safire naturale, smaralde naturale și perle naturale sau de cultură).
Tot aici găsești și drepturile dar și obligațiile referitoare la deținerea, dobândirea sau efectuarea de operațiuni cu metale și pietre prețioase.
De exemplu, tu, în calitate de operator economic ești obligat să-l informezi pe cumpărător cu privire la caracteristicile și la natura obiectelor comercializate și trebuie să fie atașată în timpul comercializării o etichetă în care să fie curpinse informații referitoare la numărul de karate, greutatea bijuteriei, titlul materialului prețios, greutatea și tipul pietrelor prețioase, etc.
Paza bună trece primejdia rea și colaborarea sigură îți aduce mai multă satisfacție!
E important să le respecți munca partenerilor tăi și e important să-ți respecte și ei business-ul. Așa cum în familie există o ierarhie și aici trebuie să știe fiecare ce poate și ce nu poate să facă. De asta există următoarele modalități ajutătoare:
a) Clauze de exclusivitate/neconcurență
Dacă nu ai un talent înnăscut în fabricarea bijuteriilor, cu siguranță ai nevoie de oameni specializați care să se ocupe de asta. Fie că totul începe de la ideile tale sau de la o schiță, este de bun augur ca în cadrul contractului pe care îl închei cu arhitectul/designer-ul sau artistul bijuteriei să existe câteva clauze care să îți păstreze ideile în siguranță.
Aici intervin clauzele de exclusivitate sau de neconcurență, care deși la prima vedere par asemănătoare, în esență au câteva diferențe.
Prima îi interzice colaboratorului tău să exercite orice activitate similară în timpul derulării contractului (adică lucrează doar pentru tine), iar a doua se referă la faptul că respectiva persoană nu are dreptul să facă o activitate similară sau identică pentru un concurent (sau pentru el dacă decide să pornească o afacere în domeniu) pe o perioadă limitată de timp pe acea latură de segment.
Diferența intervine și în privința aplicării acestor clauzei, prima putând fi aplicată în sarcina ambelor părți (adică o exclusivitate mutuală – doar tu îmi faci bijuteriile, iar eu lucrez doar cu tine), iar a doua fiind aplicată doar în privința colaboratorului.
b) Acord de confidențialitate
Un alt mod în care poți colabora fără prea multe bătăi de cap este prin încheierea unui acord de confidențialitate. Acest acord îți protejează ideile și secretele de business, persoana în cauza neputând să divulge acele informații nici în timpul derulării contractului dintre voi, dar nici după ce acesta a încetat. Simplificat, faceți un pinky promise mai formal cum că o să vă păstrați secretele.
Acordul de confidențialitate îți protejează afacerea și ideile. Nu lăsa totul la voia întâmplării și folosește contractul de confidențialitate redactat de specialiștii avocatoo.ro care te ajută în orice situație. Acesta poate fi descăcat de aici.
c) Marcă înregistrată
Un pas important în protejarea modelelor este înregistrarea mărcii la OSIM.
Și aici mărcile pot fi de mai multe feluri:
- în funcție de reprezentarea grafică (verbală, figurativă, combinată, 3D) sau
- în funcție de natura solicitantului (individuală, colectivă, de certificare).
Aici procedeul este asemănător celui pentru certificare. Se completează o cerere online/pdf și se plătesc taxele prevăzute în O.G. 41/1998. După ce este acceptată marca, aceasta poate fi cesionată sau transmisă prin licență și are o valabilitate de 10 ani cu posibilitatea reînnoirii pe mai multe perioade a câte 10 ani fiecare.
Dar, până la urmă, cel mai bun mod pentru a-ți proteja creațiile este să fii atât de cunoscut încât automat lumea să se gândească la brand-ul tău atunci când vede un anumit design/produs.
Spre exemplu, marca IONA este înregistrată la OSIM sub nr. M2018 02016.
d) Contractul de cesiune a drepturilor de autor
Mai sus ți-am arătat câteva modalități prin care îți poți proteja tu ideile, dar există și modalități prin care designer-ul sau artistul îți poate transmite ție drepturile de autor asupra creației lui, iar una dintre aceste modalități este contractul de cesiune a drepturilor de autor.
Acesta este diferit de contractul de muncă prin prisma regimului juridic, întrucât primul contractului de muncă i se aplică legislația muncii, pe când contractului de drepturi de autor i se aplică regulile speciale privind cesiunea acestor drepturi. Legislația sub care operează aceste contracte este Legea nr. 8/1996.
Obiectul acestui contract este unul vast, de la compoziții muzicale, la scrieri, opere fotografice, opere de arhitectură, planșe și altele.
Odată cu încheierea unui astfel de contract, părțile capătă drepturile și obligații.
Autorul va avea o serie de drepturi:
- dreptul de a decide dacă și în ce mod va fi adusă la cunoștința publică acea operă;
- dreptul de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei;
- dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publică;
- dreptul de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază în vreun fel onoarea sau reputația sa;
- dreptul de a retracta opera, cu despăgubirile necesare.
Utilizarea unui astfel de contract dă naștere unor drepturi patrimoniale, distincte și exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice reproducerea operei, împrumutul operei, comunicarea publică direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, realizarea de opere derivate, etc.
Importanța acestui contract este dată de obligația proprietarului/posesorului de a-i permite accesul autorului operei și de a-i pune la dispoziție opera acestuia, atunci când este necesar pentru exercitarea dreptului său de autor și cu condiția ca prin aceasta să nu i se aducă atingere unui interes legitim al proprietarului/posesorului.
Practic, în acest caz, proprietarul/posesorul poate pretinde autorului operei o garanție suficientă pentru securitatea operei, asigurarea acesteia la o sumă ce reprezintă valoarea pe piață a originalului, precum și o remunerație corespunzătoare.
Pe scurt, contractul de drepturi de autor înseamnă că primești o cesiune exclusivă/neexclusivă în privința folosirii acelui design.
Dacă avem cesiune exclusivă, înseamnă că autorul design-ului nu îl mai poate utiliza așa cum o făcea înainte și nici nu îl poate transmite mai departe (dar trebuie să fie menționat în contract), dacă avem cesiune neexclusivă, înseamnă că autorul poate utiliza design-ul realizat și îl poate transmite chiar și altor persoane.
Este important să stabilești de bun început cu colaboratorii ce vei putea folosi și în ce condiții, ca să nu te trezești prin instanță. Scrie-ne și vom găsi cea mai bună rezolvare pentru tine!
Garanții, retur, protecția consumatorului și alte probleme
Legislația de interes în cazul protejării consumatorului de diferitele vicii este Ordonanța nr. 21/1992. În ceea ce privește garantarea conformității produselor, acestea trebuie să fie verificate și certificate de ANPC. De asemenea, trebuie să existe la locul comercializării acestor produse dovada existenței certificatului de conformitate.
Citește și: Cumpărăturile online și drepturile tale în calitate de cumpărător și Cum să nu îți iei țeapă cu produsele pe care le cumperi online
Consumatorul are un drept garantat de a pretinde vânzătorului remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor (bijuteriilor), precum și despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficiențelor constatate în cadrul termenului de garanție. Iar după expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora (de exemplu – nu e țintuită bine piatra).
De exemplu, dacă ai cumpărat un inel și nu arată ca în poză, ori i-a căzut piatra, ori ai vrut s-o ceri de soție pe iubita ta și te-a refuzat când a văzut cât de prost e lipit inelul, ai dreptul de a cere despăgubiri, ori schimbarea produsului sau repararea lui.
În situația asta, vânzătorul va suporta toate cheltuielile legate de aceste deficiențe și într-un ultim caz se poate îndrepta chiar împotriva producătorului (de exemplu, împotriva atelierului partener).
Există și un termen legal în care trebuie să fie remediat/ă orice viciu/deficiență, acesta fiind format din 15 zile din momentul în care operatorul economic a luat la cunoștință despre existența acestuia/acesteia, iar în cazul unor vicii ascunse termenul curge de la data realizării unei expertize tehnice.
Desigur, există și situații în care nu poate fi reparat produsul, ori nu este posibilă înlocuirea, iar aici intervine returul produsului și implicit restituirea sumei de bani. Restituirea sumei de bani se face la valoarea stabilită în contract.
Mai departe, în cazul în care chiar nu există nicio cale de a fi remediată problema, iar clientul nu este deloc mulțumit cu produsul cumpărat sau în cazul în care consideră că bijuteria nu este conformă, poate sesiza Direcția Metale Prețioase și Pietre Prețioase din cadrul ANPC, care dispune de laboratoare de analiză și personal autorizat să realizeze verificări și o expertiză temeinică a obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase.
Tot aceștia au redactat și un ghid, pe care îl găsești mai jos:
[embeddoc url=”/wp-content/uploads/2022/05/Ghid-cumparator-bijuterii-materiale-pretioase.pdf” download=”all” viewer=”google”]
